Petru Filip, reaudiat la Tribunalul Bihor în procesul lui Kiss şi Rus. Fostul primar al Oradiei nu-şi aminteşte mai nimic…

După ce anul trecut Tribunalul Bihor i-a condamnat pe cei doi protagonişti la 8 ani şi respectiv la 4 ani de închisoare, precum şi confiscarea a peste 10 milioane euro de la fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Alexandru Kiss, şi de la proprietarul Selina, Beniamin Rus, dar Curtea de Apel Oradea a decis rejudecarea de la zero, cel mai important proces de corupţie ajuns la instanţele locale a fost reluat la Tribunal, după trei amânări, prin reaudierea unuia dintre martori, fostul primar al Oradiei, Petru Filip.

Propus ca martor de avocaţii inculpaţilor, acesta a declarat, însă, că nu îşi aminteşte detaliile contractelor despre care procurorii DNA Oradea susţin că au fost aranjate, iar pe de altă parte că nu l-a influenţat niciodată nici Kiss, nici Rus, nici altcineva, în luarea deciziilor.

Unul din cinci

În condiţiile în care, potrivit DNA, fostul şef al CJ Alexandru Kiss a „rezolvat” atribuirea de către municipalitate a contractelor pentru realizarea haldei de deşeuri ecologică a Oradiei (în 2002) şi pentru aprovizionarea vechiului CET cu cărbune importat prin Ungaria din Ucraina, precum şi vânzarea de către CJ în beneficiul Selinei, la preţuri sub ale pieţei, a fostelor unităţi militare din Calea Aradului şi din strada Universităţii, toate contra unor şpăgi de peste 4,3 milioane euro primite de la firma Keviep din Debreţin şi respectiv de la obscura firmă Martex Trans din Oradea (din 2002 până în 2007), mărturia fostului primar Petru Filip a fost solicitată de avocaţii lui Kiss, Rus şi Miklossy Ferenc, patronul Keviep, pentru a confirma că niciunul nu i-a cerut acestuia „intervenţii” şi favoruri.

La termenul de judecată de miercuri, Filip a fost singurul martor care s-a prezentat în faţa instanţei, alţi patru martori a căror reaudiere a fost aprobată (fosta viceprimăriţă Biro Rozalia, fostul vicepreşedinte CJ Bihor, Teodor Ferician, fostul director al CET, Dragoş Gligor, şi arhitectul proiectant Ernest Pavka) depunând adrese conform cărora au fost ocupaţi cu alte treburi şi n-au putut veni.

„Nu ştiu", "am uitat", "nu-mi amintesc”

Pus să relateze în ce condiţii a fost încheiat contractul de parteneriat public-privat între Primăria Oradea şi Keviep Debreţin, pe de o parte, şi cel pentru aprovizionarea CET cu cărbune de import, pe de altă parte, dar şi despre împrejurările în care Primăria a dat avizele de urbanism pentru Consiliul Judeţean şi autorizaţiile de construcţie pentru firma Selina în vederea construirii aşa-zisului proiect imobiliar Luceafărul, fostul primar a spus că din cauza trecerii a „16 sau 17 ani” nu îşi mai aminteşte detalii.

În ce priveşte Afacerea Keviep, Filip a afirmat că selectarea firmei maghiare au făcut-o nu el personal, ci două comisii ale Consiliului Local, că fosta viceprimăriţă Biro Rozalia (interceptată vorbind cu Kiss despre „dedicarea” contractului) nu a intervenit la el în favoarea firmei şi că investiţia era necesară, iar parteneriatul cu Primăria se derulează şi acum în condiţii foarte bune.

La fel, a spus şi că şefii executivi ai CET nu îi erau subordonaţi lui în mod direct, ca primar, ci tot Consiliului Local, şi ca atare nu ştie amănunte despre contractele societăţii. Cu privire la „Afacerea Luceafărul”, fostul primar a afirmat, în acelaşi ton, că nu îşi aminteşte despre cât de rapid a avizat Comisia de Urbanism a Primăriei proiectele CJ şi Selinei.

Judecătoare formală, procuror atent

Audierea fostului primar Petru Filip s-a „animat” abia după ce judecătoarea Veronica Ioniţă, venită la Tribunalul Bihor anul trecut de la Tulcea, şi-a epuizat întrebările formale (de genul „directorul executiv al CET era şi preşedintele Consiliului de Administraţie?” ori „S-au ridicat construcţiile proiectate în Calea Aradului şi Universităţii?”), la care răspunsurile se aflau, aşa cum a indicat şi fostul edil, în documente.

Procurorul de şedinţă din partea DNA Oradea, sătmăreanul Victor Liloiu, venit cu două luni în urmă de la Parchetului Tribunalului Satu Mare, s-a dovedit mai la obiect, solicitând ca Filip să explice, de pildă, cum de Primăria a dat autorizaţie de construire firmei Selina în condiţiile în care gradul de ocupare a terenurilor fostelor unităţi militare era de 100% (asta tocmai pentru că CJ a vândut exclusiv parcelele ce aveau să fie ocupate de amprentele viitoarelor blocuri, restul, nescoase la vânzare, pierzându-şi orice valoare). Fostul primar a răspuns din nou că „nu îmi aduc aminte”, adăugând că „tind să cred că procentul acela putea fi pentru că era vorba despre amprenta la sol, că altfel nu putea fi”.

De asemenea, procurorul a cerut ca Filip să spună dacă a vorbit cu inculpaţii despre contracte, deoarece în aprilie 2005 fostul şef al CJ Alexandru Kiss fusese interceptat anunţându-l prin telefon că la licitaţia pentru cumpărarea fostelor unităţi militare s-a înscris şi firma Transilvania General Import-Export, patronată de fraţii Ioan şi Viorel Micula, iar Kiss îi spunea fostului primar că „aşa este întocmit caietul de sarcini” încât aceştia să nu aibă nicio şansă să câştige licitaţia.

Filip a răspuns din nou, aşa cum făcuse şi la anchetă, în faţa procurorilor DNA, şi la prima judecare a dosarului, că nu îşi aminteşte, adăugând că, oricum, „nu era subiectul meu de activitate” încheierea contractului de vânzare a terenurilor de către CJ către Selina.

„Proiect benefic”

De cealaltă parte, avocaţii inculpaţilor i-au pus şi ei întrebări fostului primar al Oradiei, dar pentru a sublinia nevinovăţia clienţilor lor.

În ce priveşte convorbirea interceptată în 2006 dintre Kiss şi Filip, atât apărătorii fostul preşedinte al CJ Bihor, cât şi ai patronului Selinei au subliniat că, de fapt, DNA „i-a deturnat sensul” prezentând doar „o propoziţie din convorbirea care a durat 8 minute” şi în care, de fapt, Kiss îi povestea lui Filip că licitaţia „aşa a fost făcută” încât să n-o câştige fraţii Micula deoarece era convins că aceştia nu vor construi blocuri, ci doar vor ipoteca terenurile la bănci pentru a obţine credite, fapt pe care - culmea ironiei - l-a făcut ulterior şi favoritul lui Kiss, Beni Rus.

De asemenea, avocaţii au vrut să afle de la Filip dacă „proiectul imobiliar a fost benefic”, acesta răspunzând că „da”, „pentru că din orice proiect imobiliar autoritatea locală percepe taxe şi impozite”, dar şi dacă pe vremea lui Primăria a derulat „proiecte imobiliare de acelaşi fel”, din nou Filip răspunzând afirmativ şi dând ca exemple „cartierul Tineretului” şi „carterul Europa”. Atâta doar că, în pofida spuselor avocaţilor, ele nu au fost deloc proiecte similare, în cartierul Tineretului Primăria atribuind în baza unei legi speciale loturi unor tineri pentru a-şi construi case pe cont propriu, iar în cartierul Europa asociindu-se cu firma Impact din Bucureşti şi contribuind cu terenurile în cotă-parte pentru construcţia de case.

Noi atacuri la SRI şi DNA

După mărturia depusă de fostul primar Petru Filip, una dintre avocatele lui Rus a criticat, la fel cum a mai făcut şi în ultimii patru ani, cooperarea dintre DNA Oradea şi SRI în privinţa interceptărilor convorbirilor telefonice, încercând să obţină excluderea acestora din probatoriu.

Deşi până acum a eşuat, avocata Doris Şerban şi-a repetat cererile potrivit cărora „trebuie să cunoaştem întinderea cooperării dintre SRI şi DNA, trebuie să ştim ce echipe operative au fost, cine şi cât a colaborat” etc, astfel că a cerut judecătoarei să solicite ca ambele instituţii să-i răspundă în scris „la 18 întrebări punctuale”, motivând că „numai aşa o să putem face o analiză asupra legalităţii probelor”.

De asemenea, avocata a cerut instanţei şi să dispună ridicarea parţială a sechestrului asigurator asupra bunurilor omului de afaceri Beniamin Rus în 2015, la începerea procesului, motivând că de atunci s-a scurs mult timp, iar firmele acestuia au nevoie de bani, dar şi că soluţionarea laturii civile a procesului, cu privire la prejudiciile produse de Kiss, Rus şi ceilalţi inculpaţi, ar fi nu în competenţa instanţei penale, ci a celei civile care judecă un alt proces, intentat de CJ firmei Selina.

Proces tocmai pierdut, însă, de Consiliul Judeţean, pentru că a fost deschis tardiv, aşa cum BIHOREANUL a dezvăluit, în exclusivitate, luna trecută...