Lupta pentru euro: Primăria Oradea are noi proiecte, de 300 milioane euro, pentru fonduri europene

"Vrem să depunem proiecte europene de cel puţin 150 milioane euro", anunţa în primăvară primarul orădean Ilie Bolojan.

Ţinta părea îndrăzneaţă, dar de fapt edilul le fixase angajaţilor Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Europeană un prag minim de 200 milioane euro şi nu i-a mai "slăbit" până săptămâna trecută, când acesta a urcat la 300 milioane euro. De patru ori cât veniturile proprii ale oraşului!

Avertizarea lui Bolojan

Edilul avertizase consilierii locali încă în aprilie. "Veţi primi documentele pe ultima sută de metri, vor fi probleme legate de proprietate, studii de fezabilitate sau cofinanţare. Rugămintea mea este să le susţineţi, pentru că sunt baza proiectelor europene. Oradea ar putea atrage investiţii cu care nu se va mai întâlni până în 2022", a spus Ilie Bolojan (foto).

Consilierii au acceptat fără să ştie la ce se înhamă. Bolojan i-a băgat în şedinţe tot anul, de câte două ori pe lună, în septembrie a convocat patru dezbateri, iar în prima săptămână din noiembrie încă două. S-a votat pe fugă, dar a meritat. "Aceasta este cea mai importantă şedinţă din 2018. Aprobăm ultimele materiale înainte de semnarea contractelor de finanţare pentru proiecte foarte importante în valoare de 82 milioane euro", anunţa Bolojan în preambulul şedinţei de lunea trecută. Dar valoarea totală a proiectelor e mult mai mare...

De făcut 

Primăria are o listă cu 72 proiecte în valoare de peste 300 milioane euro, ceea ce înseamnă cu 15 proiecte şi cu 53 milioane euro peste nivelul din precedenta perioadă de finanţare europeană 2007-2013. "Lucrăm la portofoliul de proiecte încă din 2016. Acestea au rezultat din studii cum ar fi Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a oraşului, iar noi a trebuit să găsim axele de finanţare pe care se pliază", explică şeful DMPFI, Marius Moş (foto).

Cele 300 milioane euro reprezintă valoarea totală a proiectelor, nu banii atraşi efectiv. "Oraşul are o contribuţie proprie în fiecare proiect. Aceasta poate varia de la 2%, cum este în cazul reabilitării termice a şcolilor, la 50%, cum este cazul incubatorului de afaceri care urmează să fie amenajat în clădirea fostului Spital de Neurologie", precizează directorul.

De asemenea, oraşul acoperă cheltuielile neeligibile, cum ar fi înlocuirea reţelelor premergătoare pavării străzii Aurel Lazăr, sau cele colaterale, ca de pildă finanţarea parcării "park and ride" din Centrul Civic, care completează proiectele de mobilitate urbană din zonă.

Termoficare, gaura neagră! 

Lista marilor investiţii e deschisă de continuarea reabilitării sistemului de termoficare. Societatea de profil a înghiţit deja 25,5 milioane euro aferente proiectului Termoficare II, pentru înlocuirea a 20,29 km de reţea magistrală, şi pregăteşte alte 32 milioane euro prin proiectul Termoficare III pentru înlocuirea a încă 23 km de magistrale, transformarea a 1,3 km de reţea secundară în reţea primară, modernizarea a 42 puncte termice ş.a.

"Pierderile de energie termică de pe reţea s-au diminuat cu 34% faţă de anul 2014. Noile investiţii ne vor permite să scădem pierderile cu încă 30% în următorii trei ani", spune directorul Termoficare, Stănel Necula (foto). Reducerea pierderilor va asigura o economie estimată de 3,6 milioane euro pe an, sumă care s-ar putea regăsi în reducerea subvenţiei de la bugetul local sau în păstrarea gigacaloriei la acelaşi preţ.

Mobilitate mai încet

Dacă Termoficare va săpa pe străduţe, municipalitatea va sparge bulevarde. Culmea ironiei, cele mai mari blocaje vor fi generate de proiectele de mobilitate urbană. Lista acestora o deschide proiectul de 14,5 milioane euro pentru construirea liniei de tramvai Calea Aradului -  Cantemir de-a lungul pârâului Peţa, pentru care se execută deja de trei săptămâni redesenarea căii de rulare în intersecţia Primăriei - Decebal.

Un alt şantier vizează realizarea coridorului de trafic în undă verde Nufărul - Cantemir, estimat la 11,4 milioane euro, ce va asigura prioritate de trecere tramvaielor prin toate intersecţiile. Lucrările anunţate pentru prima parte a anului viitor, cu predare în 2020, vor presupune eliminarea punctelor de conflict rutier, lărgirea şi asfaltarea carosabilului şi trotuarelor, înfiinţarea unei piste pentru biciclişti şi înierbarea liniei de tramvai din Nufărul până la Parcul 1 Decembrie. Iar acesta este doar începutul!

Şantier ultra-central

Împărţite în două pachete distincte, cele mai mari lucrări de mobilitate urbană, estimate la 28 milioane euro, se vor face în Centrul Civic. Primul pachet cuprinde coridorul Piaţa Gojdu - Vasile Alecsandri, cu amenajarea a 5 pasaje subterane în care va fi coborât traficul din Centrul Civic, plus achiziţia a 10 autobuze hibrid şi decontarea lucrărilor de reabilitare a străzii Alecsandri, deja efectuate.

Al doilea pachet, pe direcţia Piaţa Gojdu - Piaţa Cetate, vizează amenajarea unui pasaj subteran cu 4 benzi lângă piaţa agroalimentară, amenajarea unei staţii de redresare în zona blocului Cicero şi achiziţia a încă 6 autobuze hibrid.

În imediata vecinătate, la Podul Dacia va fi demarat un proiect de 5 milioane euro pentru lărgirea acestuia şi pentru amenajarea unei subtraversări care să lege zona Parcului Traian şi Parcului Brătianu pe sub Bulevardul Magheru, lăsând deasupra drum liber tramvaiului. Lucrările au fost deja scoase la licitaţie, iar construcţia efectivă ar putea începe la primăvară, într-o primă etapă sub trafic, iar din vară cu închiderea circulaţiei.

Val de proiecte

Lista proiectelor de mobilitate urbană mai cuprinde, printre multe altele, reabilitarea Pieţei Ferdinand (4,8 milioane euro), a străzilor Aurel Lazăr (2,4 milioane euro) şi Libertăţii (2,2 milioane euro), reamenajarea malului stâng al Crişului (2,9 milioane euro) cu ieşire la viitoarea parcare subterană, dar şi a centrelor de cartier din zona Cazaban (3,2 milioane euro), Transilvaniei (2,2 milioane euro) şi Nufărul (1,8 milioane euro).

Investiţii mai mari - precum construirea terminalului intermodal din zona gării Episcopia (20 milioane euro) şi trecerea pe încălzire cu apă geotermală a cartierului Nufărul 1 (8 milioane euro) - vor fi plătite prin POIM, iar lucrări cum sunt reabilitarea Pieţei Cetate (6,5 milioane euro) sau proiectul strategic pe sănătate derulat în colaborare cu Consiliul Judeţean (5,2 milioane euro), urmează să fie acoperite din proiecte Ro-Hu.

Similare ca amploare, proiectele cu finanţare prin POR vizează reabilitarea termică a mai multor blocuri, dar şi a spitalelor Municipal (7,8 milioane euro) şi Judeţean (7,5 milioane euro), a Liceului Onisifor Ghibu (3,5 milioane lei) şi a şcolii Dacia (2 milioane lei).

Departe de a fi completă, lista de investiţii mai cuprinde extinderea şi mobilarea policlinicii Spitalului Judeţean (10 milioane euro), reabilitarea bastioanelor Ciunt şi Bethlen ale Cetăţii (2,7 milioane euro), amenajarea centrului de zi din zona Gutenberg (1,3 milioane euro) şi multe altele. Documentaţiile au fost deja făcute, Oradea se poate pregăti de noi şantiere...

ORAŞUL ARE FORŢĂ!
Bani cu împrumut

Sumele vehiculate de DMPFI i-au pus în încurcătură pe economiştii Primăriei. "Din cele 300 milioane euro, cât este valoarea proiectelor, oraşul va contribui într-un fel sau altul cu circa 120 milioane euro", estimează directorul economic Eduard Florea (foto). Municipalitatea vrea să ia un credit pentru a finanţa derularea lucrărilor până la decontarea lor din fonduri UE. "Oportunitatea nu trebuie ratată. Oraşul poate lua oricând un împrumut, deoarece are o capacitate de rambursare solidă".

Potrivit directorului, atragerea finanţărilor UE este cu atât mai necesară cu cât oraşul derulează din fonduri proprii investiţii precum construirea unui corp nou de clădire pentru Spitalul Municipal (15 milioane euro), prelungirea drumului rapid (6 milioane euro) ori amenajarea pasajului peste şoseaua de centură în zona Pieţei 100 (5 milioane euro).