URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 23 MAI 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Cei care s-au bucurat de plecarea de la Primărie a drumarului și podarului Ilie Bolojan au dat peste Florin Birta pasajistul. Șantierele nu au dispărut, ci doar și-au schimbat natura. 
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Tarom are un vechi monopol pe cursele București - Oradea, ba surse din industrie spun chiar că ruta este cea mai profitabilă a companiei. O informație intuită și din prețurile biletelor, exorbitante, și din faptul că se găsesc greu cu o zi - două înainte de zbor, iar adesea chiar deloc. 
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Partidele și-au depus candidaturile pentru alegerile locale. Ce vă doriți de la viitorul primar și viitoarea administrație a Oradiei?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 10 mai 2024, Președintele României a promulgat un proiect de lege inițiat în 2023 de doi celebri parlamentari (Ion-Marcel Ciolacu și Nicolae-Ionel Ciucă), prin care se schimbă radical regimul infracțiunii de evaziune fiscală, în sensul în care infractorul va plăti ca să nu mai meargă la închisoare - cu cât va plăti mai târziu, cu atât va plăti mai mult!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.

Operaţiunea „Oftalmologul”. Cum a reușit un interlop orădean să fure banii din contul unui medic decedat?

Operaţiunea „Oftalmologul”. Cum a reușit un interlop orădean să fure banii din contul unui medic decedat? SĂGEATA. Florentina Burlea (foto), consilier clienţi la agenţia Rogerius a Băncii Transilvania, a fost folosită ca „săgeată” de naşul ei de cununie, Petru Puşcaş, al cărui plan era să deruleze escrocheria prin intermediari. În final, bărbatul tot a picat în plasa procurorilor
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Un recuperator orădean şi o funcţionară a Băncii Transilvania au fost trimiși în judecată de Parchetul Bihor, pentru o escrocherie demnă de un scenariu de film: cu complicitatea femeii şi a doi amici, interlopul a furat din contul unui oftalmolog peste 1,3 milioane lei, iar apoi, ca să li se piardă urma, a plimbat banii prin conturile unor firme fantomă şi ale unor interpuşi. 

Combinația ar fi rămas „îngropată” dacă medicul nu-și lăsa bunurile, prin testament, femeii care l-a îngrijit în ultimii ani de viaţă, spun procurorii în rechizitoriul trimis instanţei. Văduvă a unui văr primar al oftalmologului, femeia a aflat că moştenea o avere considerabilă la un an după moartea binefăcătorului ei, când s-a prezentat la notar pentru succesiune. Doar că bucuria i-a fost de scurtă durată...

De la bancă, la spital 

Creierul şarlataniei este un cămătar cunoscut din Oradea, Petru Puşcaş (foto), implicat în numeroase furturi, bătăi şi înşelăciuni care i-au adus şi condamnări, deocamdată doar cu suspendare, după cum se arată în rechizitoriul întocmit de procurorul Cristian Ardelean de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor. Afacerea care l-a trimis din nou în boxa acuzaţilor a pornit de la un pont primit în noiembrie 2019, despre o sumă consistentă rămasă în conturile unui medic decedat, bani nerevendicați la acea vreme.

„Victima” era un cunoscut oftalmolog orădean, vechi client al Băncii Transilvania, ce îşi ţinea economiile în depozite la termen, investind din când în când şi în obligaţiuni la purtător, care i-au adus de-a lungul anilor câştiguri substanţiale. Până în mai 2019 acumulase peste 1,3 milioane lei în depozite şi obligaţiuni, după cum se arată în rechizitoriul Parchetului.

Pe 14 mai 2019 bătrânul s-a prezentat la bancă, să cumpere din nou obligaţiuni. Dar, chiar în timp ce funcţionarul bancar pregătea documentele, a leșinat, fiind transportat la Spitalul Județean și internat la Terapie Intensivă, unde a şi murit, o săptămână mai târziu, la 81 de ani.

Fina cu pontul

După deces, averea a revenit, grație unui testament încheiat în faţa unui notar, celei care îi purtase de grijă în ultimele decenii, văduva unui văr primar. 

Femeia a aflat despre gestul bătrânului când acesta era pe patul de moarte, la spital, dar a amânat mai bine de un an să finalizeze procedura de succesiune. Până s-o facă, notarul a transmis adrese la toate unităţile bancare, ca acestea să comunice soldul din conturile defunctului, iar în cazul Băncii Transilvania o funcţionară i-a răspuns că medicul lăsase 1,3 milioane lei în cont şi obligaţiuni. Numai că femeia a uitat să implementeze în sistemul electronic al băncii informaţia privind decesul, iar ca urmare a acestei erori, contul bancar al defunctului a continuat să figureze ca activ. 

Aşa a aflat despre bani, în noiembrie 2019, şi Florentina Burlea, consilier clienți al BT. Femeia îl cunoştea pe medic, a fost de faţă când acesta leşinase în sediul agenţiei, iar ulterior a aflat şi de moartea lui. A transmis informaţia naşului ei de cununie, Petru Puşcaş, cel care o împrumuta deseori cu bani şi căruia, deci, îi era datoare...

Escroc în acţiune

Puşcaş n-a stat pe gânduri. Cum uriaşa sumă nu fusese revendicată după aproape 6 luni, interlopul era convins că medicul nu avea moştenitori şi şi-a căutat un amic, pe Răzvan Paşc, căruia i-a cerut ajutorul. Sub pretextul că are „o datorie de recuperat”, pentru un utilaj livrat şi neachitat, Puşcaş l-a informat că îi va procura o împuternicire notarială ca să activeze serviciul de internet banking pentru conturile „datornicului”, de la care să-şi recupereze banii. 

Paşc a acceptat, căci şi el îi era dator interlopului, care îl apărase într-o încăierare mai veche, dar a vrut să-i verifice spusele. A pornit propria investigaţie şi, prin intermediul unui cunoscut, a aflat că „datornicul” lui Puşcaş era de fapt mort, aşa că l-a confruntat. Acesta avea deja răspunsul: „A admis că nu i-a spus adevărul, dar l-a asigurat că nu ar face ilegalități, deoarece ar risca să intre la pușcărie”, scrie în rechizitoriu. Iar Paşc a mers pe mâna lui...

„Curg” banii

Operaţiunea a început abia în primăvara anului următor. Pe 16 martie 2020, Puşcaş s-a înfiinţat la fina Florentina Burlea, pentru a verifica dacă banii erau încă în conturile medicului. Și erau. O zi mai târziu, Pușcaș și Paşc s-au dus la notar, unde au cerut să li se facă o procură între ei doi, față de Banca Transilvania. Prin această mișcare, cei doi au urmărit să obțină un model de împuternicire pe care să îl poată falsifica ulterior și să îl folosească pentru a obține acces la contul bătrânului.

Pe 18 martie, Burlea a descărcat din evidenţele băncii toate documentele medicului, cu care Puşcaş a „fabricat” apoi o nouă procură. Conform acesteia, bătrânul decedat îl împuternicea pe Paşc în relaţia cu BT, „inclusiv ca să semneze contract pentru servicii de internet banking, mobile banking şi ridicarea codurilor de acces necesare utilizării acestora”.  În final, pe 19 martie, Paşc a depus la bancă împuternicirea măsluită, dar nu la agenţia Rogerius, unde ar fi stârnit suspiciuni, căci funcţionarele îl cunoscuseră pe medic, ci la cea din Velenţa. 

Apoi, graţie actului, prin tranzacţii succesive derulate în perioada 19-31 martie, Puşcaş a transferat toți banii bătrânului, în total 1.373.300 lei. Dar nu în contul său, căci nu voia să lase „urme”, ci în cele ale unor persoane și ale unor firme fantomă, care i-au fost puse la dispoziţie de un alt amic, Ionel Trif, celebru evazionist din Arad, decedat ulterior de Covid. Din noile conturi, sumele erau retrase în numerar, fie direct de titularii acestora, fie de împuterniciți, apoi predate lui Trif, care în final i-a dat lui Puşcaş. 

După ce contul a fost golit, pe 7 mai 2020, Paşc s-a prezentat la agenţia Velenţa a băncii, cerând să fie şters ca împuternicit, iar după o săptămână, tot acolo, a cerut închiderea contului. 

Anchetă cu ameninţări

Escrocheria a ieşit la iveală abia în decembrie 2020, când moştenitoarea medicului a reluat procedurile pentru succesiune, iar notarul a emis o nouă adresă către Banca Transilvania, să comunice sumele aflate în contul defunctului. Aşa s-a aflat că banii dispăruseră, iar oficialii băncii, după ce ancheta internă a dezvăluit că frauda fusese sprijinită din interior, au reclamat situația Poliţiei.  

În timpul cercetărilor, Puşcaş a refuzat să facă declaraţii şi, pentru a-şi scăpa pielea, a încercat să-şi intimideze complicii şi pe martori. Presiunile au fost numeroase, după cum arată actul de acuzare. În discuţiile cu Paşc, de pildă, interlopul s-a dat mare că-i „va umfla ochii poliţistului”, unui martor i-a spus că îi va „freca soţia” și pe el îl va bate. „Mă simt amenințat, deoarece cunosc de ce este în stare, știe să manipuleze oamenii (...) și mi se pot provoca pagube materiale de către alte persoane, dar la comanda lui”, se arată în depoziţia martorului. 

Nici pe fină n-a uitat-o. De câte ori era chemată pentru declaraţii, Puşcaş o aştepta în faţa Poliţiei. Nu-i de mirare, deci, că și femeia a refuzat să facă declaraţii. 

Avere sub sechestru

Răzvan Paşc, în schimb, în ciuda ameninţărilor, a semnat un acord de recunoaştere cu procurorii, scăpând cu o pedeapsă de 2 ani cu suspendare pentru uz de fals, fals în declarații și participație improprie la fals intelectual. Documentul a fost înaintat Tribunalului Bihor pe 22 decembrie anul trecut, pentru a fi avizat de instanţă, pronunţarea fiind programată pe 9 mai. 

În final, nici Puşcaş şi nici Burlea nu au scăpat, fiind trimiși în judecată anul acesta, pe 30 martie. Bărbatul e acuzat de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, operațiuni financiare frauduloase în formă continuată și spălare a banilor, dar și de instigarea lui Paşc la faptele comise. Femeia a fost inculpată pentru operațiuni financiare frauduloase și acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată. 

Pentru recuperarea pagubei, averea interlopului, care e una consistentă - terenuri, case, apartamente şi maşini - a fost pusă sub sechestru. Partea vătămată nu e moştenitoarea bătrânului, ci Banca Transilvania, obligată să returneze în contul clientului toţi banii furaţi. Nici până azi femeia nu și-a intrat în drepturi, căci banca nu i-a plătit paguba, invocând permanent faptul că așteaptă finalizarea anchetei. Acum, după cum se vede, nu mai are niciun motiv...


OMUL NOSTRU
Bătăuş tocmit de judecător

Cunoscut cămătar şi recuperator, cu o avere de invidiat şi o casă ascunsă privirilor, ca o cazemată, Petru Puşcaş a fost implicat de-a lungul anilor în numeroase furturi, violenţe şi înşelăciuni. 

În 2004 a fost condamnat cu suspendare pentru fraude cu carduri clonate, păgubind Banca Agricolă cu 307.000.000 lei vechi (aproximativ 17.000 euro, la acea vreme contravaloarea a 140 salarii medii). 

În 2012, împreună cu un amic, Constantin Mărie, Pușcaș s-a luat la bătaie cu actualul deputat Mihai Lasca, altercaţia soldându-se în prima fază cu condamnări cu suspendare. În final, însă, bătăușii s-au împăcat, iar procesul a încetat. 

Tot din 2012 datează o altă „intervenţie” a lui Puşcaş, la comanda tizului său, ex-judecătorul Mircea Puşcaş (foto). Magistratul îi ceruse ca, împreună tot cu Mărie, să-i aplice o „corecţie” unui ţigan din clanul Neguş, cu care avusese o altercaţie verbală într-un magazin şi care îl ameninţase şi îl urmărise în trafic. Puşcaş s-a achitat de sarcină și l-a și sunat pe judecător, în timpul „acţiunii”, să audă ce se întâmplă. 

Motivul pentru care magistratul n-a apelat la Poliţie? „Da' ce vrei? Să fac eu reclamaţie? Nu. Capace, pumni şi gata, se rezolvă. Nişte pălmi, nişte pumni, aşa, de control, să se vadă că nu-i junglă aici”, a explicat magistratul, într-o discuţie interceptată și apoi redată în rechizitoriul cu care DNA l-a trimis în judecată, acuzându-l că a luat mită de la un evazionist. În 2015, ex-judecătorul a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare, fiind eliberat condiţionat 2 ani mai târziu.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
7 Comentarii
BIHOREANUL NEINFIRMAT
Domnul procuror Cristian Ardelean ai Bihoreanul ar trebui sa isi faca un update in legatura cu cazierul domnului Petre Pușcaș , acesta a facut cativa ani de pușcarie pe la inceputul anilor 2000 pentru furt , respectiv spargere de locuinta , unde a fost prins pentru ca in timpul spargerii a folosit telefonul fix al victimei sa iai sune prietenii si a mancat mancarea din frigider . Dupa care ajuns la parnaie a inghitit suruburile de la pat ca sa scape mai repede de acolo . Deci UPDATE BAIETII !!!
Postat 07 Mai 2023, 01:58 de Mare_blue17
Moștenitoarea ar trebui să dea banca în judecată
Nu văd relevanța că este începută o anchetă sau nu. Banca are de dat suma x unei persoane. Irelevant de unde își recuperează ei paguba. Oricum durează ani până își recuperează paguba. Nu poți pune omu să stea până îți recuperezi tu paguba. Oricum își vor recupera paguba. Ei au văzut tranzacțiile că banii au fost retrași în mod incorect de o persoană care nu trebuia, că dacă nu, nu chemau poliția!
Postat 06 Mai 2023, 08:01 de Vio_427
RUMUNIA pitoreasca
[ https://www.gds.ro/Bani-afaceri/2017-05-11/bancile-se-fac-proprietare-pe-banii-clientilor-decedati/ ] Merita citit, in vederea votarilor viitoare. Excerpt: În lipsa unei legislații în acest domeniu, băncile trec la venituri proprii depozitele bancare din conturi inactive, adică din conturi în care nu s-au mai efectuat nici un fel de operațiuni de câțiva ani. După ce mor titularii depozitelor, iar rudele nu știu unde au avut aceștia banii și nu revendică depozitele în timp, acei bani din conturile bancare ale unor persoane decedate rămân la dispoziția băncilor. Tot în proprietatea băncii pot să treacă și depozitele persoanelor care lucrează în străinătate și care nu au mai efectuat nici o operațiune în conturile lor de șase luni, un an, cinci sau zece. Iată ce puteți face pentru a da de urma banilor rudelor decedate și pentru a evita ca banii dumneavoastră să treacă în proprietatea băncii. Se întâmplă ca multe persoane să strângă economii în bănci toată viața, dar să nu apuce să le spună urmașilor, înainte să treacă în neființă, pe unde și-au depozitat banii. Dacă acei bani nu sunt revendicați de moștenitori legali, atunci băncile transformă respectivele conturi și depozite bancare în categoria veniturilor băncii. Se cunoaște faptul că pentru a constitui un depozit bancar, trebuie să atașezi un cont, deschis la banca respectivă. În unele cazuri, băncile consideră conturile deponenților ca fiind inactive la șase luni, la un an, la cinci ani sau la interval de zece ani de când nu s-a mai efectuat nici o operațiune prin conturi (interogări de sold, transferuri de bani, retrageri de numerar, plăți cu cardul sau retrageri de dobânzi), termenul depinzând de normele interne ale instituțiilor de credit. După ce contul este declarat inactiv, iar urmașii persoanei decedate nu vin să revendice sumele, atunci banca va trece în portofoliul său banii deponenților defuncți, în lipsa unei legislații care să reglementeze ce se întâmplă cu acei bani după ce moare titularul de cont sau ce se întâmplă cu banii din conturile inactive. Mare atenție la „șmecheriile“ băncilor! Băncile pot declara conturile inactive și dacă titularii sunt plecați la muncă în străi­nătate și nu au mai efectuat „mișcări“ în conturi, de genul celor enumerate anterior. „Situația aceasta se poate întâmpla în mult mai multe cazuri. De exemplu, sunt persoane în vârstă afectate de boli degenerative, care își pierd discernământul și nu apucă să le transmită aparținătorilor, celor care îi îngrijesc, care este situația sumelor de bani pe care le dețin în conturile bancare. Sunt situații în care anumite persoane pleacă la muncă în străinătate și își lasă în țară o anumită sumă de bani de siguranță și nu mai umblă la acei bani, în sensul că nu fac operațiuni pe conturile respective. În aceste situații, există posibilitatea ca banca, după șase luni sau după un an sau mai mult, în funcție de normele interne, să declare ea însăși și să își evidențieze în contabilitate acele conturi ca fiind inactive. Am remarcat aceste aspecte într-un raport al Curții de Conturi referitor la o anumită bancă, raport în care se spunea faptul că sute de mii de conturi au fost declarate inactive, iar sumele de bani din conturile respective au fost trecute ca venituri ale băncii, fără ca banca să fi putut face dovada că ar fi făcut eforturi pentru identificarea titularilor de cont și fără să îi întrebe ce intenții au cu sumele existente în conturile respective. Dar sunt mult mai multe situațiile în care conturile fără mișcare sunt declarate conturi inactive“, a declarat avocatul craiovean Carmen Popa, la emisiunea „Economia Sudului“, de la Alege TV.
Postat 05 Mai 2023, 19:13 de excalibur
Dormant Account- USA <=> google translate
Ce este un cont inactiv? Un cont inactiv este un cont care nu a avut activitate financiară pentru o perioadă lungă de timp, cu excepția afișării dobânzii. Instituțiile financiare sunt obligate prin legile statului să transfere resursele deținute în conturi latente către trezoreria statului după ce conturile au fost latente pentru o anumită perioadă de timp. Timpul variază în funcție de stare. Conturile care pot deveni latente includ conturi curente și de economii, conturi de brokeraj, conturi 401(k), conturi de fond de pensii și alte conturi pentru resurse financiare.Cum funcționează un cont inactiv Pentru a deveni inactiv, proprietarul unui cont trebuie să nu fi inițiat nicio activitate pentru o anumită perioadă de timp. O activitate poate include contactarea unei instituții financiare prin telefon sau internet, conectarea la cont sau efectuarea unei retrageri sau depunere. Dobânzile sau dividendele periodice care sunt înregistrate automat pe fonduri la conturile de verificare, de economii sau de brokeraj nu sunt considerate activitate. După ce un cont nu are activitate pentru o anumită perioadă de timp, legea statului consideră că este un cont inactiv. Instituțiile financiare sunt obligate prin legile statului să încerce să contacteze proprietarii de conturi latente folosind cele mai recente informații de contact prin poștă. Un termen de prescripție, de obicei, nu se aplică conturilor latente, ceea ce înseamnă că fondurile pot fi solicitate de către proprietar sau beneficiar în orice moment. Dacă încercarea de a găsi proprietarul nu are succes, resursele din conturile latente devin proprietate nerevendicată și trebuie transferate către departamentul de trezorerie al statului. În California, de exemplu, conturile curente, de economii și de brokeraj nu trebuie să vadă nicio activitate timp de cel puțin trei ani pentru a deveni latente. În statul Delaware, există o perioadă de repaus de cinci ani pentru aceleași tipuri de conturi. Procesul de escheat al conturilor latente Statele au adoptat statute de escheat care guvernează procesul de transfer de fonduri nerevendicate către stat și protejează fondurile nerevendicate de a fi returnate instituțiilor financiare. Legile de stat de escheatment cer companiilor să transfere proprietățile nerevendicate din conturile latente în fondul general al unui stat pentru păstrare. Statul preia ținerea evidenței și restituirea bunurilor pierdute sau uitate proprietarilor sau moștenitorilor acestora în cazul în care proprietarul a decedat. Proprietarii pot câștiga înapoi proprietățile nerevendicate prin depunerea unei cereri la statul lor, fără costuri sau pentru o taxă de gestionare nominală. Deoarece statul păstrează pe perpetuitate custodia bunurilor nerevendicate, proprietarii își pot revendica proprietatea în orice moment.
Postat 05 Mai 2023, 19:04 de excalibur
BIHOREANUL
Pana la urma o cheama BURLEA sau BURLAU ?? Ca autorul articolului a inceput cu un nume apoi a trecut la primarita Burlau din Brusturi
Postat 05 Mai 2023, 12:44 de Mare_blue17
Unde dai si unde crapa...
Principiul vaselor comunicante, lichidele curg din vasul mai plin catre vasul mai gol. In rest, absolut normal, ca medic, sa aduni 1.3 milioane, 450.000€ cca... doar nu degeaba ne facem doctori. Pe de alta parte, dragele de banci, iti blocheaza cardul si contul daca nu-ti actualizezi datele. La BT, te invita sa-ti dai datele biometrice prin telefon, adica sa-ti faci poza la mecla, nu e bine,mai incercati o data, asa, acuma e ok.Inteligenta artificiala verifica daca esti ala din buletin. Sau te duci frumusel la ghiseu,sa vada ca n-ai murit.Nu conteaza ca esti paralitic, in pampers. Ei, daca ai murit, banca nu se supara. Are grija de banii tai pina la sfirsitul lumii. Nu umbla la evidenta populatiei, la notari, sa caute vreun eventual mostenitor. Creditul devine dormant. Nu exista reglementare legislativa. Intram in no man's land. Unele state cica trec in proprietatea statului banii, dupa "n" ani, by default. Rumunia pitoreasca lasa banii bancilor, saracele. Intre timp, marim tva-ul si dam vouchere la saraci...Jawohl
Postat 05 Mai 2023, 09:38 de excalibur
Oftamologul
Mare mafiot Puscas.......Numai magarii a facut in viata lui de mizerie.....Nu intele de ce nu-l condamna cu executare? Nici in Banci nu mai poti avea incredere.....
Postat 05 Mai 2023, 08:24 de cosmin5z
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5878 RON
  • 1 EUR = 4.9745 RON
  • 1 HUF = 0.0129 RON