Interviu fără menajamente cu dr. Gheorghe Carp, noul (vechi) manager al Spitalului Judeţean din Oradea: "Să vă cereţi scuze!"

După ce 19 ani a condus, pe rând, spitalele Municipal şi Judeţean din Oradea, iar în 2020 a renunţat la şefia acestuia din urmă pentru a fi senator PNL de Bihor, dr. Gheorghe Carp a devenit din 1 aprilie manager "pe firmă" al mega-Spitalului Judeţean, la o lună după ce acesta a "înghiţit" Municipalul, ajungând un mamut cu 1.937 de paturi şi 4.500 angajaţi.  

Spectaculosul comeback a fost marcat de controverse şi suspiciuni că dr. Carp a fost favorizat atât prin înlocuirea managementului, asigurat până atunci de un angajat persoană fizică, cu unul furnizat în următorii 4 ani de o firmă - chiar a sa -, cât şi prin conceperea caietului de sarcini, cu condiţii anume croite.

BIHOREANUL l-a provocat pe manager la o discuţie deschisă, cu întrebări incomode, despre artificiul care i-a permis să revină la conducerea sistemului spitalicesc orădean, motivaţia care l-a determinat s-o facă, în ciuda vârstei, soarta proiectelor promise ca senator, modul în care va reorganiza spitalul, specializările ce vor fi dezvoltate, creşterea transparenţei şi îmbunătăţirea atitudinii personalului faţă de pacienţi, dorinţă care, în ciuda modernizărilor masive ale sistemului, încă se lasă aşteptată.

- Recunoaşteţi că ştiaţi dinainte că veţi conduce Judeţeanul după unificare? Formal, Consiliul de Administraţie a decis în ianuarie licitaţia pentru achiziţia serviciilor de management de la o firmă, iar dvs. v-aţi înfiinţat firma cu o lună înainte, în decembrie...

- În momentul când s-a lansat achiziţia puteam eu să am firma înfiinţată de 100 de ani, pentru că condiţiile din caietul de sarcini nu erau exclusiviste, cu dedicaţie pentru mine. Ca dovadă, timp de o lună, cât licitaţia a fost în desfăşurare, nimeni nu a cerut o corectare a condiţiilor.

- O să dezvoltăm acest detaliu privind condiţiile, întâi să lămurim un lucru: era clar că vreţi să conduceţi spitalul, dar problema era vârsta, la 66 de ani nemaiputând participa la un concurs de angajare ca manager.

- Nu e adevărat. Fiind doctor în ştiinţe medicale, puteam lucra (n.r. – ca angajat) până la 70 de ani, iar în Legea sănătăţii nu este limită de vârstă. Trecerea la managementul pe firmă, însă, înseamnă că spitalul face economii. În plus, cred că a trecut de Parlament noua lege care permite oricărui salariat să lucreze până la 70 de ani, cu acordul angajatorului, şi fără să aibă doctorat. Deci licitaţia pentru serviciile de management nu s-a făcut pentru că nu puteam fi manager persoană fizică.

"Eram rugat..."

- Ce motiv aveţi să conduceţi mega-spitalul? La finalul contractului, în 2026, veţi avea 70 de ani, vârstă la care alţii vor să se odihnească...

- Motivul e că am văzut o greutate în funcţionarea spitalelor. După ce am plecat de la conducerea Judeţeanului, am văzut că lucruri care trebuiau făcute nu s-au făcut, spitalul nu mergea bine. În plus, fără falsă modestie, nu fac un secret că eram oprit pe stradă şi rugat de colegi: "Veniţi înapoi!". Nemulţumirile lor nu ştiu de ce natură au fost, nici nu mă interesează, dar probabil au fost obişnuiţi cu perioada în care am condus eu, şi spitalul a evoluat, s-au dezvoltat noi specialităţi. S-au pornit foarte multe proiecte în mandatul meu - noul ambulatoriu, noul spital de Boli Infecţioase, parcarea - şi stagnau, iar pentru mine e o provocare să le duc la bun sfârşit.

- Şi de ce e mai bine să fie spitalele unificate?

- În pandemie am coordonat spitalele din judeţ şi asta ne-a permis să lucrăm mai bine, s-au făcut mai uşor transferuri de echipamente, personal, medicamente, fără să ne fie teamă că vine Curtea de Conturi şi ne ia la întrebări. Deci s-a dovedit că o coordonare unică a fost de folos. De altfel, spitalele Municipal şi Judeţean au fost concepute ca spitale complementare, dar colaborarea depindea de buna înţelegere dintre manageri. Şi atunci, ţinând seama că sunt ale Primăriei, e mult mai bine să aibă o conducere unitară. În plus, unificarea permite ca Judeţeanul să fie spital de gradul I, cu toate specializările, iar suma per pacient creşte de la 1.600 la 1.800 lei. Pentru pacient va fi mai bine, pentru că un bolnav externat de la Municipal care trebuia internat la Judeţean sau invers nu putea fi reinternat în aceeaşi zi, or acum va fi transferat între secţiile aceluiaşi spital. Şi administrarea va costa mai puţin. Cele două spitale aveau cam 100 de angajaţi TESA, o să fie 69.

- Revenind: când s-a aflat că firma dvs. era singurul ofertant la licitaţie, nu puţini - şi BIHOREANUL, şi foşti colaboratori ai dvs., precum fostul city manager Dacian Palladi, - au apreciat că procedura a fost anume pregătită pentru dvs. Ne puteţi contrazice?

- Nu e deloc aşa. Pe mine m-ar fi mulţumit să vină cineva cu experienţă în management, care să nu fi avut litigii cu spitalul, să nu-l fi lăsat într-o situaţie proastă şi cu experienţă în proiecte europene. Aceste condiţii puse la licitaţie sunt absolut normale dacă vrei să conduci un spital, în plus s-a impus condiţia unui masterat în management sanitar. Dacă era exclusivistă pentru mine, s-ar fi pus condiţia unui doctorat, dar masteratul îl au câteva sute în Oradea. De altfel, repet, nimeni n-a contestat caietul de sarcini, iar licitaţia a fost internaţională. Dacă venea o firmă din Europa, credeţi-mă că aş fi fost bucuros. După articolele pe care le-aţi publicat, am văzut comentarii că mă întorc ca să acopăr cine ştie ce nereguli vechi sau că pe firmă nu voi da seama nimănui. Fals. Voi răspunde la fel ca până acum, administrativ, financiar, penal. Iar asta cu acoperirea e o aberaţie, după ce am plecat din funcţie, niciun control n-a constatat probleme majore. Am lăsat în soldul spitalului 6 milioane euro, asta înseamnă că am făcut nereguli?

- De ce firma a fost fondată de soţia dvs., care figura şi ca administrator, pentru ca apoi dvs. să deveniţi asociat, iar administrator Kristo Gheorghe Zoltan? Va fi şi acesta în structura spitalului şi, dacă da, ce îl recomandă? Există informaţii că în trecut ar fi fost cercetat pentru nereguli cu fonduri europene...

- Eu, ca parlamentar, sunt incompatibil cu calitatea de administrator de firmă. Firma a fost făcută pe numele soţiei pentru că îmi este cea mai apropiată, dar din motive personale am preluat-o ca acţionar şi dl Kristo, care mi-e prieten, a devenit administrator temporar. Am la dispoziţie 45 de zile ca să ies din starea de incompatibilitate, renunţând la mandatul de senator, ceea ce îmi va permite să preiau şi poziţia de administrator al firmei...

"Viaţa de senator e mai liniştită"

- V-aţi consultat cu cineva când aţi decis să concuraţi, pe firmă, pentru şefia spitalului? Aţi vorbit cu primarul Oradiei, cu preşedintele CJ Bihor? A fost o decizie politică?

- N-a fost o decizie de partid. Nu m-am consultat, dar normal că i-am informat, am spus că eu consider că revenirea mea este o soluţie pentru a continua dezvoltarea spitalului şi pot reveni ca să termin treaba pe care am început-o. Deşi, credeţi-mă, viaţa de senator e mult mai liniştită decât cea de manager.

- Când aţi fost ales, aveaţi 5 proiecte: o nouă lege a managementului spitalelor, una a consorţiilor spitaliceşti, trecerea spitalelor la arhivare electronică, modificarea salarizării personalului sanitar şi a finanţării spitalelor. După un an şi jumătate, niciun proiect nu a fost adoptat, iar dvs. părăsiţi Senatul. Nu e abandon?

- Hai să le luăm pe rând! În ce priveşte consorţiile de spitale, m-am ţinut de cuvânt: consorţiile au fost introduse în Legea sănătăţii şi spitalele vor putea să funcţioneze în acest sistem. Doi: am elaborat proiectul informatizării spitalelor aşa încât să se renunţe la documentele tipărite pe care spitalele să le păstreze 50 de ani şi va fi depus de dl senator Adrian Hatos. Trei: proiectul legii managementului spitalelor l-am pregătit şi va fi depus de colegul care îmi va prelua mandatul; prevederea esenţială este că vor putea fi manageri doar persoanele care urmează cursuri de management spitalicesc timp de 3 ani, cu frecventarea cursurilor, indiferent că sunt medici, economişti sau jurişti. Patru: am vrut schimbarea salarizării personalului medical pentru că nu e normal ca un doctor care face o operaţie pe săptămână să fie plătit ca unul care face 10, iar despre asta am discutat cu dl ministru al Sănătăţii, să facem un proiect pilot la Oradea, să implementăm un sistem de salarizare a personalului în funcţie de rezultate, şi eu sper să se aprobe din acest an. În ce priveşte al cincilea proiect, pentru modificarea finanţării spitalelor, şi acesta va fi preluat de succesorul meu în Senat. În prezent, spitalele sunt finanţate după numărul de paturi, dar trebuie să fie după performanţele în tratarea pacienţilor.

- Apropo, cine va prelua mandatul? Pe lista PNL Bihor la Senat urmează viceprimarul Oradiei, Arina Moș, vicepreședintele Consiliului Județean, Călin Gal, primarul Beiușului și, în fine, președintele CJ, Ilie Bolojan...

- Nu știu, încă nu s-a discutat în partid.

"Numărul de secţii se va reduce"

- Ce presupune, concret, schimbarea managerului persoană fizică cu o firmă? Ce se va schimba în finanţele Spitalului Judeţean?

- Înseamnă o economie. Spitalul va plăti serviciile de management pe firmă şi nu va mai plăti contribuţiile pe salariile a doi manageri. Eu am avut salariu 10.500 lei, iar firma va primi cam 24.000 lei pe lună, sub cei 38.000 cât ar fi fost salariile a doi manageri, cu tot cu contribuţii.

- Ce noutăţi vor fi pentru pacienţi? Dar pentru personalul acestei mega-structuri?

- Cum am spus, circuitul pacientului va fi mai rapid, şi nu numai în ce priveşte transferul între secţii, de la acuţi la cronici şi de la cronici la acuţi, ci încă de la internare. Până acum, când un pacient mergea în ambulatoriu şi i se recomanda internarea, aceasta nu putea fi făcută în aceeaşi zi pentru că legislaţia interzice două prestaţii ale aceleiaşi unităţi în aceeaşi zi, dar vom face o singură procedură. Vor fi noi specializări, pe lângă cele dezvoltate în ultimii ani (Chirurgia intervenţională, Gastroenterologia intervenţională, Chirurgia vasculară), ca Radiologia intervenţională, pentru rezolvarea, de exemplu, a unui accident vascular ischemic prin stentare, ori Medicina nucleară, pentru că înlocuim un aparat din anii 80 cu un SPECT-CT care va fi folosit atât în scop diagnostic, cât şi terapeutic. Dacă ai o tumoră la creier, rinichi, ficat, ca să fie operabilă trebuie să se micşoreze, ceea ce se face prin oprirea circulaţiei sanguine în organul respectiv.

În ce priveşte personalul, după unificare avem 4.500 angajaţi la 1.937 paturi. Vom lăsa ca numărul de angajaţi să scadă natural, nu intenţionăm să facem neapărat concedieri, dar nici să păstrăm personal care nu e productiv. Una dintre politici va fi să evaluăm personalul după gradul de mulţumire a pacientului, iar indicatorul va conta în evaluarea anuală.

- Ce prevede planul dvs. de management? Va fi public? Ce înseamnă reorganizarea după unificare?

- Nu văd nicio problemă să nu fie publicat pe site-ul spitalului. Pe lângă dezvoltările despre care am vorbit, planul mai prevede şi construirea cu fonduri din PNRR a noului spital de Boli Infecţioase şi Pneumologie, despre care vă pot garanta că va fi cel mai modern din centrul şi estul Europei, şi a unui nou ambulatoriu, în faţa clădirii principale a spitalului. În ce priveşte reorganizarea, va fi judecată eficienţa fiecărei secţii, şi medicală, şi economică. Gândiţi-vă că acum avem la Staţionarul III (n.r. - Maternitate) tot atâtea secţii de Obstetrică şi Ginecologie ca în 1990, când natalitatea era 23 la mie, deşi acum este 8 la mie. Deci vă daţi seama că numărul de secţii se va reduce...

- Dar asta o puteaţi face deja, Judeţeanul a "înghiţit" în 2011 fostul Spital de Obstetrică-Ginecologie!

- Nu puteam, pentru că finanţarea încă este după numărul de paturi, nu după pacienţii trataţi, dar acum avem promisiunea că vom intra într-un program-pilot, să fim plătiţi după eficienţă. Ca să completez răspunsul la întrebarea despre reorganizare, probabil după 6 luni se va constata că o secţie are un grad de utilizare a paturilor de 40-50% şi atunci secţia va fi redimensionată.

- Vă asumaţi transparentizarea? Site-ul spitalului e încremenit.

- Eu de un an şi ceva nu mai ştiu ce s-a întâmplat pe site. Sigur că va trebui să fie profesionist, cu toate informaţiile, să corespundă aşteptărilor pacienţilor şi actualizate. Nu e o promisiune, e o obligaţie.

"Aţi omis să vă cereţi scuze"

- Orădenii observă modernizarea spitalului şi dotările "ca afară", dar şi că mulţi angajaţi au aceleaşi mentalităţi, mai ales medicii universitari, care ignoră până şi programul de lucru. Cum veţi impune disciplina şi cum veţi face să aibă empatie pentru pacienţi? Multora nici nu li se explică ce boli au şi cum se pot îngriji după externare, dincolo de administrarea de medicamente...

- Din păcate sunt medici cadre universitare care se sustrag de la obligaţiile din spital, de exemplu nu fac gărzi, apelând la scutiri medicale, şi atunci probabil una dintre măsuri va fi ca să nu mai lucreze în spital, ci numai în ambulatoriu. La fel, sunt doctori care au răbdare, timp şi empatie, dau explicaţii pacienţilor, şi sunt doctori ocupaţi şi poate nici personalitatea lor nu e de aşa natură încât să comunice, dar vor fi obligaţi după ce vor urma cursuri de psihologia pacientului şi aparţinătorilor. Vor avea obligaţia ca într-un anume interval orar să stea la dispoziţia aparţinătorilor, probabil telefonic.

- Pe de altă parte - şi ştiu că asta nu vă place să auziţi - mulţi orădeni spun că la fostul Spital Municipal personalul se poartă mai omeneşte, pacienţii îşi pot alege hrana, site-ul e mai prietenos... Ce veţi prelua din bunele practici de aici?

- Activitatea Spitalului Municipal, în pandemie, a fost rezultatul colaborării cu celelalte spitale, acolo a fost detaşat şi personal din alte spitale. Nu ştiu cum era comunicarea când personalul era echipat în acele costume de protecţie şi nu intra în saloane oricum... Cu mâncarea, eu ştiu cazuri şi de pacienţi nemulţumiţi. În această chestiune, cele două spitale aveau de 4 ani o înţelegere: Judeţeanul trebuia să dezvolte laboratorul central robotizat şi staţia de sterilizare în comun, şi le-a făcut, iar Municipalul să facă o bucătărie centrală, dar bineînţeles că nici măcar proiectul nu există. În aceste condiţii, ne gândim acum la un complex logistic, cu un centru de deservire a spitalului şi un depozit central de medicamente şi materiale sanitare, care sper să se facă într-un an.

- Chiar nu e, totuşi, nimic de preluat de la Municipal?

- Eu nu vreau nici să fiu subiectiv, nici să supăr pe nimeni... Sper să preluăm tot ce-i bun în sensul profesionalismului şi dorinţei de dezvoltare a unora dintre cei de acolo. Din păcate nu v-aş putea da exemple, în ultimii 10 ani acolo nu s-a făcut niciun pas înainte în afară de dotarea cu CT şi RMN.

- Pe 9 martie starea de alertă pandemică a fost anulată, dar pandemia nu s-a încheiat şi unii specialişti prevestesc un al VI-lea val în toamnă. Să ne aşteptăm la o nouă închidere a Municipalului pentru a trata, din nou, doar pacienţi Covid?

- Decizia va depinde de numărul persoanelor infectate care vor avea nevoie de spitalizare. Nu v-aş putea spune ce se va întâmpla, dar pot aminti că vaccinarea previne formele grave de Covid.

- Credeţi că am omis vreo temă importantă în această discuţie?

- Aţi omis să vă cereţi scuze, fiindcă aţi suspectat că licitaţia a fost croită pentru mine. Şi aş mai adăuga ceva: viitorul managementului spitalicesc e cel asigurat prin firme. În ţară sunt deja spitale publice administrate de firme private, iar în Europa există un colos, Vamed, care manageriază peste 2.000 de spitale, inclusiv AKH din Viena, inclusiv în ţări foste socialiste ca Polonia ori Cehia.