URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 28 IUNIE 2022
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primarul Florin Birta are alt stil decât predecesorul său. Când s-au complicat lucrurile cu proiectul de ţepi de deasupra parcării de pe Independenţei, a scos la bătaie Facebook-ul, iar orădenii au avut ocazia să se răcorească. Acum iese din nou în faţa concetăţenilor cu propunerea de reamenajare a Corso-ului şi aşteaptă reacţiile lor.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Deşi practic meseria asta de trei decenii, azi, mâine, nu încetează să mă minuneze un fenomen permanent manifest în politica românească: modul în care se autodevorează coaliţiile de partide ajunse la guvernare, făcându-se cioburi înainte de-a apuca să furnizeze ceva substanţial naivilor de electori. A fost boala CDR-ului, a fost a USL-ului, este a guvernării de azi şi va fi, probabil, şi a celei de mâine...
Zic şi eu
Adrian Cris
Nu surparea dealului Ciuperca e marele eşec al primarului Bolojan, chiar dacă ani de zile a fost tema preferată a opoziţiei locale, subiect de hate pe Facebook şi sursă de meme. Eşecul a fost invalidarea referendumului pentru Oradea Mare, prin unificarea cu Sânmartin, boicotată de UDMR şi de PSD. Dacă alde Szabó Ödön a avut o motivaţie practică, teama că în Oradea Mare UDMR ar fi urmat să aibă mai puţini consilieri şi postul de viceprimar pierdut (ceea ce oricum s-a întâmplat), PSD-ul lui Ioan Mang şi-a făcut socoteala că-i musai să moară capra vecinului liberal. N-a câştigat nimic din asta, dar Oradea a pierdut. Ura!
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Primarul Florin Birta propune reabilitarea pietonalei Republicii, prin pavarea cu porfir și revenirea la modelul estetic cu cercuri, din perioada comunistă. Ce părere aveți?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 8 iunie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională, cu unanimitatea voturilor judecătorilor, o lege adoptată recent de Camera Deputaților prin care se prevedea, în esență, că neexecutarea în termen de 30 de zile a unei hotărâri prin care o amendă este înlocuită cu munca în folosul comunității constituie infracțiune.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În regiunea ţării noastre, înţepăturile de insecte dau rareori fenomene grave de intoxicaţie; ar fi nevoie de 500-1000 de înţepături de albine pentru a produce moartea. În regiunile tropicale, în America de Nord şi de Sud, în Africa şi Asia Centrală se întâlnesc păianjeni veninoşi ("văduva neagră") şi scorpioni, care sunt foarte periculoşi atât pentru oameni, cât şi pentru animalele domestice.
08 Iunie 2022, 08:00

Ştrand "înecat": După ce a "omorât" un ştrand termal construit pe fonduri europene, Marghita îşi face aquapark (FOTO)

Ştrand 'înecat': După ce a 'omorât' un ştrand termal construit pe fonduri europene, Marghita îşi face aquapark (FOTO) CA DUPĂ BOMBARDAMENT. Deşi a fost inaugurat pe hârtie în 2010, ştrandul din Marghita a funcţionat, de fapt, doar între anii 2015 şi 2020, tocmai pentru că fusese prost construit. Acum, ca să redevină funcţional, ar avea nevoie de investiţii serioase, lista defecţiunilor fiind lungă: bazinele sunt sparte ori cel puţin crăpate, plăcile de faianţă şi gresie se desprind peste tot, apa se infiltrează din sol atât în bazine, cât şi sub pavajul din jurul lor, iar ce n-a fost prost executat de la început a fost distrus de vandali
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Marghita va intra în istorie ca locul unde banii europeni s-au dus pe apa... ştrandului. Construit în urmă cu mai bine de un deceniu, cu bani din finanţări nerambursabile, ştrandul termal din oraş va rămâne o amintire şi, în acelaşi timp, o pată de ruşine. "A fost o investiţie proastă, întreţinută prost", concluzionează primarul de acum, Marcel Sas-Adăscăliţii.

Defectele lucrărilor executate între anii 2008 şi 2010 au ieşit la iveală, iar din cauza lor şi a distrugerilor apărute ulterior, ca să poată fi redeschis, ştrandul ar avea nevoie de investiţii serioase. Aleşii locali au decis însă că nu vor mai băga niciun leu în el, mai cu seamă că pe locul lui vor să construiască un aquapark mai mare şi mai frumos. Tot pe banii altora...

Jucăria UDMR 

În 2010, municipiul Marghita, condus pe atunci de primarul PDL-ist Dorel Talpoş (foto), inaugura, însă doar pe hârtie, un ştrand termal construit cu 1,4 milioane de euro. Finanţarea generoasă fusese asigurată printr-un proiect european câştigat de Consiliul Judeţean Satu Mare în asociere cu CJ Bihor şi consiliile locale din Beltiug, Tăşnad (ambele în Satu Mare) şi Marghita. Prin acest proiect de infrastructură regională, cu care şi Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest se lăuda la vremea lansării, urmau să fie construite ştranduri în Beltiug şi Marghita, iar cel din Tăşnad să fie modernizat, ca apoi toate să facă parte dintr-un aşa-zis Parc Balnear al Regiunii Nord-Vest. 

Licitaţia pentru lucrările de 3,8 milioane euro (plus TVA) a fost organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (care a asigurat cofinanţarea, alături de consiliile locale beneficiare), condus la acea vreme de UDMR-istul Borbély László, şi a fost câştigată de asocierea companiilor Dominium SRL, Samcif SA şi Marconst SRL. 

Liderul asociaţiei a fost prima firmă, patronată de sătmăreanul Francisc Szilagyi, un sponsor UDMR abonat la contractele publice din Satu Mare, judeţ din fieful formaţiunii maghiare. Singura firmă bihoreană din asociere, Marconst, este de asemenea o companie apropiată aceluiaşi partid, cu numeroase contracte pe bani publici în localităţi conduse de reprezentanţi UDMR. 

Cu acte false

BIHOREANUL dezvăluia în 2012 cât de "bună" a fost investiţia din Marghita: deşi cu doar doi ani în urmă i se tăiase panglica inaugurală, iar în ianuarie 2012 era semnată şi recepţia finală, ce confirma că "lucrările corespund calitativ şi s-au comportat corespunzător în perioada de garanţie", după cum a fost scris în documentul de recepţie, ştrandul nu era deschis publicului pentru că, în realitate, nu era funcţional.

Gresia din jurul bazinelor era deja desprinsă, duşurile, toaletele şi faianţa aveau şi ele defecţiuni, iar apa termală din bazine era plină de impurităţi, deoarece sistemul de alimentare nu fusese prevăzut cu filtre. Cea mai gravă problemă era că reţeaua de canalizare a ştrandului nu funcţiona, fiind sub nivelul celei din oraş. Ştrandul avea nevoie de o pompă care să împingă dejecţiile, şi de staţie de epurare, dar ambele lipseau. Fără toate acestea, ştrandul nu a primit autorizaţie de mediu şi nici de funcţionare.

Clienţi virtuali 

Pe lângă recepţionarea unei investiţii făcute în bătaie de joc, Primăria Marghita a contribuit din plin la mascarea uriaşei fraude. BIHOREANUL a descoperit că primarul Dorel Talpoş, care a fost preşedintele comisiei de recepţie, nu doar că a închis ochii la toate defecţiunile, dar a şi trimis la Ministerul Dezvoltării documente mincinoase, în care susţinea că mii de oameni ar fi vizitat ştrandul în lunile de vară (deşi, în realitate, nu fusese deschis!), ba chiar a anexat şi fotografii trucate în Photoshop (foto), prin care a "băgat" în bazine oameni decupaţi din alte imagini! 

Culmea e că, în discuţia cu BIHOREANUL, Talpoş a recunoscut măsluirea documentelor şi pozelor, dar a susţinut că a făcut-o cu complicitatea Ministerului şi a ADR Nord-Vest, care "ştiau toţi despre probleme, iar dacă nu scriam aşa, riscam să fim sancţionaţi şi să returnăm fondurile primite de la UE". Mai pe româneşte: un primar a recunoscut cum s-au furat banii europeni, cu binecuvântarea autorităţilor de la Bucureşti! 

L-au băgat în faliment 

În ciuda gravităţii faptelor, autorităţile din România nu au luat măsuri, ca să nu supere finanţatorul european şi să atragă pedepse pentru întreaga ţară. Pentru a drege situaţia, în anii următori, Primăria Marghita a cheltuit bani din bugetul local pentru a monta pompe pentru reţeaua de canalizare şi a cârpit din defecţiuni, iar în 2015 a deschis, pe bune, ştrandul. 

"Minunea" n-a ţinut, însă, mult. Închis în 2020 din cauza pandemiei, ştrandul nu s-a redeschis nici vara trecută, pentru că între timp au apărut defecţiuni grave la casa pompelor, iar firma care îl administra, subordonată Consiliului Local, a intrat în insolvenţă. Primarul independent Marcel Sas-Adăscăliţii (foto), ales în funcţie în 2020, a chemat în faţa deliberativului local administratorii (cu toţii clienţi de partid, numiţi în funcţii de UDMR şi PNL), cerându-le explicaţii. Fără folos, pentru că toţi au ridicat din umeri...

"Lucrări făcute pentru a fi finalizate" 

Cel mai probabil, ştrandul nici nu se va mai redeschide vreodată. Marţea trecută, în şedinţa Consiliului, Sas-Adăscăliţii le-a spus aleşilor că ştrandul are nevoie de investiţii serioase ca să devină funcţional. Edilul a înşirat o listă lungă de nereguli: bazinele au faianţa şi gresia desprinsă, sunt pline de crăpături şi infiltraţii, treptele de acces sunt distruse, bazinul de colectare este fisurat, rigolele sunt prost construite şi înfundate, toaletele sunt defecte şi vandalizate, iar pavajul dintre bazine vălurit din cauza infiltraţiilor. Mucegaiul este prezent pe toţi pereţii, iar instalaţia electrică are nevoie de reparaţii serioase, doar că nici măcar nu există vreo schiţă a reţelei. 

Edilul a prezentat şi imaginile care confirmă amploarea dezastrului. "Au fost lucrări prost executate, cu materiale neadecvate. Pare că au fost făcute doar pentru a fi finalizate, observaţi rigole care sunt pe interior din polistiren, nu dintr-o structură dură, cum ar fi trebuit. Practic, a fost o investiţie proastă, întreţinută prost", a spus, franc, primarul. 

Reparaţiile minime ar costa circa 250.000 lei, a arătat Sas-Adăscăliţii, în condiţiile în care ştrandul ar avea nevoie şi de 600.000 lei anual pentru salarii şi cheltuieli de funcţionare. "Trebuie să decideţi şi să vă asumaţi decizia", le-a spus el consilierilor, cerând să hotărască dacă Primăria ar trebui să repare ştrandul ori ba. 

Visând la aquapark 

Aşa cum au constatat şi consilierii, reparaţiile sunt inutile, mai cu seamă că Primăria a comandat deja un studiu de fezabilitate pentru construcţia unui aquapark în Marghita, cu bani de la Ministerul Dezvoltării, condus de marghiteanul Cseke Attila. 

Viitorul aquapark ar urma să se întindă inclusiv peste terenul unde azi se află ştrandul, ceea ce înseamnă că acesta va fi demolat. "Orice investiţie se face acum pentru întreţineri şi pentru a deschide ştrandul, în momentul în care se va face investiţia în aquapark, va dispărea", a confirmat primarul.

Deşi dezastrul se datorează formaţiunii din care face parte, viceprimarul UDMR Demian Zsolt a bagatelizat situaţia, spunând că imaginile - deşi mai mult decât elocvente - "arată doar nişte buruieni", şi s-a lăudat că a organizat un festival estival în ştrand, ceea ce, a spus el, se cere în continuare, militând astfel pentru repararea defecţiunilor. "Ştim cu toţii că aţi fost în spatele managementului de-acolo, probabil de-aia a fost şi ineficient", i-a replicat Sas-Adăscăliţii, lăsându-l fără alte argumente.

În final, aleşii din Marghita au decis să nu repare ştrandul, în aşteptarea aquaparkului. "Eu sunt cu dvs., dacă vă luaţi răspunderea că rezolvaţi cu aquaparkul. Mult mai frumos ar fi acolo un aquapark decât ştrandul pe care l-am făcut noi, cu proiectul respectiv", a spus şi fostul primar UDMR Pocsaly Zoltan (foto), astăzi consilier. 

Gura păcătosului adevăr grăieşte: decât dezastrul girat de PDL şi UDMR în urmă cu peste un deceniu, mai bine un aquapark nou-nouţ, făcut tot pe banii altora...

(Articol publicat în cadrul proiectului EU Cohesion Funds Impact on People's Live)


INFLAŢIE DE AQUAPARKURI
Judeţ la apăr

Oraşele Bihorului par cuprinse de o "febră" a aquaparkurilor. Văzând succesul de care se bucură complexul Nymphaea din Oradea, şi alţi edili visează la asemenea investiţii. Primarul din Salonta, Török László, a semnat recent contractul prin care Compania Naţională de Investiţii (CNI) din subordinea Ministerului Dezvoltării îi asigură o finanţare de 118,05 milioane lei pentru construirea aquaparkului Toldi (foto).

O investiţie similară vor şi edilii din Beiuş, care încă nu au identificat sursa de finanţare, dar speră să acceseze fonduri europene. Aquaparkul din Beiuş se regăseşte, de altfel, şi în strategia de dezvoltare a judeţului, adoptată recent de Consiliul Judeţean, care prevede că investiţia va costa cel puţin 8,2 milioane euro. 

Culmea e că strategia nu menţionează nimic despre aquaparkurile din Salonta şi Marghita, dar, în schimb, mai prevede unul în comuna Ciumeghiu, fără alte detalii privind această investiţie.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.673 RON
  • 1 EUR = 4.9459 RON
  • 1 HUF = 0.0123 RON