URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 22 IANUARIE 2022
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
După cum ne-a explicat Primăria noua modalitate de taxare a maşinilor parcate în centrul Oradiei, eu am reţinut următoarele: pe parcările roşii parchează exclusiv maşinile roşii, pe parcările galbene, maşinile galbene, pe cele albe - maşinile albe, iar maşinile de restul culorilor sunt obligate să parcheze în parcările subterane şi supraterane.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Deşi practic meseria asta de trei decenii, azi, mâine, nu încetează să mă minuneze un fenomen permanent manifest în politica românească: modul în care se autodevorează coaliţiile de partide ajunse la guvernare, făcându-se cioburi înainte de-a apuca să furnizeze ceva substanţial naivilor de electori. A fost boala CDR-ului, a fost a USL-ului, este a guvernării de azi şi va fi, probabil, şi a celei de mâine...
Zic şi eu
Adrian Cris
În timp ce românii "se râd" că ar merita o zi liberă ca să dezbată cazul Djokovic, chestiunea energiei ticăie ca o bombă, atât de eficientă încât poate tranşa noul război rece dintre fosta URSS şi NATO, la doi paşi de noi. Acribia şi competenţa cu care "analizăm" situaţia de la antipozi nu ne scuteşte, însă, de facturi la gaz şi electricitate, pentru a căror rezolvare, ce să vezi, nu avem nici minuţie, nici pricepere.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Spitalele Judeţean şi Municipal din Oradea fuzionează, în scopul oferirii unor servicii medicale mai bune şi folosirii mai eficiente a fondurilor publice. Cum vi se pare decizia?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În contextul în care în ţara noastră se petrec numeroase accidente rutiere soldate cu consecinţe tragice, guvernanţii noştri încearcă să îi determine pe conducătorii auto să fie mai atenţi în trafic, pentru a reuşi să evite astfel de evenimente nedorite printr-o atenţie sporită şi o conduită cu caracter preventiv.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Refluxul gastroesofagian constă în reîntoarcerea conţinutului gastric sau duodenal în esofag şi reprezintă, probabil, cea mai frecventă afecţiune digestivă. Cauza cea mai importantă este insuficienta contracţie a sfincterului esofagian inferior (un "inel" muscular care închide esofagul inferior, nepermiţând alimentelor în curs de prelucrare din stomac să ajungă în esofag şi chiar în cavitatea bucală).
10 Septembrie 2021, 20:57

Cum va fi protejat racul bihorean? Cercetătorii vor ca specia să fie ocrotită de lege (FOTO / VIDEO)

Cum va fi protejat racul bihorean? Cercetătorii vor ca specia să fie ocrotită de lege (FOTO / VIDEO) (Sursa foto: Facebook - Lucian Pârvulescu)
Cum va fi protejat racul bihorean? Cercetătorii vor ca specia să fie ocrotită de lege (FOTO / VIDEO) (Sursa foto: Facebook - Lucian Pârvulescu)
Cum va fi protejat racul bihorean? Cercetătorii vor ca specia să fie ocrotită de lege (FOTO / VIDEO) (Sursa foto: Facebook - Lucian Pârvulescu)
Cum va fi protejat racul bihorean? Cercetătorii vor ca specia să fie ocrotită de lege (FOTO / VIDEO) (Sursa foto: Facebook - Lucian Pârvulescu)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Lucian Pârvulescu, cercetătorul din Timişoara care a descoperit cea de-a şasea specie de rac din Europa – racul bihorean –, a povestit, vineri, la Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai" din Oradea, cum a găsit specia, dar şi care sunt ameninţările şi ce metode pot fi aplicate pentru a o proteja.

Neprotejat încă  

Evenimentul a fost organizat de Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor, care implementează proiectul "Pădurea Craiului - casa racului bihorean", finanţat cu 26.000 lei de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România, prin care specialiştii îşi doresc să găsească metode de protejare a racului bihorean, colaborând cu cercetătorul care l-a descoperit.

În amfiteatrul bibliotecii au fost prezenţi şi reprezentanţi ai ABA Crişuri, ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi ai altor ONG-uri care se ocupă de protejarea mediului.

"Ne dorim ca în scurt timp racul să fie inclus pe lista animalelor protejate de lege, pentru că deocamdată nu este. Între timp lucrăm pentru o campanie de conştientizare a existenţei şi protejării speciei, iar primul lucru pe care vrem să-l facem este o potecă cu panouri informative despre racul bihorean în comuna Căbeşti (o zonă populată de aceste crustacee) pentru turişti", a explicat Andrei Acs (foto), specialist de mediu în cadrul CAPDD Bihor.

Crustaceu de Bihor

Lucian Pârvulescu Invitaţilor le-a vorbit și Lucian Pârvulescu (foto), cel care în 2019 a descoperit racul bihorean. Cercetătorul este conferenţiar la Universitatea de Vest din Timişoara şi studiază racii încă din anul 2007. El a găsit specia de crustacee în timp ce cerceta, de fapt, racul de ponoare.

"La începutul carierei mele toate cărţile de specialitatea spuneau că racul din Apuseni e racul de ponoare, iar eu am luat informaţia ca atare. În 2018 am vrut să analizez genele acestei specii şi le-am trimis la partenerii mei de la o universitate din Germania. Au început să analizeze probele, iar la primele rezultate m-au întrebat dacă nu am trimis nişte date greşite, pentru că toate genele din Apuseni erau diferite de celelalte din restul ţării. După mai multe verificări ne-am dat seama că este vorba despre o altă specie care nu fusese descoperită", a povestit specialistul.

Apoi cercetătorii au luat toate datele despre racii din Europa şi au aflat că cele mai apropiate rude ale racilor bihoreni sunt o specie de raci din Croaţia. 

Racul bihorean este de talie mică, circa 10 cm lungime, şi are o carapace netedă. La prima vedere, ei nu diferă prea mult de ceilalţi raci europeni, însă biologul a demonstrat că are trăsături unice: spre deosebire de racul de ponoare are un bot mai scurt, solzii de pe antene sunt netezi, nu zimţaţi, iar tuberculii de pe suprafaţa cleştilor sunt mai mari şi mai rari.  

El se adăposteşte în galerii săpate în malurile râurilor sau sub rădăcini şi pietre mari din albie, iese numai noaptea şi se hrăneşte cu larve, insecte sau broaşte sau chiar cu frunzele care cad pe apă. Racii sunt agresivi, se bat între ei şi pot chiar să se mănânce, în special în perioada în care racul năpârleşte, nemaifiind protejat de carapace.

Cum va fi protejat?

Specia are atât duşmani naturali, cât şi antropici. Printre ameninţările din natură se numără vulpea, bursucul şi mistreţul, dar şi o specie invazivă de raci care trăieşte de ceva vreme pe malul Crişului Repede în Oradea. Este vorba despre racul dungat (foto), care a ajuns în Europa din America de Nord şi este infectat cu "ciuma racilor", o ciupercă ce ucide celelalte specii.


(Sursa foto: Crayfish.ro)

"Din fericire, această specie nu prea urcă în amonte (unde trăiesc racii bihoreni), dar s-ar putea să ajungă la un moment dat şi să-i distrugă", a mai spus Pârvulescu, care a explicat că singura metodă de protejare a crustaceelor ar fi identificarea arealurilor în care trăiesc acestea departe de specia invazivă şi repopularea, dacă va fi nevoie. 

"Trebuie să învăţăm că racul bihorean trebuie protejat şi, în loc să-i prindem şi să-i punem în farfurie, mai bine îi mâncăm pe inamicii lor (racul dungat) şi le facem un bine", a completat şi Andrei Acs.

În final, timişoreanul a mai spus că cercetările pe baza racului bihorean continuă şi, în curând, va publica un studiu care arată că specia s-a extins şi alte zone, nu doar pe cursul celor trei Crişuri.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3585 RON
  • 1 EUR = 4.9452 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON