Conducerea Muzeului Țării Crișurilor, împreună cu arheologi și cercetători, au prezentat, marți, rezultatele a două descoperiri importante, făcute la începutul acestei toamne, în județul Bihor. Este vorba despre o colecție de monede găsită în zona Aleșd, respectiv o alta găsită în Groși.
Cele două tezaure au fost descoperite de către trei bihoreni: Ile Petru Nicușor, Avram Florin și Cristian Rusu, ultimii doi fiind specialiști și posesori ai aparaturii necesare detectării metalelor.
„În septembrie am mers pe Valea Morii, în zona Peștiș, zonă unde cândva a fost o așezare. Detectoarele au reacționat, am început să săpăm, iar prima dată am găsit ceramică. Prima monedă găsită avea un chip uman în profil”, au relatat descoperitorii, amintind şi de faptul că în zona Peștiș există un tumul sub care legendele spun că ar exista o comoară, doar că locul ar fi blestemat.
Primul tezaur, de la Aleșd, a fost prezentat de arheologul Călin Ghemiș. Este vorba despre 379 de piese, în principal denari republicani, o parte dintre ei emiși în timpul împăratului roman Claudius. În general, monedele din această colecție au fost datate în perioada sec. II a.Ch. – I p.Ch. Cei mai celebri dintre emitenții unor astfel de monede au fost împărații Cezar și Augustus, iar între monedele descoperite în Bihor se găsesc şi unele ștanțate cu contramarcă (pentru verificarea conținutului de metal al monedei).
Cel de-al doilea tezaur, de la Groși, a fost prezentat de istoricul Doru Marta și cuprinde 479 de piese, alături de câteva fragmente ceramice. Monedele au fost bătute în secolul al XVII-lea, în timpul principelui Transilvaniei Gabriel Bethlen.
Ele sunt bine păstrate și se crede că ar fi fost îngropate prin anul 1660, pentru a fi ascunse din fața năvălitorilor turci. Monedele sunt din argint, cu un conținut redus de aur, fiind în totalitate autentice.
Preluarea și aducerea tezaurelor la Muzeul Țării Crișurilor a durat circa 48 de ore. Conform legii, găsitorii vor beneficia de o recompensă de până în 30% din valoarea totală a pieselor, procent care poate urca la 45% în cazul unor bunuri de mare valoare.
Pașii au fost explicați de directorul Muzeului, Aurel Chiriac, cu precizarea că ”este nevoie de o evaluare științifică și financiară a obiectelor, ce trebuie făcute de specialiști”. Cert e că toate piesele au intrat, automat, în patrimoniul național.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.