Bugetare fără căutare: Orădenii au propus doar 41 de proiecte pentru bugetarea participativă. Care sunt acestea?

Lipsa mediatizării, birocraţia şi excluderea din cursă a şcolilor au redus interesul orădenilor pentru cea de-a doua ediţie de bugetare participativă.

Deşi, din lipsă de propuneri,  Primăria a prelungit cu o lună perioada pentru depunerea proiectelor, cu două săptămâni înaintea termenului limită din 1 Decembrie, pe portalul municipalităţii erau înregistrate doar 41 de solicitări. „Ca întotdeauna, oamenii lasă totul pe ultima clipă”, crede viceprimarul Florin Birta.

Voia orădenilor

Conceptul de bugetare participativă are la bază teza că nimeni nu are cum să ştie ce este mai bine pentru o stradă din oraş decât locuitorii ei. Pornind de la această idee, în 2017 Consiliul Local a hotărât să aloce anual 1,5 milioane euro pentru câte 10 proiecte, în limita a 200.000 euro fiecare, propuse şi votate de orădeni. Pentru ca selecţia să fie cât mai corectă, scrutinul se desfăşoară în două etape, din care una prin vot online, familiar tinerilor, iar a doua prin vot direct cu urnă în cartiere, pentru cei mai în vârstă.

Derulată la începutul acestui an, prima campanie de bugetare participativă a mobilizat 5.000 de orădeni, care au exprimat 14.610 voturi asupra a 42 de proiecte dintr-un total de 197 depuse. Declanşată în august, cea de-a doua campanie s-a blocat, însă...

Blocaţi în proiect

În criză de proiecte, municipalitatea a prelungit luna trecută termenul de depunere a acestora până pe 1 Decembrie. Deşi reprezentanţii Primăriei au dat vina pe sezonul concediilor, e limpede că în ochii orădenilor a cântărit greu tăcerea care s-a lăsat în urma primei ediţii. Indiferent că e vorba de amenajarea parcului etnografic de la Liceul Onisifor Ghibu, de construcţia sălii multifuncţionale la Liceul Lucian Blaga sau de reabilitarea Pieţei Tineretului, cele 10 propuneri din prima campanie sunt şi acum în faza de proiect.

„Trebuie să înţelegem că, deşi este vorba de proiecte mici, de numai 200.000 euro, paşii de urmat sunt aceiaşi, de la studiul de fezabilitate la organizarea licitaţiei, ca în cazul unui proiect de 2 milioane euro, iar asta durează”, explică viceprimarul Florin Birta (foto) constrângerile birocratice.

Ca urmare, anul acesta va fi implementat doar proiectul pentru dotarea Liceului Nicolae Bălcescu cu laptopuri şi table inteligente, pentru că acesta a presupus doar achiziţii. Potrivit viceprimarului, „celelalte proiecte sunt în faza realizării studiului de fezabilitate, aşa că vor fi finalizate anul viitor”. Când, teoretic, ar trebui să intre în implementare şi proiectele care se depun acum...

Proiecte vechi...

Până la sfârşitul săptămânii trecute, la secţiunea Bugetare participativă de pe site-ul Primăriei erau înregistrare doar 41 de propuneri, de cinci ori mai puţine decât la prima ediţie.

Printre ele se numără idei mai vechi, care din lipsă de voturi au ratat finanţarea în precedenta campanie, cum ar fi înierbarea liniei de tramvai din strada Coposu şi amenajarea de spaţii verzi în cartierul Tineretului, dar şi proiecte previzibile. Spre exemplu, acordarea de vouchere de 350 lei pentru achiziţia de biciclete, după modelul bucureştean, amenajarea unei piste pentru biciclişti pe Calea Bihorului, achiziţionarea a două staţii de autobuz acoperite pentru navetişti în Calea Clujului şi pe Calea Aradului ori introducerea unui sistem de bike-sharing.

În plus, un orădean a readus în atenţie ideea unui obelisc în Piaţa Unirii. „Oradea are nevoie de un monument nou, care să demonstreze că oraşul ştie construi mai mult decât infrastructură”, susţine Enrigo Gino Binaco, un orădean stabilit în Italia care revine periodic acasă. Ideea e primită cu reticenţă de viceprimarul Mircea Mălan (foto), cel care a gestionat reabilitarea Pieţei Unirii. „Obeliscul a făcut parte din proiectul iniţial, dar nu a fost bine primit. Acum ar fi şi mai greu. În Piaţa Unirii vor fi amplasate statuile episcopilor Roman Ciorogariu şi Radu Demetriu, statuia lui Iuliu Maniu, şi urmează să se stabilească ce se va întâmpla cu statuia lui Mihai Viteazul. Ar fi o aglomeraţie prea mare de simboluri”, spune viceprimarul.

... şi noi

Sunt însă şi idei noi. Printre ele se numără vopsirea în culori vii a clădirilor de pe malul Crişului în zona sinagogii Sion şi amenajarea unui debarcader pentru o atmosferă „veneţiană”, montarea unor sisteme de iluminat cu LED-uri la trecerile de pietoni nesemaforizate, amenajarea unui skate-park lângă parcul sportiv Salca III, montarea de rastele închise pentru biciclete între blocuri, înfiinţarea a trei staţii cu câte 30 de posturi pentru închirierea de biciclete, „înverzirea” stâlpilor de iluminat cu plante hidroponice, plantarea de gard viu de-a lungul străzii Horea, amenajarea unui cimitir-parc pentru animalele de companie şi construcţia unui columbar pentru 60 de urne în Cimitirul Municipal.

Ultimele două propuneri vin în întâmpinarea unor probleme cu care s-au confruntat şi reprezentanţii municipalităţii. „În legătură cu cimitirul pentru animalele de companie nu sunt foarte convins. Peste tot în lume corpurile acestora sunt preluate de firmele care colectează cadavre. La fel le preia şi ADP. În schimb, indiferent câte voturi adună ideea unui columbar pentru urnele cu cenuşă, aceasta va fi pusă cu siguranţă în aplicare anul viitor. Am şi discutat cu un arhitect să ne facă un proiect”, spune directorul Administraţiei Domeniului Public, Liviu Andrica (foto).

„Fii salvator!”

Un obiectiv aparte au două proiecte ale Serviciului de Ambulanţă al Judeţului, ce vizează achiziţia a 8 autospeciale de mici dimensiuni, pentru deplasarea la intervenţii a medicilor de la cele 8 centre de permanenţă din oraş, precum şi amplasarea a 40 de defibrilatoare în locuri aglomerate. Dotarea cu maşini a centrelor de permanenţă ar degreva de cazurile simple Unitatea de Primire Urgenţe.

„Medicii de permanenţă s-ar putea deplasa pentru a schimba o sondă sau pentru a ajuta un pacient cu febră, cu vărsături sau colici”, exemplifică directorul adjunct al SAJ Bihor, consilierul local Liviu Sabău Popa (foto).

Celălalt proiect ar putea salva vieţi. „Având defibrilatoarele achiziţionate, am putea organiza după-amiaza la şcolile din cartiere cursuri de prim-ajutor cu orădenii şi am putea implementa o aplicaţie pe telefon prin care voluntarii care se află pe o rază de 1 kilometru de o persoană căzută ar putea interveni până la sosirea echipajelor de urgenţă”, spune Sabău. În cazul unei intervenţii în maximum 5 minute, rata de supravieţuire a persoanelor în stop cardio-respirator ar putea creşte până la 75%. Coordonator al programului de voluntariat al SAJ, directorul spune că, prin implementarea proiectului, numărul orădenilor capabili să acorde prim-ajutor ar putea creşte la 10.000 de persoane, adică 5% din populaţia oraşului. Suficiente voturi pentru a obţine în mod cert finanţarea...

VENIŢI CU PROPUNERI!
„Cadou” de 200.000 euro

Campania de bugetare participativă vizează desemnarea a 10 investiţii propuse de orădeni în limita a 200.000 euro plus TVA fiecare. Pentru a fi eligibil, un proiect trebuie să fie de interes local şi să nu vizeze scopuri comerciale, publicitare, de natură politică sau etnică, să poată fi asimilate unei investiţii a municipalităţii, să vizeze spaţii publice deschise la care orădenii au acces neîngrădit, să presupună investiţii în dotarea, modernizarea şi repararea unor bunuri ale municipiului, să nu fie incompatibile cu proiectele municipalităţii, să fie delimitat zonal şi să se încadreze în buget.

Proiectele pot fi depuse atât online pe portalul municipalităţii, cât şi în scris la ghişeele din sala de lucru cu publicul de la parterul Primăriei. Eligibilitatea proiectelor este verificată în prima jumătate a lunii decembrie, după care deponenţii le vor putea promova şi vota online. Etapa votului cu urnă va avea loc la începutul anului 2019.