CJ Bihor încheie anul cum l-a început, cu scandal. În februarie din cauza înlocuirii şefului PSD Bihor, Ioan Mang, din funcţia de vicepreşedinte, în decembrie din pricina împărţirii cotei din TVA întoarse de la Guvern pentru echilibrarea bugetelor locale.
Banii s-au dat politic, a acuzat Mang, ameninţându-l pe fostul tovarăş de USL, Cornel Popa, că îl va da pe mâna procurorilor. Înaintea lui a acţionat însă prefectul Claudiu Pop, cerând CJ să-şi reanalizeze hotărârile, avertizând că altfel va cere anularea lor în justiţie. Motivul? Împărţeala s-a făcut fără consultarea primarilor şi cu încălcarea unei legi ce dă prioritate primăriilor cu datorii la plata unor lucrări.
Reuniune cu ţipete
Pe 24 noiembrie, aleşii bihorenilor adoptau Hotărârile 226 şi 228, privind repartizarea a 18,5 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale, bani proveniţi din TVA (o cotă de 20% din totalul adunat în judeţ, după ce grosul de 80% fusese distribuit prin Finanţele Publice în funcţie de arieratele primăriilor la plata lucrărilor, dar şi de de proiectele în derulare). "Nu există nicio formulă de calcul, banii s-au împărţit exclusiv către primarii PNL şi UDMR", i-a strigat atunci Mang lui Popa, care a replicat lapidar, făcând aluzie la împărţeala Finanţelor: "Sper că i-aţi îndestulat dvs. destul (n.r. - pe primarii PSD)".
Cum PSD are doar 12 din cei 35 consilieri, liberalii şi udemeriştii au votat cum au vrut. Astfel, 60 primării au primit aceeaşi sumă, câte 65.000 lei, câteva excepţii fiind Bunteşti (edil PNL, 265.000 lei pentru programe de dezvoltare locală), Diosig (primar UDMR, 410.000 lei pentru datorii), Lazuri de Beiuş (edil PNL, 538.000 lei pentru programe), Săcueni (primar UDMR, 100.000 lei pentru piaţa agroalimentară) şi Salonta (tot cu edil UDMR, 190.000 lei pentru sistemele de apă şi canalizare).
Fără consultări şi evaluări
Marţea trecută, prefectul Claudiu Pop a anunţat însă că în urma verificării celor două hotărâri a constatat că nu ar fi fost respectate procedurile legale. În ce priveşte HCJ 226, prin care s-au alocat 12,6 milioane lei, nu există ataşată "dovada consultării primarilor şi a respectării criteriilor de repartizare" şi, deşi pe 5 noiembrie CJ a cerut edililor propuneri pentru alocarea fondurilor, "nu rezultă din niciun document ataşat - expunere de motive sau raport de specialitate - care a fost rezultatul obţinut". Adică dacă edilii au trimis cereri, care au fost ele şi în ce a constat procedura de analizare şi evaluare a CJ.
În privinţa repartizării prin HCJ 228 a altor 5,9 milioane lei, Prefectura a arătat că potrivit legii CJ trebuia să distribuie banii prioritar "pentru achitarea arieratelor", în ordinea vechimii acestora, şi abia apoi "pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi a proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală". Au primit, însă, bani doar 60 din cele 101 primării. Din restul de 41, 26 au transmis solicitări de sume, dar degeaba.
Discriminare
Pentru a ilustra abuzul, prefectul a citat două comune, ambele cu primari PSD, Sârbi şi Uileacu de Beiuş, care au cerut bani pentru plata datoriilor, dar n-au primit nimic. Fără a mai exemplifica, Prefectura a adăugat că o parte din sume ar fi fost alocate altor genuri de lucrări decât cele prevăzute prin Legea 273/2006 privind Programul Naţional de Dezvoltare Locală, şi, în fine, că toate primăriile care au trimis CJ solicitări au cerut fonduri pentru asemenea proiecte, dar numai unele au fost aprobate, fără să se indice cum au fost alese cele "norocoase" şi respinse cele "ghinioniste". Nemaivorbind că deciziile CJ s-au luat netransparent, fără consultarea publică impusă de lege.
Urmarea? Prefectul a cerut CJ să reanalizeze ambele hotărâri şi să comunice rezultatul analizei. "Consiliul Judeţean are posibilitatea intrării în legalitate în următoarea şedinţă de consiliu. În caz contrar, Instituţia Prefectului se va adresa instanţei, situaţie în care actele atacate se suspendă de drept. CJ va fi direct răspunzător de neexecutarea bugetului potrivit legii", a avertizat Prefectura.
Eroare
Preşedintele Cornel Popa refuză orice comentarii, poziţia instituţiei urmând să fie precizată abia după analizarea celor două HCJ. Pe de altă parte, însă, şeful său de cabinet, Horia Carţiş, susţine că CJ deţine toate actele solicitate de prefect.
"Am cerut şi prin e-mail, şi prin poştă, tuturor primăriilor, să ne facă propuneri, şi putem dovedi că doar o parte din ele au trimis şi răspunsuri", afirmă Carţiş, sugerând însă că CJ nu era obligat să şi aprobe fonduri tuturor UAT-urilor în baza Legii privind PNDL, întrucât nu această lege trebuia urmată, ci cea a bugetului şi cea a finanţelor publice locale. Cât despre exemplele comunelor Sârbi şi Uileacu de Beiuş, acestea ar fi eronate. "Nici una nu are arierate. Au facturi care trebuie plătite la 30 şi la 60 de zile, dar conform legii, arieratele sunt datoriile peste 90 de zile".
Dacă CJ îşi va ajusta deciziile se va şti săptămâna aceasta, pe 15 decembrie, când e programată ultima şedinţă pe 2015. Dacă nu, va fi semn că aleşii preferă procesul, caz în care numai judecătorii vor putea decide cine a avut dreptate. Cu costurile de rigoare...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.