Jos antena! În premieră, Judecătoria obligă o companie de telefonie să-şi demonteze o antenă de pe un bloc

Un orădean a înfruntat cu tenacitate o ditamai companie multinaţională de comunicaţii, şi nu pentru a obţine micşorarea facturii la telefonul mobil, ci desfiinţarea antenei de emisie-recepţie montate pe terasa blocului în care locuieşte.

Sentinţa recent obţinută îi dă dreptate, instanţa acceptând, pentru prima oară în România, că emisiile antenelor GSM sunt nocive şi pot provoca inclusiv cancer cerebral.

Din fan, duşman

În 2003, orădeanul Pavel Mudura, profesor universitar la Facultatea de Mecanică, îşi ruga vecinii din strada Independenţei 49 (Centrul Civic) să accepte amplasarea unei antene Vodafone (pe atunci Connex) pe terasa blocului A2. Argumentul? Compania oferea lunar 200 de dolari, bani din care locatarii puteau plăti o parte din cheltuielile comune.

După doar un an, în 2004, bărbatul s-a răzgândit însă, cerând asociaţiei rezilierea contractului cu Vodafone. "Amplasată chiar deasupra apartamentului meu, aflat la ultimul etaj, antena îmi provoca dureri de cap îngrozitoare. Am fost operat, întâi în 2003 la Oradea, iar în 2004 la Bucureşti, pentru îndepărtarea unor hematoame sudurale (n.r. - cheaguri de sânge) apărute ca urmare a expunerii la câmpurile electromagnetice", povesteşte Mudura BIHOREANULUI.

Pas cu pas

Pentru că vecinii i-au respins rugămintea, bărbatul a fost nevoit să se mute la ţară. "Am renunţat la folosinţa propriei locuinţe, pentru care achit însă taxele şi impozitele, şi m-am mutat în Alparea, în domiciliu forţat, de unde fac naveta, numai ca să nu mai îndur durerile de cap provocate de emisiile electromagnetice", spune profesorul, explicând că "nu toate persoanele percep aceste radiaţii, ci doar cele cu o sensibilitate mai mare, dar toţi oamenii, chiar dacă nu-şi dau seama, sunt afectaţi în timp".

Neavând încotro, Mudura a dat asociaţia în judecată, invocând legea condomeniilor, care prevede că în cazul unui factor perturbator trebuie să existe acceptul nu doar al majorităţii membrilor asociaţiei, ci şi cel expres al "proprietarilor direct afectaţi". Deşi n-a obţinut anularea contractului, bărbatul a repurtat totuşi o mică victorie, căci în 2008 instanţa a decis mutarea antenei de pe amplasamentul iniţial, aflat deasupra apartamentului său, la 12 metri depărtare, deasupra casei liftului.

Vodafone s-a conformat, dar fără să mai ceară o nouă autorizaţie de construcţie, ceea ce i-a permis bărbatului să pornească un nou proces, acuzând lipsa actului. Şi, deşi compania s-a apărat susţinând că a respectat o sentinţă care - fiind superioară oricărui act administrativ - ar fi scutit-o de obligaţia obţinerii unei noi autorizaţii, Mudura a obţinut amendarea Vodafone, pentru nerespectarea legii construcţiilor.

Ultimul asalt

În 2010, bărbatul a atacat frontal, cerând de această dată "obligarea Vodafone la dezafectarea tuturor echipamentelor" de pe blocul său. Cu toată împotrivirea companiei, care a cerut respingerea acţiunii invocând autoritatea de lucru judecat (pe motiv că problema antenei fusese deja soluţionată de instanţa ce hotărâse mutarea acesteia), magistraţii Judecătoriei Oradea au admis noua acţiune.

În cursul procesului, Mudura a prezentat acte medicale eliberate de Clinica de Neurologie Dr. V.Voiculescu din Bucureşti, ce atestau că afecţiunea sa a fost cauzată de "expunerea prelungită la câmpuri electromagnetice" şi îi recomandau să evite această expunere. Totodată, a invocat rezultatul unor cercetări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), conform cărora radiaţiile electromagnetice sunt "posibil cancerigene", dar şi Tratatul constitutiv al UE, care consacră principiul prudenţei, în sensul că "în absenţa unor certitudini sau probe absolute, ţinând cont de cunoştinţele ştiinţifice şi tehnice ale momentului, autorităţile trebuie să protejeze cetăţenii contra riscului şi prejudiciilor cauzate de expunerea la câmpuri electromagnetice". În plus, avocatul său a prezentat şi un precedent stabilit de un judecător italian care, pentru prima oară în UE, a dispus demontarea unei antene GSM din motive de sănătate publică, astfel încât, la 10 decembrie 2012, judecătorii i-au dat dreptate orădeanului, obligând Vodafone la demontarea antenei.

Prima victorie

"Deşi nu există o certitudine şi probe absolute privind efectul nociv al radiaţiilor electromagnetice asupra sănătăţii umane, această posibilitate nici nu poate fi exclusă în mod cert şi absolut, motiv pentru care adoptarea unei atitudini prudenţiale este recomandabilă ţinând cont de situaţia concretă în care se află reclamantul, care este o persoană mai sensibilă la aceste radiaţii, cu anumite antecedente medicale şi, ca urmare, raportat la persoana concretă a acestuia nu se poate exclude în mod cert şi absolut efectul dăunător al radiaţiilor electromagnetice, chiar şi sub limita parametrilor legali admişi", au motivat magistraţii Judecătoriei.

Astfel că, dacă Vodafone va pierde şi recursul înaintat la Tribunal, nu doar aceasta, ci toate companiile de telefonie mobilă vor putea fi obligate fie să-şi monteze antenele în locuri mai puţin locuite, fie să-şi îmbunătăţească tehnologiile. Fie - de ce nu? - să plătească mai mult celor pe care îi vatămă, fără ca măcar aceştia să simtă!

DOVEDIT ŞTIINŢIFIC
Legătura dintre GSM şi cancer

După doi ani în care marile companii de telefonie au încercat să-l blocheze, OMS a publicat în 2011 rezultatele unui studiu ce arată că echipamentele utilizate în acest domeniu au efecte "posibil cancerigene", mai ales asupra creierului. Conform studiului, undele electromagnetice ale antenelor GSM, la fel ca şi cele ale cuptoarelor cu microunde, sunt nocive întrucât ele schimbă polaritatea moleculelor, determinând o oscilaţie a acestora care le face să se frece între ele, ceea ce generează de altfel şi încălzirea lor.

În cazul moleculelor vii, oscilaţiile produc modificări în metabolismul celular, ducând la scăderea imunităţii organismului şi la scăderea coeziunii ţesuturilor, facilitând inclusiv dezvoltarea a diferite forme de cancer, mai ales cerebral. Efectele nocive depind de intensitatea radiaţiilor electromagnetice, care cresc exponenţial, adică proporţional, în funcţie de apropierea faţă de instalaţiile ce le produc.