URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 06 AUGUST 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Am o mare admiraţie pentru cei care nu cred în Covid, care nu dau doi bani pe regulile stabilite de Guvern şi care au reuşit să afle, prin propriile mijloace, că Uniunea Europeană ne dă bani grei, chipurile,  pentru fiecare mort care ar fi decedat din cauza coronavirusului...
Zic şi eu
Adrian Cris
Am ajuns de unde am plecat, dar cu un preţ mare: resurse materiale şi umane irosite, doar pentru că nu vrem să purtăm o mască, să nu ne îmbulzim unii în alţii şi să ne spălăm pe mâini.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Sunt curios să văd cum o mai scoate la capăt Primăria Oradea de data asta. A vrut să găsească o soluţie pentru acoperişul parcării de pe Strada Independenţei şi, pentru a nu fi acuzată de totalitarism, a organizat concurs. A făcut un regulament (contestat de Ordinul Arhitecţilor din România), a adunat un juriu, a stabilit un termen limită şi tot ce i-a mai rămas de făcut a fost să numere punctele primite pe fiecare proiect, să facă un clasament şi să declare un câştigător. Acum mai trebuie doar să scoată castanele fierbinţi din foc cu propriile mâini.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Care este prima măsură care ar trebui luată de urgență de autorități pentru limitarea creșterii răspândirii infecțiilor cu coronavirus?







De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam săptămâna trecută, Legea nr. 136/2020, cunoscută popular ca legea carantinei şi izolării la domiciliu, adoptată în urma unei decizii din 25 iunie 2020 a Curţii Constituţionale, prevede că izolarea unei persoane fără acordul acesteia se poate dispune doar pentru 48 de ore, într-o unitate sanitară sau, după caz, într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Steatoza hepatică reprezintă o acumulare excesivă de grăsimi la nivelul ficatului (în special trigliceride) cu mărirea sa uşoară până la moderat şi cu caracter benign şi reversibil de obicei, dar uneori putând deveni gravă, cu evoluţie spre ciroză (în condiţiile acumulării excesive şi îndelungate şi a asocierii unor factori nocivi). Î
14 Februarie 2016, 14:45

Byron şi convenţia scaunelor

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Povestind cu diverşi cunoscuţi la ieşirea de la concertele săptămânale ale Filarmonicii, fac uneori o glumă: „Nu cred că v-a plăcut, pentru că nu v-am văzut dansând”. Glumă de DJ, să fiu iertat. Ei bine, vineri seara, în sfârşit, am dansat în sala Enescu-Bartók a Filarmonicii de Stat din Oradea. Şi, înainte să credeţi că mi-a plecat bunul simţ cu sorcova, vă spun că pe scenă nu se afla redutabila orchestră simfonică orădeană, ci trupa de rock intelectual Byron din Bucureşti. Şi că am dansat doar la ultima piesă.

Vine un moment în viaţa formaţiilor când vor să facă trecerea de la concertele de pub la cele în spaţii mai elegante, cu predispoziţie culturală. Byron a început acest proces de tranziţie acum câţiva ani. Probabil aţi văzut pe HBO concertul din 2014, de la Teatrul Naţional din Cluj, ţinut alături de o fanfară militară şi un cor studenţesc, plus violonistul Alexandru Bălănescu. Un eveniment de înaltă ţinută artistică (scuzaţi-mi limba de lemn), potrivit pentru orice scenă din Europa. În acest context, cântarea de vineri, din sala Filarmonicii, ocazionată de lansarea unui album nou (Eternal Return), a fost o continuare firească a trendului, şi, în acelaşi timp, o performanţă organizatorică demnă de toată lauda (bilete la preţ decent, de 20 lei, în condiţiile în care chiria sălii este destul de piperată pentru un oraş de provincie).

Din punct de vedere muzical, recitalul a fost excelent spre impecabil. Vocea lui Dan funcţionează perfect, iar soundul trupei pare decupat de pe scenele indie din Anglia sau America. Deşi s-au întâlnit cu acelaşi public fidel pe care îl au în Oradea, membrii formaţiei au părut uşor surprinşi de relaţia strânsă a spectatorilor cu scaunele roşii ale sălii. „Scaunele sunt doar o convenţie”, a încercat Dan Byron să dezgheţe atmosfera. Am zâmbit cu toţii, dar am rămas aşezaţi. De ce? Poate din cauză că sala Filarmonicii îndeamnă la comportament prea decent. Poate din cauză că setlist-ul a avut piese necunoscute, în primă audiţie, de pe albumul nou. Sau poate din pricină că nu s-a comunicat prea mult de pe scenă, ceea ce a creat un discret perete izolant între trupă şi public.

Ne-am ridicat abia la ultima piesă care, ce ironie, nici măcar nu le aparţine. Reinterpretarea cântecului „Perfect”, al trupei Timpuri Noi, a fost ascultată în picioare de către toţi spectatorii (o idee mai mulţi decât la concertele simfonice din fiecare joi) şi a răspândit zâmbete generoase pe feţele tuturor. Mi-a fost imposibil să ies din sală fără să rememorez precedenta vizită a trupei Byron în Oradea. În mai 2014 au cântat în Green Pub, într-un spaţiu-magazie de formă pătrată, cu scena amplasată în mijlocul sălii şi publicul de jur-împrejur. A fost un concert de neuitat, cu atmosferă caldă, publicul aproape, lumini perfecte şi multă vibraţie în aer. Exact ce a lipsit de data asta.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0757 RON
  • 1 EUR = 4.8336 RON
  • 1 HUF = 0.014 RON