URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 23 APRILIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
E lungă şi tristă povestea cu dealul Ciuperca. Un proiect prost, o implementare superficială şi consecinţele nu au întârziat să apară. Sigur, constructorul se va apăra dând vina pe proiectant, iar acesta pe executant. Dar orice inginer cu puţină experienţă şi-ar fi dat seama că e riscant să pui în operă o lucrare cu studiul geo făcut pe genunchi, în birou.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Nu, titlul nu e o glumă! Dacă Sandu Lungu, carismaticul luptător care a pus Bihorul pe hartă cu pumnul său necruţător şi dimensiunile sale respectabile, s-a pus în fruntea unei "armate" de protestatari cu care a bătut străzile Oradiei, dacă a pus mâna pe megafon pentru a se adresa mulţimii, asemenea unui lider politic, nu e de glumă...
Zic şi eu
Adrian Cris
În timp ce la Bucureşti pluseriştii înfuriaţi de mazilirea Arhanghelului Vlăduţ ameninţă cu ieşirea de la guvernare şi sunt iluminaţi de revelaţia că Ludovic Orban, până mai ieri personificarea "Ciumei galbene", este de fapt "partener de nădejde", nu ca rockerul Cîţu, cel degrabă vărsător de sânge de om nou nevinovat, în Oradea cele două formaţiuni îşi pregătesc în pace şi armonie, împreună cu UDMR, împărţirea instituţiilor deconcentrate din judeţ.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Când l-au numit la Sănătate a doua oară, Vlăduţ a fost asemenea unui ginerică intrat într-o familie mafiotă supraprotectivă cu tânăra mireasă, familie care deţine controlul total asupra vieţii tânărului cuplu, inclusiv asupra aspectelor intime dintre cei doi tineri însurăţei. Doar că în cazul acesta, Sănătatea nu e tinerică deloc, e mai degrabă o hoaşcă rămasă nemăritată până la adânci bătrâneţi, care a uitat vremurile în care era tânără şi frumoasă, şi căreia îi place acum doar să se lase mulsă pervers şi să consume tineri imberbi cu carnea rozulie şi fragedă.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Considerați că după vacanța de Paști ar trebui reluate cursurile în şcoli, cu prezență fizică?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 12 aprilie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat una dintre cele mai discutabile decizii din întreaga sa istorie. Într-o decizie obligatorie, pronunţată în recurs în interesul legii, Instanţa Supremă a stabilit că "instanţa de judecată învestită cu soluţionarea plângerii contravenţionale formulate împotriva unui proces-verbal de contravenţie prin care s-a aplicat sancţiunea complementară a suspendării temporare a exercitării dreptului de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, NU are posibilitatea să examineze proporţionalitatea acestei sancţiuni complementare".
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Ulcerul duodenal este o boală cronică ce afectează circa 10% din populaţie şi care prezintă o tendinţă de scădere, mai ales în ţările dezvoltate. Frecvenţa este asemănătoare la ambele sexe, iar evoluţia bolii este spre vindecare şi apoi reapariţie (aproximativ 60% din ulcererele duodenale vindecate reapar în decurs de un an, iar 80-90%  în decurs de 2 ani).
13 Decembrie 2018, 08:03

Pe apa Sâmbetei: De o jumătate de secol, sătenii din Roşiori se spală cu apă geotermală fierbinte ce se risipește în plin câmp (FOTO)

Pe apa Sâmbetei: De o jumătate de secol, sătenii din Roşiori se spală cu apă geotermală fierbinte ce se risipește în plin câmp (FOTO) APA FIARTĂ. Localnicii din Roşiori şi din comunele învecinate îşi duc de zeci de ani apă geotermală cu bidoanele acasă pentru a face baie sau a spăla hainele. „Mulţi vin chiar la sondă şi îşi spală hainele. Dacă ai o salopetă sau un covor pătate cu oloi, le laşi o oră sub jetul de apă şi le scoţi curate. Apa asta-i aşa de tare că nu-ţi trebuie nici sodă, nici sopon”, spune un sătean, Alexandru Madi (foto)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Drumul îngust, veşnic acoperit de nămol, e mai tot timpul plin de maşini. „Rareori prinzi un singur om la rând. Este când stai şi o jumătate de oră. Unii îşi spală remorcile tractoarelor, că dau jos noroiul mai uşor, alţii îşi dezinfectează ghivecele pentru răsadurile de seră, că de la apa fierbinte mor microbii şi paraziţii. Alţii îşi duc acasă apă pentru baie”, zice un localnic.

Pe câmpul satului Mihai Bravu, comuna Roşiori, curge de peste o jumătate de secol, „la liber”, apă geotermală extrasă de o sondă forată pentru exploatarea ţiţeiului. Risipă curată!

„De când mă ştiu eu...”

E fierbinte, multă, gratis şi, teoretic, inepuizabilă. „De când mă ştiu, şi am 65 de ani, oamenii duc de aici apă pentru baie”, povesteşte Alexandru Madi. Săteanul a venit în câmp cu bicicleta să îşi ia un bidon de apă clocotită. Calcă cu grijă pe o traversă de beton întinsă în mocirla aburindă şi trage furtunul cu apă fierbinte de o sfoară. „Dacă bagi mâna-n apă te-ai ars. Oamenii zic că are 90 de grade. Apa ce-o duc acasă amu’ la prânz a fi bună de spălat şi la noapte, înainte să mă culc”, zice bărbatul.

Deşi îşi duc apă pentru baie şi pentru spălat cu remorcile, fără să dea niciun leu pe ea, localnicii ar prefera să o vadă totuşi valorificată. „În comunism, apa din sonda asta a încălzit serele, iar apoi complexul de porci. A căzut comunismul, s-au distrus toate şi de atunci curge degeaba pe câmp, când ar putea să încălzească satul sau să alimenteze un ştrand”, spune un sătean.

Proprietatea grofilor Teleki

Kelemen Zoltan, primarul din RoşioriÎn ciuda entuziasmului localnicilor, primarul de Roşiori, Kelemen Zoltan (foto), spune că are mâinile legate. „Sonda e pe terenul unei familii stabilite în străinătate. Aici s-ar fi putut face un ştrand, o seră, orice, dar proprietarii au respins toate ofertele investitorilor”, spune edilul.

Stabiliţi în Suedia, urmaşii celebrei familii de grofi Teleki au revendicat terenurile, inclusiv prin instanţe. După ani de procese, administraţia locală nu mai vrea războaie. Ultima confruntare, consumată prin anii 2000, s-a lăsat cu certuri, cu descinderea corpului de control al preşedintelui Traian Băsescu şi cu sancţionarea conducerii Primăriei.

Primarul nici nu îşi pune problema exproprierii terenului pentru valorificarea zăcământului. „Interesul comunităţii este să avem forajul nostru. Atunci, altcumva am putea băga încălzire în casele oamenilor sau să facem un ştrand. Dar asta costă foarte mulţi bani”. Aşa că sonda rămâne neexploatată.

În căutare de petrol...

Paal Gabor, specialist în geotermalismCulmea, situaţia de la Mihai Bravu nici măcar nu e singulară. „Începând din anii ’60 Întreprinderea Geologică pentru Exploatări, prin filiala Bihor, a forat intens în Borş, Cadea, Ciocaia, Oradea, Săcuieni, Tămăşeu şi în alte locuri, în căutare de hidrocarburi. În majoritatea locurilor a găsit însă doar ape geotermale care curg fără pompare”, povesteşte Paál Gábor (foto), geologul care a studiat zăcămintele Bihorului din anii ’70.

Conform analizelor, apele fierbinţi de sub judeţ au o mineralizaţie asemănătoare celor din Băile Felix, ceea ce le conferă proprietăţi tămăduitoare. Exploatate la încălzirea unor clădiri sau la alimentarea unor ştranduri săteşti, multe sonde au fost abandonate când s-au desfiinţat ori s-au privatizat fostele întreprinderi şi cooperative socialiste. Primarii nici nu ştiu pe ce avere stau. „Din ce ştiu eu, toate sondele au fost predate încă din comunism Consiliilor Populare pe bază de proces-verbal, cu parametrii şi cu debitul resursei. Primarii ar putea găsi actele în arhive”, zice geologul.

... pierderi imense

Conform actelor oficiale, sonda de la Mihai Bravu, finalizată în 1970, are un debit de 4,5 litri pe secundă, la o temperatură de 60 grade Celsius, cea din Ciocaia scoate 3,5 litri pe secundă la 64 grade, cea din Chiraleu 4 litri pe secundă la 52 grade, iar cea din Chişlaz 3 litri pe secundă la 56 grade. „Numai din aceste patru sonde au curs până în prezent, fără nicio utilizare, peste 22 milioane metri cubi de apă fierbinte”, spune Paál.

La cel mai mic preţ posibil, de numai 3 lei pe metru cub, asta înseamnă pierderi de peste 14 milioane euro. Luând în calcul însă şi cantitatea imensă de căldură pierdută, care ar fi putut încălzi locuinţele, precum şi costurile poluării solului „înecat” în apă opărită, pierderea s-ar duce la circa 30 milioane euro. Bani ce puteau aduce un câştig comunităţilor, dar s-au scurs pe apa Sâmbetei...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0911 RON
  • 1 EUR = 4.9255 RON
  • 1 HUF = 0.0136 RON