URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 30 MAI 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când văd cum mulţi dintre compatrioţii noştri pun botul la toate prostiile despre conspiraţii, am bănuiala că anumite televiziuni urmăresc cu orice preţ tâmpirea privitorilor. Nici nu trebuie să se străduiască prea tare pentru a-i băga pe bieţii oameni în ceaţă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Dacă am fi făcut orele de română prin internet, cel mai probabil că profesoara nu și-ar mai fi amintit de un elev obscur din a VI-a C. Aș fi rămas doar o adunătură de pixeli, un cadru minuscul în colțul din dreapta jos al ecranului, o fărâmă digitală pe care o uiți imediat ce închizi calculatorul sau tableta.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Majoritatea calculilor renali (aşa-zisele "pietre" ale rinichilor) sunt formate din săruri de calciu, magneziu, acid uric şi cistină. Calculii cu oxalat de calciu şi fosfat de calciu reprezintă împreună 75-85% din total. Litiaza calcică este mai frecventă la bărbaţi, în jurul vârstei de 30 de ani; de obicei, la cei cu un singur calcul vor exista în timp şi alţii, rata medie a apariţiei unei noi formaţiuni fiind de 2-3 ani; litiaza calcică este frecvent familială.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
13 Decembrie 2018, 08:03

Pe apa Sâmbetei: De o jumătate de secol, sătenii din Roşiori se spală cu apă geotermală fierbinte ce se risipește în plin câmp (FOTO)

Pe apa Sâmbetei: De o jumătate de secol, sătenii din Roşiori se spală cu apă geotermală fierbinte ce se risipește în plin câmp (FOTO) APA FIARTĂ. Localnicii din Roşiori şi din comunele învecinate îşi duc de zeci de ani apă geotermală cu bidoanele acasă pentru a face baie sau a spăla hainele. „Mulţi vin chiar la sondă şi îşi spală hainele. Dacă ai o salopetă sau un covor pătate cu oloi, le laşi o oră sub jetul de apă şi le scoţi curate. Apa asta-i aşa de tare că nu-ţi trebuie nici sodă, nici sopon”, spune un sătean, Alexandru Madi (foto)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Drumul îngust, veşnic acoperit de nămol, e mai tot timpul plin de maşini. „Rareori prinzi un singur om la rând. Este când stai şi o jumătate de oră. Unii îşi spală remorcile tractoarelor, că dau jos noroiul mai uşor, alţii îşi dezinfectează ghivecele pentru răsadurile de seră, că de la apa fierbinte mor microbii şi paraziţii. Alţii îşi duc acasă apă pentru baie”, zice un localnic.

Pe câmpul satului Mihai Bravu, comuna Roşiori, curge de peste o jumătate de secol, „la liber”, apă geotermală extrasă de o sondă forată pentru exploatarea ţiţeiului. Risipă curată!

„De când mă ştiu eu...”

E fierbinte, multă, gratis şi, teoretic, inepuizabilă. „De când mă ştiu, şi am 65 de ani, oamenii duc de aici apă pentru baie”, povesteşte Alexandru Madi. Săteanul a venit în câmp cu bicicleta să îşi ia un bidon de apă clocotită. Calcă cu grijă pe o traversă de beton întinsă în mocirla aburindă şi trage furtunul cu apă fierbinte de o sfoară. „Dacă bagi mâna-n apă te-ai ars. Oamenii zic că are 90 de grade. Apa ce-o duc acasă amu’ la prânz a fi bună de spălat şi la noapte, înainte să mă culc”, zice bărbatul.

Deşi îşi duc apă pentru baie şi pentru spălat cu remorcile, fără să dea niciun leu pe ea, localnicii ar prefera să o vadă totuşi valorificată. „În comunism, apa din sonda asta a încălzit serele, iar apoi complexul de porci. A căzut comunismul, s-au distrus toate şi de atunci curge degeaba pe câmp, când ar putea să încălzească satul sau să alimenteze un ştrand”, spune un sătean.

Proprietatea grofilor Teleki

Kelemen Zoltan, primarul din RoşioriÎn ciuda entuziasmului localnicilor, primarul de Roşiori, Kelemen Zoltan (foto), spune că are mâinile legate. „Sonda e pe terenul unei familii stabilite în străinătate. Aici s-ar fi putut face un ştrand, o seră, orice, dar proprietarii au respins toate ofertele investitorilor”, spune edilul.

Stabiliţi în Suedia, urmaşii celebrei familii de grofi Teleki au revendicat terenurile, inclusiv prin instanţe. După ani de procese, administraţia locală nu mai vrea războaie. Ultima confruntare, consumată prin anii 2000, s-a lăsat cu certuri, cu descinderea corpului de control al preşedintelui Traian Băsescu şi cu sancţionarea conducerii Primăriei.

Primarul nici nu îşi pune problema exproprierii terenului pentru valorificarea zăcământului. „Interesul comunităţii este să avem forajul nostru. Atunci, altcumva am putea băga încălzire în casele oamenilor sau să facem un ştrand. Dar asta costă foarte mulţi bani”. Aşa că sonda rămâne neexploatată.

În căutare de petrol...

Paal Gabor, specialist în geotermalismCulmea, situaţia de la Mihai Bravu nici măcar nu e singulară. „Începând din anii ’60 Întreprinderea Geologică pentru Exploatări, prin filiala Bihor, a forat intens în Borş, Cadea, Ciocaia, Oradea, Săcuieni, Tămăşeu şi în alte locuri, în căutare de hidrocarburi. În majoritatea locurilor a găsit însă doar ape geotermale care curg fără pompare”, povesteşte Paál Gábor (foto), geologul care a studiat zăcămintele Bihorului din anii ’70.

Conform analizelor, apele fierbinţi de sub judeţ au o mineralizaţie asemănătoare celor din Băile Felix, ceea ce le conferă proprietăţi tămăduitoare. Exploatate la încălzirea unor clădiri sau la alimentarea unor ştranduri săteşti, multe sonde au fost abandonate când s-au desfiinţat ori s-au privatizat fostele întreprinderi şi cooperative socialiste. Primarii nici nu ştiu pe ce avere stau. „Din ce ştiu eu, toate sondele au fost predate încă din comunism Consiliilor Populare pe bază de proces-verbal, cu parametrii şi cu debitul resursei. Primarii ar putea găsi actele în arhive”, zice geologul.

... pierderi imense

Conform actelor oficiale, sonda de la Mihai Bravu, finalizată în 1970, are un debit de 4,5 litri pe secundă, la o temperatură de 60 grade Celsius, cea din Ciocaia scoate 3,5 litri pe secundă la 64 grade, cea din Chiraleu 4 litri pe secundă la 52 grade, iar cea din Chişlaz 3 litri pe secundă la 56 grade. „Numai din aceste patru sonde au curs până în prezent, fără nicio utilizare, peste 22 milioane metri cubi de apă fierbinte”, spune Paál.

La cel mai mic preţ posibil, de numai 3 lei pe metru cub, asta înseamnă pierderi de peste 14 milioane euro. Luând în calcul însă şi cantitatea imensă de căldură pierdută, care ar fi putut încălzi locuinţele, precum şi costurile poluării solului „înecat” în apă opărită, pierderea s-ar duce la circa 30 milioane euro. Bani ce puteau aduce un câştig comunităţilor, dar s-au scurs pe apa Sâmbetei...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3983 RON
  • 1 EUR = 4.8421 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON