Angajăm urgent! Firmele din Bihor nu mai găsesc muncitori nici când le oferă salarii spre 1.000 de euro

Raportul de forţe de pe piaţa muncii din Bihor s-a răsturnat. Angajatorii, care înainte dictau condiţiile, sunt acum la mâna angajaţilor. 

"Există o criză uriaşă de personal. La bursa locurilor de muncă, un angajator era fericit că a găsit, în sfârşit, un reglor. Vorbim de o persoană cu studii medii, cu competenţe tehnice, care ştie regla utilaje. Aceasta poate câştiga între 6.000 şi 7.000 lei net, ceea ce până acum era imposibil în Oradea", spune directorul AJOFM, Békési Csaba.

Dublă dispariţie

Dispariţia industriei comuniste în anii 90 a pecetluit soarta a mii de bihoreni. Unii s-au reprofilat, alţii s-au pensionat. Nu puţini au emigrat. După 2009, când au fost desfiinţate şcolile profesionale, alţi meseriaşi n-au mai apărut. "E destul să cauţi un instalator sau un zidar şi realizezi dimensiunile crizei", explică directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor, Békési Csaba (foto).

Reindustrializarea economiei orădene odată cu apariţia parcurilor industriale s-a făcut cu ultimele resurse, iar înfiinţarea învăţământului profesional şi dual, unde elevii învaţă meserie în fabrici, este departe de a satisface cererea. "Sistemul educaţional nu poate răspunde cererii peste noapte. Apare o fabrică de anvelope ca Nokian, care caută chimişti, dar până la acreditarea unei şcoli pot trece 2 ani. Asta înseamnă că primii specialişti vor ieşi peste 5 ani, or investitorul are nevoie de ei acum", spune Békési.

Se caută tehnicieni!

La cea mai recentă bursă a locurilor de muncă, desfăşurată la finele lunii octombrie, peste 50 de firme au scos la bătaie 2.000 de locuri de muncă. Lista este deschisă de agenţia de recrutare Prohuman (care căuta 350 de operatori de producţie), continuată de producătorul de componente electronice Plexus (150 de operatori subansamble, tehnicieni electronişti ş.a.) şi apoi de fabricantul de aparatură de bucătărie DeʼLonghi România (142 joburi disponibile).

Cea mai mare trecere o au muncitorii necalificaţi. "Peste 70% din locurile de muncă vacante sunt pentru calificări joase, de simpli operatori", spune directorul AJOFM. În premieră, însă, e criză şi de specialişti. "Există 200 de locuri de muncă pentru absolvenţii de studii medii şi superioare, ceea ce înseamnă cam 10% din total". În 90% dintre cazuri este vorba de ingineri, tehnologi şi electrotehnişti pentru firmele de producţie. Iar cererea e în continuă creştere.

Uniformă fără căutare

Mai mult, criza de personal afectează, tot în premieră, inclusiv angajatorii "de la stat". După ani în şir în care şcolile de subofiţeri atrăgeau peste 3 candidaţi pe un loc, la examenele din toamna trecută concurenţa a coborât la doar 1,3 pe un loc. Anul acesta, şcolile de pregătire a subofiţerilor de Jandarmerie, Poliţie de Frontieră şi Penitenciar pun la bătaie 2.700 de locuri la nivel naţional, pe care le promovează la târguri, în şcoli şi online.

În Bihor, unităţile de profil se confruntă cu un deficit de personal de circa 10%, încă bine faţă de deficitul la nivel naţional, de 25%. Crizele sociale, restricţiile pandemice, izbucnirea războiului din Ucraina, viitoarea creştere a vârstei de pensionare şi nivelul de salarizare au scăzut atractivitatea uniformei. "Un jandarm câştigă cam 4.000 lei, cu tot cu ore suplimentare, ture de weekend, vechime. Un muncitor în privat poate câştiga la fel, fără niciun risc ori privaţiune", spune col. Ioan Bogdan (foto), şeful Inspectoratului Judeţean de Jandarmi.

Pensie la locul de muncă

Criza angajaţilor a împins firmele din Bihor să angajeze... pensionari. "Avem 60 de salariaţi care vin la muncă, deşi au ieşit deja în pensie. Anul viitor numărul lor va ajunge la 100", spune directorul Termoficare Oradea, Călin Ungur (foto).Practic, aproape 20% din personalul CET-ului va fi format din pensionari. "Situaţia e delicată. Aceşti angajaţi se pot retrage oricând. Cum singura şcoală de operatori cazane din România s-a închis, încercăm să calificăm personal la locul de muncă", spune directorul.

De altfel, toate societăţile subordonate Primăriei se confruntă cu aceeaşi problemă. "Căutăm 12 muncitori, 6 operatori de utilaje şi 10 proiectanţi", exemplifică directorul Companiei de Apă Oradea, Lucian Chindlea. Pentru a face faţă concurenţei private, în ultimul an CAO a majorat cu 6% salariile proiectanţilor, cu 12% pe cele ale muncitorilor şi cu 18% pe ale buldo-excavatoriştilor ori şoferilor. "Un şofer de vidanjă poate ajunge, cu ore suplimentare, la un salariu de 4.000 lei în mână şi tot ne este greu să găsim".

OTL ar angaja la rându-i măcar 10 şoferi, dar nu are de unde. "Peste tot sunt şantiere, aşa că nu găsim. În loc să aducem oameni noi, ne pleacă angajaţi pentru câteva sute de lei în plus sau sub promisiunea unor bonusuri", afirmă directorul Adrian Revnic.

"Stau două – trei luni"

Ajunse la ananghie, companiile, fie private sau publice, încearcă să-şi acopere deficitul importând forţă de muncă din alte judeţe sau din străinătate. 

"Am adus angajaţi din sudul ţării, dar şi din Ungaria şi Republica Moldova. Asia este o sursă bună, dar procedurile pentru obţinerea documentelor de şedere ajung la 6-8 luni. Foarte mult!", spune directorul de resurse umane al Plexus, Luminiţa Popa. Pentru a face oferta mai atractivă, compania a majorat anul acesta salariile muncitorilor cu 25%, un începător ajungând la 2.500 lei net, iar unul cu experienţă la circa 3.500 lei, plus bonuri de masă şi bonusuri.

Chiar şi aşa, muncitorii aduşi din Nepal, Pakistan ori Sri Lanka văd România doar ca pe o trambulină către Occident. "Am avut în iarnă 23 de angajaţi din Sudan, cu cazare, masă, cu tot. În primăvară, a doua zi după ce şi-au luat salariul, au dispărut toţi", povesteşte directorul Valtryp, Valeriu Trip (foto).

Un mare constructor român, care a "importat" în acest an 1.000 de muncitori din Asia, a rămas în toamnă cu doar 100. "Nu mai ştii ce să faci. Ai contractat lucrări şi nu ai cu cine le face", explică un manager al firmei. Condiţiile de muncă şi salarizarea nu au cum concura deocamdată cu mirajul Vestului. La 4 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate, România abia dacă atrage 25.000 de muncitori străini. Majoritatea stau 2-3 luni, până adună bani de plecare.

Criza continuă... 

Angajatorii nu îşi fac iluzii. Creşterile de salarii, oricât de benefice, nu pot rezolva criza de personal. "Sunt firme care dau şi 1.800 euro pe lună şi tot au criză de angajaţi calificaţi", spune directorul Erbaşu Transilvania, Călin Roman (foto). Explicaţia e simplă. La fel ca la noi, criza forţei de muncă forţează creşterea salariilor şi în Anglia, Germania ori Italia, care îşi păstrează astfel magnetismul. "Nici firmele de «afară» nu au cu cine lucra, aşa că majorează salariile. Nu pot renunţa la 2 milioane de constructori români", zice Roman.

Patriotismul local şi dorul de casă nu pot face România, aşadar, mai atractivă. Pentru majoritatea românilor plecaţi la muncă afară, varianta repatrierii e deocamdată exclusă. S-au integrat dincolo, şi-au făcut familii, şi-au luat credite, dar mai ales s-au obişnuit cu confortul unei societăţi mai funcţionale. Care nu poate fi înlocuit cu promisiuni, bonusuri ori salarii mai mari în România, condamnată la criză pe termen lung...

MESERIILE VIITORULUI
"Căutăm operator de dronă"

În ciuda temerilor privind impactul inteligenţei artificiale şi al automatizării, specialiştii opinează că în Bihor criza angajaţilor se va menţine ani buni. "Sunt foarte multe munci care pot fi automatizate, de exemplu sudurile, dar tehnologiile sunt mult prea scumpe, aşa că firmele caută în continuare oameni", spune directorul AJOFM Bihor.

Dezvoltarea inteligenţei artificiale anunţă, totuşi, o reaşezare a pieţei muncii. "Probabil că în 5-10 ani vor dispărea operatorii de call-center, agenţii de turism, şoferii şi curierii, înlocuiţi cu programe, maşini autonome şi drone", prevede Békési Csaba. "Dacă îmi spunea cineva acum 10 ani că vom căuta să angajăm operatori de drone, n-aş fi crezut, dar pe piaţa muncii deja se caută".

Odată cu dezvoltarea tehnologiei vor apărea şi meserii noi, pentru specialişti care să regleze maşinile inteligente, experţi în securitate cibernetică, specialişti în social-media şi în marketing digital, controlori de trafic pentru drone etc.