„Eroi” pe liber! Examene cu iz de corupție și discriminare pentru cadrele medicale recrutate în pandemie în spitalele din Bihor

În pandemie au fost numiţi ba eroi, pentru că au acceptat o muncă de care alţii fugeau, ba carne de tun, mulţi îmbolnăvindu-se de Covid fiindcă nu aveau experienţă de lucru în spitale. După doi ani mulţi s-au trezit, brusc, şomeri: unităţile sanitare nu mai au nevoie de ei şi nu au din ce-i mai plăti!

BIHOREANUL vă arată cum au rămas fără joburi 266 de asistente, infirmiere, îngrijitoare, brancardieri şi chiar medici, în timp ce alţii au fost "înşurubaţi" pe posturi cu încălcarea legii.

De la o excepţie la alta

La două luni după declararea stării de urgenţă, prin Legea 55/15 mai 2020, unităţile sanitare au putut recruta personal pentru perioada pandemiei, fără concursuri, cu contracte pe 6 luni înnoite succesiv, salariile şi sporurile (de până la 85%) fiind plătite de Ministerul Sănătăţii. În Bihor nu există o evidenţă a numărului total, însă doar în principalele spitale din Oradea au fost peste 1.000 de angajări: 310 la Judeţean şi 710 la Municipal.

După doi ani, pe 7 martie 2022 autorităţile au declarat încheiată oficial pandemia şi au anunţat că personalul temporar va putea fi angajat pe perioadă nedeterminată. Adoptată două săptămâni mai târziu, Legea 70/28 martie 2022 prevede ca, prin derogare de la Codul Muncii, acesta să nu dea concursuri, ci examene pe posturile ocupate în momentul testării. Ca măsură provizorie, legea a permis unităţilor sanitare prelungirea contractelor pentru încă cel mult 3 luni: "pot angaja personal fără concurs, în funcţie de nevoile de prevenire şi combatere a situaţiei care a generat starea de alertă şi exclusiv pentru activităţi legate de aceasta, pentru o perioadă ce nu poate depăşi 90 de zile de la încetarea stării de alertă".

După aproape încă o lună, prin Ordinul nr. 1168/15 aprilie 2022, Ministerul aproba şi Regulamentul de organizare a examenelor, acesta precizând, între altele, că unităţile sanitare trebuie să le anunţe cu cel puţin 5 zile înaintea primei probe, candidaţii trebuind să se înscrie în cel mult 2 zile de la afişarea anunţurilor, iar pentru a rămâne în sistem, să obţină cel puţin nota 6 atât la proba scrisă, cât şi la interviu.

"Trebuia să ne dea o şansă"

Doar că între încetarea stării de alertă şi apariţia OMS 1168/2022, nu toate contractele au mai fost prelungite, iar titularii nu s-au putut înscrie la examene, neîndeplinind condiţia de a ocupa un post la data desfăşurării.

"Mie şi altor colege nu ni s-au prelungit, altora da, nu ştim pe ce criterii. Conducerea spitalului nu a făcut nicio evaluare pentru a stabili cine a fost eficient şi cine nu", s-a plâns BIHOREANULUI o infirmieră care a lucrat 1 an şi 8 luni în secţiile de Infecţioase ale Spitalului Municipal Oradea. "Trebuia să ne acorde tuturor şansa să dăm examen", spune femeia, al cărei contract nu a mai fost prelungit din 7 mai. 

Acelaşi lucru îl spune şi o altă infirmieră, tot de la fostul Municipal, care însă merge mai departe, afirmând că bănuiala celor păţiţi e că au rămas în sistem piloşii şi "cotizanţii". "Peste noapte, ne-au spus că au avut o şedinţă şi au indicat doar 3 nume de infirmieri care vor rămâne. Ne-au scos din sistem înainte să dăm examenul, doar pentru că au vrut să-i păstreze pe cei pe care au vrut. Probabil pentru că nu am ştiut cui să dăm «dreptul». Se ştie că aşa merg lucrurile. Şi eu aş fi dat 1.500 euro să rămân în sistem, dar efectiv nu am ştiut cui", spune ea. 

Femeia e revoltată fiindcă în cei 2 ani de pandemie s-a supus riscurilor, s-a profesionalizat, nu a avut nicio abatere, iar acum vede că au fost păstraţi oameni mai puţin pregătiţi. "Au lăsat toată selecţia asta la mâna asistentelor şefe. Au preferat linguşitorii şi pe cei cu care au avut un interes. Chiar am văzut că au păstrat o asistentă care vorbea foarte urât cu pacienţii şi au înlăturat-o pe alta, mult mai bună. Unii abia au reuşit să treacă de examen, cu 6.50".

442 din 708 

În situaţia celor două infirmiere sunt în total 266 de persoane, arată datele puse la dispoziţie de conducerea Spitalului Judeţean, care a preluat Municipalul. "La data unificării, 26 februarie 2022, am preluat toţi angajaţii de la Municipal, din care 398 erau cu contracte pe durată determinată", spune dr. Gheorghe Carp (foto), managerul Judeţeanului, unitate care la rându-i recrutase în pandemie 310 persoane pe 309,5 posturi. Din cei 708 angajaţi temporar, cât avea atunci spitalul unificat, până la începerea examenelor, în 13 mai, pentru 442 contractele au fost prelungite pe câte 30 de zile. 

De ce nu ale tuturor celor 708, aşa încât toţi să poată participa la examene? Pentru că, spune Carp, pe de o parte legea doar a permis spitalelor prelungirea, fără a le obliga, iar pe de alta fiindcă spitalul nu putea avea mai multe posturi decât înainte de pandemie şi Ministerul nu mai asigura plata salariilor. 

"La Judeţean, în pandemie s-au făcut angajări doar pe posturi vacante, iar la Municipal peste limita aceasta. Putem păstra 370 fiindcă atâtea posturi vacante aveau ambele spitale înainte de pandemie", spune Carp.

La mâna şefilor de secţii 

Cum au fost alese, totuşi, cele 442 persoane cu contracte prelungite care urmau să concureze pentru 370 posturi la examenele programate între 15-30 mai? "Selecţia au făcut-o medicii şefi şi asistentele şefe de pe secţii, care ştiu cel mai bine cum a muncit fiecare şi cine a fost mai pregătit", explică managerul.

Doar că, dintre şefii de secţii, puţini au încercat să aplice nişte criterii chiar şi pentru prelungirea contractelor. Pe 7 mai, de pildă, la secţia de Interne a fostului Municipal s-a pus problema care dintre cei 7 medici recrutaţi în pandemie să primească prelungiri, ca să apuce examenele. "Am făcut o selecţie în care 50% a contat activitatea din perioada 7 martie - 7 mai, adică numărul de cazuri rezolvate, 30% rezultatul unui test cu 25 de întrebări, iar 20% o verificare a reacţiilor în situaţii de criză", a explicat BIHOREANULUI dr. Ovidiu Burtă (foto), la data respectivă şeful secţiei Interne. 

Cu subiectivism

Nu toţi au procedat, însă, la fel, ci decizia a stat, practic, în pixul (a se citi subiectivismul) şefilor. Şefii secţiilor de Boli Infecţioase, dr. Andrei Csep şi dr. Mirela Indrieş, ori cel al secţiei ATI, dr. Mihai Florea, precum şi asistentele şefe din aceste secţii au decis cui să le fie prelungite contractele după vechime, modul în care nou-veniţii s-au adaptat la sarcini şi nivelul de pregătire. "Nu am făcut o evaluare scrisă, ci pe baza muncii fiecăruia", a spus BIHOREANULUI dr. Florea. 

Rezultatul? Până vinerea trecută, la examenele desfăşurate pe categorii de posturi (unele nefiind încă finalizate) au fost declaraţi admişi majoritatea celor înscrişi. De exemplu, toate cele 77 de aspirante la un job de infirmieră, toţi cei 15 pentru câte un post de muncitor şi cele 34 candidate de îngrijitoare, respectiv 57 dintre cele 59 aspirante la posturile de asistentă şi 28 din cei 30 candidaţi la câte unul de brancardier. 

De vreme ce peste 98% au fost declaraţi admişi, e clar că sita n-a fost deasă, ceea ce dă apă la moară suspiciunii că prelungirea contractelor s-a făcut, în unele cazuri, pentru angajarea definitivă a unor "protejaţi". 

Azil pentru piloşi 

La polul opus, Spitalul Municipal din Beiuş nu doar a prelungit contractele tuturor celor 41 angajaţi în pandemie, ci i-a şi definitivat prin simulacre de examene organizate între 13 şi 19 mai. Iar asta după ce, aşa cum BIHOREANUL dezvăluia în februarie, însăşi angajarea lor sub pretextul Covid fusese făcută pe pile de managerul Claudiu Lupău (foto). 

Prin urmare, vor rămâne angajate pe perioadă nedeterminată, ca asistente, registratoare, infirmiere şi îngrijitoare, o fină şi o amică a viceprimarului Dragoş Balog, o verişoară a nevestei primarului Gabriel Popa, nevasta fostului viceprimar PNL din Căbeşti, o prietenă a fostei viceprimăriţe din comună, soţia unui consilier local, nevasta unui poliţist, sora unui economist care fusese membru în comisia de concurs pentru postul de manager şi alţi favoriţi, toţi declaraţi admişi de către o comisie formată din dr. Angela Ciuciu (director medical), Nicoleta Hint (asistentă), Dorina Ihut (director financiar) şi Mirela Ilea (psiholog). 

"Prostituţie medicală" 

Componenţa comisiei e importantă, căci pe 16 mai două dintre membre - dr. Ciuciu şi Ilea - au fost în aceeaşi zi şi examinatoare, şi candidate, prima pe un post de medic specialist în recuperare medicală, cealaltă pe cel de psiholog ocupat provizoriu. Ambele au fost declarate admise de o comisie formată dintr-un internist (dr. Margareta Popa), un chirurg (dr. Sorin Ianceu), un ortoped (dr. Mădălin Bulzan) şi un economist (directoarea financiară Dorina Ihut), după ce în aceeaşi dimineaţă fuseseră membre într-o altă comisie de examinare, pentru angajarea a doi medici specialişti în Urgenţe, doi în Radiologie şi unul în Interne, pe care i-au "jurizat" împreună cu alte persoane fără calificare în aceste specializări, şi anume cu ortopedul Bulzan şi economista Ihut.

"A fost, pur şi simplu, prostituţie medicală!", spune un doctor, acuzând că managerul a nesocotit grosolan atât vechiul cadru legal, ce impune ca la concursurile pentru medici specialişti comisiile să fie alcătuite din medici primari în specialitatea respectivă, cât şi OMS 1168/2022, ce prevede ca preşedintele şi doi membri ai comisiei de examinare "să deţină o funcţie cel puţin din aceeaşi clasă cu funcţia pentru ocuparea căreia se organizează examenul". Or, cum să aprecieze un ortoped şi un psiholog pregătirea unui urgentist dacă nu au cunoştinţe privind resuscitarea, afecţiunile cardiovasculare, pulmonare, gastrointestinale etc, ori a unui internist dacă nu au competenţe în insuficienţe respiratorii, ciroze hepatice ş.a.m.d.? 

Răspunsul, pe care atât managerul Claudiu Lupău, cât şi directoarea medicală Angela Ciuciu au evitat să-l dea BIHOREANULUI, rămâne o enigmă. Chiar şi aşa, concluzia e de neocolit: în timp ce spitalele din Oradea, care au dus greul pandemiei, au "livrat" după încetarea acesteia sute de şomeri, cel din Beiuş a "produs" un surplus de incompetenţă ori, în cel mai fericit caz, de mediocritate. Iar cei care vor plăti vor fi, ca de obicei, pacienţii.

DISCREPANŢE
Largheţe şi exigenţă

Diferenţe mari între modul în care au prelungit contractele şi organizat examenele pentru definitivarea pe posturi a persoanelor angajate în pandemie există şi la celelalte unităţi sanitare din Bihor.

De pildă, şi Spitalul Municipal Marghita a prelungit contractele tuturor celor 43 de persoane recrutate în pandemie, iar la examenele desfăşurate până acum au fost declarate admise toate cele 29 de asistente, în schimb la Municipalul din Salonta au trecut de examen doar 6 din cele 14 asistente ce fuseseră angajate pe perioadă determinată.

La Serviciul de Ambulanţă Bihor au luat examenul 10 din 13 asistente şi 29 din 32 de ambulanţieri, dar la Direcţia de Sănătate Publică absolut nici una dintre cele 24 de asistente n-a reuşit să obţină media minimă.