"Stranierii" spitalelor: Spitalul Judeţean a racolat mai mulţi medici buni din ţară şi străinătate

Primarul Ilie Bolojan şi viceprimarul Gheorghe Carp anunţau acum patru ani un plan ambiţios pentru creşterea calităţii serviciilor medicale, prin restructurarea, reabilitarea şi dotarea spitalelor, supraspecializarea medicilor orădeni, dar şi completarea echipelor din secţiile cu deficit prin aducerea de medici din ţară şi chiar din străinătate.

Într-o perioadă de criză când păreau imposibile, obiectivele au fost atinse unul câte unul, iar de atunci jurnaliştii au fost invitaţi de nenumărate ori la redeschiderea secţiilor modernizate. Nimeni, însă, n-a prezentat vreodată noii medici convinşi să vină la Oradea. Cine sunt, cine i-a recrutat şi cum au fost ademeniţi o spune, în premieră, BIHOREANUL.

Ruină şi sabotaj

Nu cu foarte mulţi ani în urmă, Spitalul Judeţean era înglodat în datorii, prins în cercul vicios al neputinţei, ba şi victimă a sabotajului la vârf. Cu manageri din "garda veche", doar secţiile acestora mergeau cât de cât bine, celelalte fiind încremenite în anii '80. Înapoierea era remarcabilă cu ochiul liber chiar şi văzând că, la câte un etaj, doar la 5-6 geamuri era schimbată tâmplăria. Adică la secţiile boşilor, nu şi la ale doctorilor de rând.

Nepăsarea nu se oprea la atât, ci lovea şi medicii, şi bolnavii. Cel mai acut se simţea când pacientul care necesita investigaţii urgente şi vitale era nevoit să-şi aştepte chinuitor diagnosticul. Motivul? Spitalul avea un singur computer tomograf, care se strica suspect de des. "Defecţiunile erau premeditate. Bolnavul era internat la noi, dar pentru CT era trimis la Pelican. Mai risipeam bani şi pentru că o săptămână-două, până să vină rezultatul, pacientul era ţinut internat la noi", îşi aminteşte şeful secţiei de Neurochirurgie, dr. Dumitru Mohan.

Proiecte SF

După 2010, odată transferat spitalul administraţiei locale, cu fonduri europene, de la Ministerul Sănătăţii şi din bugetul local, secţia de Imagistică şi Radiologie a fost refăcută din temelii şi dotată cu cea mai performantă aparatură. Altfel, toate celelalte ar fi rămas dependente de privaţi, propria dezvoltare ar fi devenit imposibilă, iar pacienţii convinşi că singura salvare era tot "trenul spre Cluj".

CT-ul răblăgit a fost înlocuit întâi cu un altul, primit ca donaţie, apoi cu unul de ultimă generaţie, cumpărat. Secţia a mai fost dotată cu un RMN vârf de gamă, o linie de radiologie convenţională digitalizată, un mamograf unicat în Transilvania şi un osteodensimetru ultraprecis. Acum se fac aici investigaţii de o acurateţe la care altădată medicii doar visau, de la angiografii abdominale şi cerebrale până la colonoscopii virtuale.

În paralel, a fost demarat încă un proiect ambiţios, pentru un centru oncologic care să înlocuiască "bolniţa" de la Staţionarul II. Rezultatul e cunoscut şi aici: o clădire cu toate facilităţile şi dotări la nivel european, cum mai sunt doar două în ţară.

"Trenul de la Cluj"

"Investiţiile au dat semnalul că avem ambiţia de a face medicină performantă. Atunci s-a înţeles că pregătim condiţii de vârf, pentru ca medicii să nu mai plece", spune dr. Carp.

Dacă la Imagistică saltul calitativ a fost posibil cu personalul propriu (toţi cei 7 medici primari având deja pregătire de vârf), în schimb la Oncologie, secţie neglijată două decenii, a fost nevoie de întăriri "din afară". Era clar că dotarea cu acceleratorul liniar de particule şi cu echipamentul de brahiterapie (care "bombardează" cu precizie doar tumorile, menajând ţesuturile sănătoase) impunea prezenţa unui specialist care ştia să lucreze cu noua tehnologie. Venit tocmai cu "trenul de la Cluj" şi convins de primarul Bolojan, dr. Kacso Gabriel (foto), universitar din Cluj, de la Institutul Oncologic Ion Chiricuţă, a lucrat la Oradea un an, pro-bono, colaborând cu şefa Centrului, dr. Simona Mihuţiu, la toate etapele punerii în funcţiune, "rodării" aparaturii şi instruirii personalului.

De atunci, mii de oameni (doar la spitalizarea de zi sunt trataţi lunar circa 750 bolnavi, cărora li se adaugă cei internaţi) nu mai trebuie să plece din Oradea pentru chimioterapie ori radioterapie de înaltă precizie. Dimpotrivă, vin aici pacienţi din Satu Mare, Maramureş, Arad, Sălaj, ba chiar şi din Timiş, Hunedoara, Braşov şi Mureş.

Convins de Bolojan

Dacă la Oncologie a fost de ajuns ca universitarul clujean să ajute la punerea pe roate a Centrului, în schimb la Neurochirurgie a trebuit adus un specialist care să şi rămână. Cu doar doi medici, dr. Dumitru Mohan şi dr. Miron Clement, secţia nu putea face faţă patologiei foarte complicate (de la traumatisme cranio-cerebrale până la tumori cerebrale şi medulare) şi nu putea asigura linia de gardă, iar întregul spital risca să-şi piardă acreditarea.

Oradea a avut noroc cu un alt clujean, dr. Alin Blaga (foto), care îşi încheia un al doilea contract la o clinică privată din Germania. "Tot domnul primar l-a convins să vină la Oradea. A fost, de altfel, singurul care s-a prezentat la concursul pentru postul anume înfiinţat, deşi am dat anunţ în toată ţara", zice dr. Carp. "Am fost convins de condiţiile existente şi de promisiunea că va urma şi dotarea cu un microscop şi o staţie de neuro-navigaţie", explică dr. Blaga cu referire la investiţiile de 700.000 de euro preconizate pentru perioada următoare.

Deşi nu se laudă, proaspătul orădean are perspective nelimitate, spune şeful secţiei. "Chiar săptămâna trecută a scos un hematom de mărimea unei portocale din capul unui bărbat care suferise o agresiune şi care, altfel, ajungea la cimitir", spune Mohan. La aşa performanţe nu e de mirare că, pentru a-l convinge, Primăria i-a asigurat şi o locuinţă de serviciu în cartierul Lotus, să compenseze diferenţa faţă de câştigurile pe care le-ar fi avut în Germania.

Neurologie

Dr. Monica Sabău (foto), şefa secţiei de Neurologie, înfiinţată în 2010 şi dotată cu un ecograf Doppler de excepţie (care "vede" circulaţia sângelui chiar şi în vasele intracerebrale), a căutat la rându-i luni întregi până să-şi completeze echipa. Una deja performantă la nivel naţional (aici s-a făcut tromboliză pentru prima oară în România, în 2012, pentru tratarea accidentelor vasculare acute), dar insuficientă numeric, cu doar 6 medici care trebuie să se ocupe lunar de 100-120 de bolnavi, unii cu riscuri letale sau de paralizie.

"Am găsit-o pe doctoriţa Maria Barbu, rezidentă de Cluj, după luni de căutări. Îmi întrebam toţi colegii din ţară dacă ştiu un tânăr, priceput şi serios, dispus să vină la Oradea. Imediat ce am discutat cu ea, am scos postul la concurs şi, confirmând că nu existau alternative în ţară, a fost singura care s-a prezentat". Şi în cazul doctoriţei Barbu a contat locuinţa de serviciu pe care Primăria i-a oferit-o. "Chiar a fost impresionată că, înainte s-o renoveze, cei de la Primărie au întrebat-o cum doreşte să fie amenajată", dezvăluie dr. Sabău, precizând că efortul e deja "amortizat": "Doctoriţa Barbu a început să facă performanţă. În policlinică, lumea o caută anume şi-şi facă programări la ea. Din toamnă se va pregăti şi în electromiografie, la Bucureşti, pentru a utiliza noul electromiograf".

"Franţuzoaica" din Moldova

Cândva împărţită în două secţii, cu 50 de paturi şi 10 medici, din care 9 au plecat care încotro, Oftalmologia este de câţiva ani Cenuşăreasa spitalului, sub aspectul dotării. În ce priveşte capacitatea profesională a medicilor, însă, e de top. Redusă acum la un singur compartiment, cu doar 10 paturi, fosta secţie e condusă de un medic el însuşi venit, cu vreo 15 ani în urmă, de la Iaşi - dr. George Roiu, un specialist de primă mână care operează frecvent în Germania şi realizează intervenţii cum în ţară se mai fac doar la Bucureşti, Cluj şi Timişoara.

"Rezolvăm plăgi perforante ale ochiului, implanturi de cristalin, glaucoame, cataracte şi ocluzii de vase retiniene, totul la nivel european, cu incizii de numai 1,7-2,2 milimetri. Dar am putea face mult mai mult, chiar şi transplant de cornee, dacă nu am avea un microscop şi o sală de operaţie îmbătrânite", spune dr. Roiu, care a adus la Oradea inclusiv pacienţi din Ungaria, Canada şi SUA.

Mai nou, în 2011, a adus şi o colegă care ridică numărul medicilor din secţie la trei: dr. Corina Melniceanu (foto), tot o moldoveancă, dar de dincolo de Prut, care şi-a făcut rezidenţiatul la Paris. "Eu sunt un tip foarte ambiţios, dar ea e şi mai ambiţioasă", o descrie Roiu, adăugând că aceasta a primit, recent, încă o ofertă să se întoarcă la Paris. O opreşte să plece, cel puţin deocamdată, faptul că a venit la Oradea împreună cu soţul, anestezist la Municipal, că aici a născut al doilea copil şi că şi-a cumpărat un apartament, prin Prima Casă. Şi, sigur, faptul că, aşa cum spune chiar ea, "mă simt bine la Oradea". Un oraş interesat ca medici ca ea să rămână aici, pentru a reda cât mai multora lumina ochilor...

În paralel cu acoperirea rapidă a deficitului de personal prin "racolarea" de medici, Spitalul Judeţean duce de doi ani o politică de stimulare a supraspecializării propriilor medici. Un progres spectaculos l-a făcut, în acest sens, secţia de Cardiologie, unde după investiţii de peste 2,3 milioane euro, toţi angajaţii - de la şeful secţiei, prof. dr. Mircea Popescu (foto), până la ultima asistentă - s-au pregătit în ţară şi străinătate, până şi în SUA.

Rezultatul? Încet, dar sigur, Oradea devine un centru respectat şi în această specialitate, şi în fiecare lună aici sunt salvate, în medie, vieţile a cinci oameni, inclusiv prin proceduri de vârf, cum este stentarea. "Pentru că sunt puţini şi valoroşi, cardiologii sunt foarte bine plătiţi în clinici private din toată lumea. Noi ne putem mândri că n-a fugit nimeni de la noi şi că avem doi colegi tineri care se formează aici, dr. Virgil Popa şi dr. Mihnea Nichita, produse proprii ale Universităţii noastre", spune dr. Popescu.