Apa vie de Sarcău: mlaştina, transformată în ştrand de milioane de euro (FOTO)

Aici a fost o mlaştină. În smârcurile de la marginea Sarcăului obişnuiau ţăranii să se spele seara de truda căpătată la munca pământului. Sătenii spun că fiertura duhnind a ouă clocite şi petrol ia durerea cu mâna.

"Apa geotermală de aici este o apă minerală sărată unică în ţară. Conţine 15 minerale şi atât de multă sare încât te ţine la suprafaţă", spune Adrian Pătălău, managerul de turism al complexului construit în comuna Sârbi.

Drumul de Sarcău

Baza de tratament se dezvăluie privirii din curba unui tunel de plopi ce învăluie şoseaua spre Sârbi. Şoferii care vin din Oradea folosesc ruta Paleu - Cetariu, traversând dealurile pe o limbă şerpuitoare de asfalt dreaptă ca-n palmă. Drumul are cam tot 36 de kilometri, ca şi varianta de pe şoseaua Oradea - Marghita, dar pare mai scurt fiindcă nu e aglomerat. Se întinde lin până la ieşirea din Cauaceu, unde maşinile trepidează pe pavajul peticit de mântuială. "Până a fost drum judeţean mai era întreţinut cumva, dar de când e drum naţional nu-l mai bagă nimeni în seamnă", spune mâhnit primarul de Sârbi, Nicolae Ghiuro (foto).

Bărbatul spune că modernizarea şoselei ar dubla numărul turiştilor atraşi de complexul de la Sarcău, aflat în comuna sa. "Multora le e groază de drum. La noi vin orădeni şi turişti din judeţele limitrofe, dar şi din Ungaria, Austria, Germania şi chiar Olanda. Tocmai ce a plecat un grup de 30 de nemţi", explică primarul. Cum şoseaua este una din căile de acces către şantierul de la Chiribiş, edilul e convins că aceasta va fi asfaltată doar la finalizarea Autostrăzii Transilvania. Adică la Paştele cailor...

Oaza din câmp

Hârtoapele din drum nu i-au speriat însă pe investitori. Localnicii povestesc că Ilie Pătălău, patronul unei fabrici de mobilă din Zalău, a hotărât la începutul anilor 2000 să investească într-o bază de tratament după ce, trecând pe şosea, a văzut de mai multe ori mulţime de oameni adunată în câmp la scaldă. Mulţi veneau la Sarcău, deşii condiţiile erau mizere, trimişi chiar de medici. Pătălău a investit la început în terenuri, iar în 2003 a cumpărat la licitaţie bazinele părăginite şi a construit în jurul lor o bază de tratament şi agrement modernă. Întins pe mai bine de 10 hectare, complexul Adorianis a însumat până acum o investiţie de peste 1,5 milioane euro. Ştrandul are astăzi un bazin în incinta bazei de tratament şi şase bazine exterioare, din care trei cu apă geotermală, inclusiv o piscină semiolimpică pentru înot şi un bazin special pentru copii.

Cum publicul-ţintă e format din persoane de vârsta a doua şi a treia venite la tratament, în incintă au fost construite două vile pentru cazare şi urmează să fie ridicate altele pe structură de lemn cu funcţionare sezonieră, pe timp de vară. Turiştii veniţi pentru fizioterapie, masaj şi gimnastică medicală îşi pot petrece timpul liber la sala de sport, pe terenul de fotbal de lângă bazinul de înot sau pescuind pe balta amenajată nu departe de vilă. Dar majoritatea preferă şedinţele de tratament şi cele de somn...

Fără alcool!

Deşi funcţionează ca un ştrand, atrăgând în weekenduri peste 1.000 de vizitatori, complexul Adorianis este de fapt o bază de tratament. Majoritatea clienţilor sunt bolnavi sau familişti care vor să scape din larma ştrandurilor orădene sau de aglomeraţia din Băile Felix. Complexul are reguli stricte: nu se vinde alcool, se fumează doar în locuri special amenajate, sunt interzise săriturile în bazin. "Oamenii vin să se relaxeze şi să se bucure de puterea tămăduitoare a apei, iar noi respectăm acest lucru", spune Adrian Pătălău (foto), managerul pe turism al complexului.

Trasă cu pompa din străfundurile pământului, apa de Sarcău este recomandată în tratarea afecţiunilor reumatismale, neurologice şi post-traumatice, a tulburărilor circulatorii venoase şi a bolilor ginecologice cronice. "E aşa de tare încât nu e recomandat să stai mai mult de 30 de minute o dată. De aceea, majoritatea turiştilor vin la scaldă dimineaţa şi seara, iar peste zi se odihnesc", spune Pătălău.

Cum apa este extrasă la o temperatură de 43 grade Celsius, temperatura din bazinele exterioare variază între 38 şi 39 grade, iar o copertină din pânză acoperă fiecare bazin pentru a feri scăldătorii măcar de arşiţa soarelui...

Ridică-te şi umblă...

În sezonul cald, complexul atrage zilnic circa 500 de vizitatori. Preţul unui bilet este de 15 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru copiii peste 14 ani. Oamenii vin pentru puterea tămăduitoare a apei. "Am auzit că a fost om care a venit în cârje şi după două săptămâni a plecat pe picioarele lui", povesteşte Andrei Tăut, un bihorean venit împreună cu soţia la tratament.

Deşi neverosimilă, povestea are totuşi un sâmbure de adevăr. "Apa e foarte bună. Am fost şi în alte staţiuni, dar aici parcă îţi ia durerea cu mâna. E aşa sărată încât te ridică la suprafaţă", povesteşte un turist. Cea mai bună dovadă a "puterii" apei e faptul că toate elementele de metal folosite la bazine trebuiesc înlocuite regulat.

Bazinul pentru tratament din interiorul complexului va fi înlocuit deja pentru a doua oară în mai puţin de şapte ani, pentru că musteşte de rugină. "Vrem să le oferim oamenilor cele mai bune condiţii. Un client mulţumit aduce alţi doi clienţi. Turiştii străini care vin aici au aflat despre noi nu prin agenţii, ci de la românii care ne-au vizitat la început", spune Pătălău. Pentru că, deşi aproape necunoscută la Oradea, vestea puterii tămăduitoare a apelor de la Sarcău a depăşit de mult graniţele ţării...

Complexul de la Sarcău este o oază de sănătate nu doar pentru oameni, ci şi pentru natură. Pentru a obţine umbră şi un aer cât mai curat, pe cele 10 hectare îngrădite proprietarii au plantat nu mai puţin de 9.000 de copaci. Şi continuă s-o facă, astfel că zona are o adevărată pădure proprie.

Majoritatea clădirilor din campus sunt dotate cu panouri solare de la care se încălzeşte apa pentru duşurile din întregul ştrand. Investitorii au cumpărat panourile fără să mai aşteapte după ajutorul promis de stat. "Tot ce este aici a fost construit fără credite şi fără bani din proiecte. Dacă aşteptam după instituţiile europene, nu ajungeam niciodată la gradul acesta de dezvoltare, pentru că ne-ar fi blocat birocraţia", spune Adrian Pătălău.