Drum întins: Repararea DN 76 a "scurtat" drumul de trei ore dintre Oradea şi Beiuş la mai puţin de una, pentru prima oară în ultimii 5 ani

Dacă-i adevărat că foamea este cel mai bun bucătar, atunci criza de timp e cel mai ascuţit stimul pentru ingineri, iar pentru politicieni presiunea opiniei publice.

După ce în urmă cu cinci ani DN 76 a fost transformat într-un imens şantier pentru reabilitarea celor 171 kilometri dintre Oradea şi Deva, dar pe tronsoanele din Bihor - mai ales între Beiuş şi reşedinţa de judeţ - lucrările au mers în ritmul melcului, CNADNR a luat o decizie radicală: a renunţat la soluţia tehnică iniţială, finanţată cu fonduri UE, apelând la propriul buget pentru a repara în regim de urgenţă cei 50,73 km dintre Oradea şi Beiuş, prin reciclarea asfaltului existent.

Săptămâna trecută, cu 9 zile înaintea termenulului-limită, lucrările au fost încheiate şi inspectate de prefectul Claudiu Pop şi de şeful Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Cluj, Eugen Cecan. Ambii convinşi că drumul va rezista şi după expirarea garanţiei de 2 ani...

Cu chiu, cu vai

Tradiţionalele gropi din DN 76, în care şoferii plantau panseluţe în semn de protest, au devenit amintire. După un coşmar de cinci ani, "lucrările la calea de rulare au fost încheiate înainte de Crăciun, aşa cum mi-am asumat în primăvară", s-a bucurat prefectul lunea trecută, când a invitat jurnaliştii să vadă rezultatul.

Adevărul e că nu mulţi s-ar fi aşteptat ca şoseaua să arate cândva ca nouă, având în vedere istoria ultimilor ani. Problema reabilitării şoselei, construite în 1960, dar care trebuia refăcută din temelii, s-a pus încă din 2000, însă decizia a fost luată abia în 2007, când Guvernul a luat anume un credit de la Banca Europeană de Investiţii. Cum izbucnirea crizei a blocat accesarea lui, lucrarea ce trebuia începută în 2008 a fost amânată.

Culmea, licitaţia pentru desemnarea constructorilor fusese organizată, dar procedura câştigată de un consorţiu spaniol pentru toţi cei 171 km a fost anulată şi reluată în 2009, când CNADNR a împărţit lucrarea în cinci tronsoane, din care trei în Bihor: Vârfuri-Ştei (33,31 km) a fost adjudecat de Construct Mod, Ştei-Beiuş (31 km) de Azvi, iar Beiuş-Oradea (50,73 km) de CCCF Timişoara.

Lucrările au început efectiv în 2011, dar s-au făcut cu ţârâita până în 2013, când finanţarea a fost mutată pe bani nerambursabili de la UE. Dar nici plătiţi la timp constructorii nu au progresat prea mult, cei mai întârziaţi fiind timişorenii de la CCCF, care au ajuns anul trecut la puţin peste 7% din cât aveau de executat.

Soluţie-blitz

Ca să-i zorească, toamna trecută CNADNR a schimbat soluţia tehnică, abandonând obiectivul reabilitării acestui tronson în favoarea reciclării in situ a asfaltului, chiar pe şosea. Practic, asfaltul existent trebuia raşchetat, măcinat şi îmbogăţit cu ingrediente noi, iar în final turnat din nou pe calea de rulare. Nici aşa, însă, CCCF, intrată în insolvenţă, nu s-a mişcat mai iute, astfel că anul acesta, în mai, chiar la Oradea, şeful CNADNR, Narcis Neaga, a anunţat că-i reziliază contractul.

În disperare, Compania a renunţat la 37 milioane euro din fondurile UE destinate reabilitării celor 50,73 km, pe care i-a împărţit în trei loturi şi i-a licitat în grabă, punând la bătaie 9,1 milioane euro din fondurile proprii pentru ca repararea prin reciclare să fie finalizată în acest an. Primul lot, între Oradea - Hidişelu de Sus, a fost câştigat de asocierea Trameco - Drumuri Bihor - Group DCM Timişoara, cel dintre Hidişelu de Sus - Duşeşti de Eldi Clau - CMS, iar lotul Duşeşti - Pocola de asocierea Viarom Construct - Autoprima.

Contractele au fost semnate la finele lunii august, iar în septembrie firmele au început munca propriu-zisă. Scopul era ca prin "reciclarea in situ cu lianţi hidraulici 4% şi bituminoşi 2,5% a sistemului rutier existent (n.r. - pe grosimi între 6 şi 30 cm), dispunerea unui strat de legătură şi a unui strat de protecţie din şlam bituminos simplu", şoseaua să fie reînnoită la fel ca o clădire veche după renovare.

Rezistenţă aproape dublată

Privită cu rezerve deoarece reciclarea in situ nu este o tehnică uzuală în România, dar mai ales fiindcă DN 76 trebuia reabilitat prin refacerea fundaţiei înseşi, proiectată să reziste la maşini cu greutăţi de cel mult 7,5 tone pe osie, lucrarea încheiată săptămâna trecută şi care va fi plătită cu 42,5 milioane lei are totuşi ca rezultat aproape dublarea structurii de rezistenţă, susţine şeful DRDP Cluj.

"Reciclarea a crescut capacitatea portantă a drumului cu 50-100%, ceea ce înseamnă o creştere a greutăţii maxime la 12 tone pe osie. Am reabilitat prin această metodă un drum în Satu Mare şi de trei ani nu avem nicio problemă", a spus lunea trecută Emil Cecan (foto), menţionând că recepţia lucrărilor va fi făcută doar la primăvară, când va fi turnat şi stratul de uzură.

Dacă DN 76 va rezista mai mult sau nu, asta se va vedea în următorii 2-3 ani. Cert e că acum se poate circula lin până la Beiuş, aşa cum la fel de sigur este că mulţi şoferi au drumuri şi mai departe, până la Ştei, la Deva sau dincolo de Carpaţi. Iar faţă de ei CNADNR a rămas datoare...

VA CONTINUA
Şantier pentru poduri şi podeţe

Întrucât a renunţat la banii europeni destinaţi reabilitării ce ar fi vizat nu doar refacerea fundaţiei drumului, ci şi lărgirea lui, plus realizarea de terasamente, poduri, podeţe, ziduri de sprijin şi sisteme de drenare a apelor, CNADNR mai are în pregătire încă o licitaţie pentru construirea acestora, punând la bătaie fonduri tot din bugetul propriu. 

Numit "Lucrări punere în siguranţă DN 76 Beiuş - Oradea", anunţul de licitaţie prezintă ca obiectiv "realizarea lucrărilor întrerupte şi nefinalizate în cadrul contractului de reabilitare", valoarea estimată a acestora fiind de 8,93 milioane lei fără TVA. Deşi data limită pentru depunerea ofertelor a expirat în 17 septembrie, lucrările încă nu au fost atribuite.