Coronavirusul și Dumnezeu

Asemenea lui Dumnezeu, coronavirusul nu se vede cu ochiul liber. Astfel, îi împarte pe oameni în credincioşi şi necredincioşi - unii cred că există, alţii că nu există. La fel ca în cazul lui Dumnezeu, şi în jurul coronavirusului a înflorit o industrie de dimensiuni planetare care tinde să controleze viaţa în toate aspectele ei. Continuând comparaţiile, nici cu Dumnezeu, nici cu coronavirusul nu vrei să te întâlneşti prea repede, fiindcă de amândoi ţi-e frică, iar pentru asta eşti dispus să cheltui oricât.

Pentru religii şi biserici, virusul ăsta a picat ca o catastrofă, fiindcă le-a alungat credincioşii din biserici. În acelaşi timp, virusache a venit şi ca o binecuvântare. Cum unul dintre fundamentele religiei este teama, o nouă ameninţare la adresa omenirii a picat la ţanc pentru clericii şi dezvoltatorii din domeniu - subiect gras de exploatat în predicile pentru masa de manevră, motiv de reconfirmare a fragilităţii fiinţei umane, un nou motiv de frică şi de a cere protecţie de Sus.

Există şi o zonă în care cele două noţiuni din titlu se află în contradicţie totală. Spre deosebire de religie, unde fiecare e liber să creadă ce vrea şi să ignore cu bună ştiinţă căutarea adevărului, în ceea ce priveşte coronavirusul, nu se discută decât în doi termeni radicali, înspăimântători pentru minţile subţiri - "adevărat" şi "fals". Coronavirusul nu este ce crezi tu că este, nu a apărut şi nu se răspândeşte cum crezi tu, nu are scopul pe care crezi tu că îl are. Aici e vorba de informaţii extrem de clare şi de pragmatice, căutate şi demonstrate exclusiv ştiinţific, prin rigoarea unor cifre şi litere seci, gândite cu capul, nu cu inima, în afara oricăror prejudecăţi şi credinţe populare.

În perioada următoare se vor înălţa multe rugăminţi fierbinţi înspre cer. Am o mică, dar importantă, rugăminte pentru cei care o vor face. Dacă tot veţi dori să îl implicaţi pe Dumnezeu în lupta împotriva pandemiei, ar fi bine să înlocuiţi expresia "Scapă-ne, Doamne, de virus şi de Covid-19" cu "Dă-le, Doamne, putere şi inspiraţie celor care luptă să găsească un tratament şi un vaccin!". Pentru că doar ştiinţa şi medicina ne vor ajuta, nicidecum fumul de lumânare, cartea de acatiste sau icoana făcătoare de minuni.

E un moment cum nu se poate mai potrivit să lăsăm miturile şi poveştile acolo unde le este locul, în cărţi, şi să le dăm mai multă crezare oamenilor. Căci, aşa cum e nedrept să-i mulţumeşti lui Dumnezeu pentru că nu s-a prăbuşit avionul din care tocmai ai coborât, ignorându-i pe inginerii care l-au proiectat şi l-au construit, e la fel de nedrept să nu le mulţumeşti doctorilor care se luptă zi de zi cu virusul şi oamenilor de ştiinţă care caută un leac.

Haideţi să fim mai atenţi la cei pe care îi vedem, nu la cei pe care doar credem că îi vedem. Fie ca sărbătorile astea să fie despre oameni!