Ţara lui Sorban: Localnicii din Lugaşu de Jos sunt obligaţi de primărie să plătească impozite umflate, taxe ilegale şi amenzi pentru nimic

Amendarea cetăţenilor pentru contravenţii plăsmuite, majorarea ilegală a unor impozite, măsluirea unor date pentru a motiva umflarea lor sau inventarea de taxe pentru servicii fictive... Sunt doar câteva dintre abuzurile pe care le acuză tot mai mulţi localnici din Lugaşu de Jos.

Revoltaţi că s-au plâns Primăriei, dar degeaba, căci funcţionara plătită să le soluţioneze petiţiile - chiar cumnata primarului Sorban Levente - nu catadicseşte să le răspundă, oamenii s-au adresat Prefecturii Bihor, care confirmă practicile abuzive. Mai grav, afirmă unii săteni, fiscalitatea a devenit o "armă" cu care edilul şef îi loveşte pe cei care nu l-au votat ori l-au concurat în afaceri.

Să nu afle Sorban

"Vă rugăm ca numele noastre să rămână confidenţiale". Aşa se încheie o sesizare trimisă Prefecturii în luna noiembrie de 11 cetăţeni din Lugaşu de Jos care se tem că, dacă primarul Sorban Levente va afla despre demersul lor, se va răzbuna şi mai abitir. Motivul nemulţumirii? "Majorările nejustificate ale impozitelor pe imobilele situate în comună".

Oamenii nu se tem neîntemeiat de edil. O familie a cumpărat o proprietate de la o localnică pe care primarul o hărţuise ca să i-o vândă lui, iar după ce femeia l-a refuzat, noii deţinători s-au trezit cu un impozit majorat la 1.516 lei în 2020, mai mult decât triplu faţă de cei 395 lei pe care îi plătise fosta proprietară cu un an înainte.

Trei surori, coproprietare pe un teren agricol după decesul mamei, au reclamat că "de câţiva ani acesta apare în evidenţele Primăriei pe trei poziţii separate în Registrul Agricol", astfel că fiecare plăteşte impozit separat, deşi suprafaţa nu e dezmembrată, iar în plus, tot separat, şi o aşa numită "taxă de pază", deşi nu au niciun contract în acest scop cu Primăria. Mai mult, acuză femeile, "Primăria refuză să ne elibereze certificat fiscal până nu achităm aceste sume pentru pază".

Date măsluite

Doi petiţionari au semnalat inclusiv falsuri comise în evidenţele Primăriei pentru a li se calcula impozite peste limitele legale. În condiţiile în care Codul fiscal prevede că pentru imobilele rezidenţiale cu o vechime de 100 de ani impozitele locale se reduc cu 50%, proprietarul unei case construite în 1910 afirmă că aceasta i-a fost trecută ca fiind făcută în 1950. "Primăria modifică datele privind anul construcţiei pentru a putea mări abuziv impozitul pe clădiri", s-a plâns omul.

O localnică a reclamat că figurează în evidenţele locale cu "casă şi anexe construite în 1976, deşi au fost construite în 1920". A depus acte doveditoare, dar "au dispărut" din Primărie, iar impozitul i-a fost stabilit cu 40% peste nivelul corect. Ca mulţi alţii, a cerut decizia de impunere, dar n-a primit-o.

O altă femeie a fost amendată pentru că şi-ar fi construit o anexă fără autorizaţie, deşi în realitate şi-a reparat acoperişul distrus de o furtună, iar o alta că a primit o adeverinţă ce atesta că deţine o suprafaţă de teren diferită de cea consemnată în Registrul Agricol.

Ignoraţi sistematic

Alţi săteni s-au plâns individual Prefecturii. O femeie a reclamat că în baza Hotărârii de Consiliu Local nr. 49/2021 i-a fost calculat pe anul trecut un impozit cu 25% mai mare pentru casă, deşi cota de majorare nu era evidenţiată în HCL. O alta a semnalat că acelaşi act normativ prevede reducerea cu 45% a impozitului pentru clădirile de peste 100 de ani, contrar Codului Fiscal, ce impune reducerea cu 50%.

Pe un sătean, Aurel Roşca, Primăria l-a impozitat nu doar pentru autoturismul Volkswagen pe care îl foloseşte, ci şi pentru un Fiat neînmatriculat pe numele său. "Primăria mi-a pornit executare silită, deşi Serviciul de Înmatriculări atestă că maşina nu-i pe numele meu", a explicat omul BIHOREANULUI, adăugând că "orice cerere am depus la Primărie de când este Sorban primar, adică din 2008, la niciuna nu am primit răspuns". Iar de acest lucru se plâng zeci de localnici! 

Documente în alb

Pe 22 noiembrie, prefectul Dumitru Ţiplea a dispus o verificare "având în vedere numeroasele reclamaţii adresate instituţiei noastre", după cum arată Raportul Corpului de Control redactat pe 26 noiembrie, după finalizarea acţiunii ce a vizat Hotărârile de Consiliu Local şi dispoziţiile primarului privind taxele şi impozitele locale, dar şi modul de soluţionare a cererilor localnicilor. 

Consultat de BIHOREANUL, raportul confirmă maniera discreţionară în care Primăria îşi tratează contribuabilii şi practici ilegale ale funcţionarei datoare să înregistreze petiţiile şi să comunice răspunsurile către cetăţeni. Documentul relevă că angajata respectivă, Kalman Gyöngyi, nu doar că nu asigură transmiterea răspunsurilor, ci şi că lasă în registrul de intrări-ieşiri poziţii necompletate. "Astfel se creează posibilitatea ca anumite documente să fie antedatate, aceasta fiind, se pare, o practică la nivelul Primăriei Lugaşu de Jos, fapt ce reiese din numărul mare de poziţii lăsate în alb", arată raportul de control, care dă zeci de asemenea exemple. 

"De altfel, la nivelul Primăriei nu a fost aprobată nicio procedură privind soluţionarea petiţiilor", menţionează inspectorii Prefecturii, subliniind că administraţia comunei încalcă sistematic OG 27/2002 privind reglementarea modului de soluţionare a petiţiilor.

O primărie "specială"

În ce priveşte HCL 49/2021 prin care au fost stabilite taxele şi impozitele locale pe anul trecut, Corpul de Control a constatat că a fost adoptată cu încălcarea limitelor permise de Codul fiscal. 

Mai mult, edilii au inventat 60 de taxe speciale, multe cu încălcarea Legii 273/2006 privind finanţele publice locale, pentru ca Primăria să încaseze mai mulţi bani de la cetăţeni, aceste taxe fiind incluse şi în proiectul HCL pentru stabilirea taxelor şi impozitelor locale pe anul 2022. 

Lugaşu de Jos percepe, de pildă, o "taxă pentru înfiinţare drumuri private" (1.000 lei până la 10 metri, plus 1 leu pentru fiecare metru suplimentar) şi o "taxă pentru utilizare drumuri private" (50 lei/an), de două ori ilegală: pe de o parte fiindcă nicio administraţie nu poate institui taxe speciale decât pentru servicii furnizate prin structuri specializate, iar pe de alta, deoarece primăriile nu pot administra decât drumuri publice. 

De asemenea, edilii au pus o "taxă pază şi protecţie persoane fizice" de 20 lei pentru fiecare poziţie din Registrul Agricol şi una de 10 lei pentru proprietarii care nu au domiciliul în comună. Şi acestea ilegale, atât pentru că Primăria nu are serviciu de pază, cât şi pentru că proprietăţile dintr-o aceeaşi comună nu pot fi taxate diferit după domiciliul celor care le deţin. Persoanele juridice care deţin terenuri sunt obligate şi ele să achite anual o "taxă pază şi protecţie" de 0,3 lei/metru pătrat, chiar dacă Primăria nu are paznici la firmele pe care, de fapt, le jecmăneşte. Iar exemplele pot continua...  

Noi verificări 

La propunerea inspectorilor Prefecturii, prefectul Dumitru Ţiplea (foto) a cerut declanşarea procedurii disciplinare faţă de angajatele responsabile cu activitatea de soluţionare a petiţiilor şi gestionarea Registrului Agricol, Kalman Gyöngyi şi Monica Tuş, elaborarea de către Primărie a procedurilor legale pentru soluţionarea petiţiilor, aşa încât oamenilor să li se dea răspunsuri, verificări suplimentare asupra Registrului Agricol de către Direcţia Agricolă, dar şi reanalizarea proiectului HCL privind taxele şi impozitele locale pe 2022. 

"Analizăm, de asemenea, inclusiv varianta atacării în contencios administrativ a actului normativ", afirmă Ţiplea. Cât despre HCL-ul de anul trecut, pentru că şi-a produs deja efectele, singura posibilitate a cetăţenilor era să conteste birurile, fiecare pe cont propriu, prin procese deschise Primăriei.

Contactat de BIHOREANUL, primarul Sorban Levente a declarat că "bineînţeles" că se va conforma măsurilor impuse, ceea ce parțial a făcut . Nu de alta, dar termenul stabilit de Prefectură, 31 decembrie 2021, a trecut, iar "supuşii" ar fi fost obligaţi să achite în continuare, ca anul trecut, birurile nelegale.

PE POLITICĂ 
"La ăsta-i dăm?"

Consilierul local PNL Voicu Ivan (foto), fost contracandidat la Primărie al UDMR-istului Sorban Levente, afirmă că acesta îşi permite abuzuri atât pentru că proiectele de HCL îi sunt votate de aleşii UDMR, PSD şi Uniunii Slovacilor, cât şi pentru că în poziţii cheie din Primărie sunt angajaţi apropiaţi de-ai săi. 

Referenta responsabilă cu soluţionarea petiţiilor, Kalman Gyöngyi, este de altfel cumnata primarului, sora soţiei acestuia. "Când un cetăţean solicită o adeverinţă, domnişoara Gyöngyi şi doamna Sorban îl sună pe domnul primar, care nu e de găsit în Primărie, şi îl întreabă «La ăsta-i dăm?». Cei care nu l-au votat nu primesc adeverinţe, nu primesc ajutor social, nu primesc lemne de foc...".