URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 03 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Anul trecut, premierul Marcel Ciolacu a declarat că s-a terminat epoca construirii stadioanelor, în condițiile în care visteria e goală, iar autostrăzi și spitale nu prea avem. Partea proastă este că Oradea avea spre avizare proiectul noului stadion și abia acum vedem ce daune ne-au provocat procesele cu proprietarii de terenuri din zonă.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
E sufocarea pe care o simţi în lipsa libertăţii, obrazul ce-ţi arde încă sub palma securistului care ţi-a curmat cuvântul, ruşinea că te-ai născut într-un loc atât de cenuşiu. E despre "vom muri şi vom fi liberi", "dreptate, ochii plânşi cer să te vadă" sau "mai bine golan...". E despre mulţumirile primite de la omul simplu, care a găsit în tine singurul ascultător şi reazem, înfruntând "sistemul". Despre orele de nesomn...
Zic şi eu
Adrian Cris
Vă imaginați o campanie - încă una după cea din 2012 - în care Bolojan să ne roage să luăm un vomitiv, dar să votăm totuși lista comună PSD-PNL pentru europarlamentare? Sau că prin mai-iunie, el, de mână cu Mohan și Birta laolaltă cu Madar, vor încerca, dimineața, să convingă oamenii să voteze USL2 la europarlamentare, iar apoi, după-amiaza, să se bată pe Consiliul Județean și pe Primărie?
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
La o primă vedere întrebarea pare tembelă. Și la o a doua sau a zecea vedere, tot tembelă rămâne. Problema este, însă, că această întrebare a fost formulată de către doi judecători ai unei curți de apel și adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
28 Iulie 2023, 08:03

Viticultură cu drona: Școlită în Vest, Betty Darabont a modernizat afacerea familiei, adoptând folosirea dronelor în vii (FOTO/VIDEO)

Viticultură cu drona: Școlită în Vest, Betty Darabont a modernizat afacerea familiei, adoptând folosirea dronelor în vii (FOTO/VIDEO) FATA TATII. Absolventă de Economie și Management în Italia, cu masterat în viticultură și enologie în Franța și Germania, trecută prin două multinaționale și printr-un think-tank care studiază schimbările climatice, Betty Darabont (foto) și-a convins tatăl de avantajele folosirii dronelor în ferma familiei. E mai eficient, rapid și economic, zice tânăra. Nici nu mai cauți mereu angajați care, oricum, fug de agricultură mâncând pământul... 
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Fiu și ginere de viticultori, Darabont Sándor, unul dintre cei mai cunoscuți fermieri din Bihor, se temea până nu demult că va fi ultimul din familie care se mai îndeletnicește cu agricultura. Dumnezeu, în loc să-i dea doi băieți, l-a fericit cu două fete. Destinul îl contrazice: ambele fiice vor să fie fermieri, și nu oricum...

Cea mică, Vera, învață agrobusiness în Anglia, iar celei mari, Betty, deja specializate în domeniu, îi datorează chiar o parte din succes. Tânăra l-a convins să facă agricultură digitalizat, astfel că, în timp ce alți fermieri pierd adesea lupta cu seceta, bolile și dăunătorii, plantațiile familiei Darabont arată ca la carte. Secretul? Folosirea celor mai avansate tehnologii, mai nou și a dronelor!

BIHOREANUL vă prezintă o poveste inedită, despre cum o tânără a modernizat afacerea familiei, putând fi un model și pentru alți tineri agricultori din România.

Din multinaționale, la glie 

Familia Darabont din Biharia, care cultivă 3.000 de hectare cu grâu, orz, rapiță și porumb, deținând totodată și o fermă de viței pentru carne, este deja un brand, mai ales în lumea iubitorilor de vinuri. 

Darabont Sándor (foto) a profitat de fondurile europene pentru a înființa 40 de hectare de vie la cele mai pretențioase standarde și o cramă pe măsură. 

Investiția a fost cam de 30.000 euro la hectar, căci soiurile și materialele alese au fost de cea mai bună calitate. „Pentru vie am folosit 75% bani europeni, la cramă 50%”, spune Betty, cea mai mare dintre cele două fiice ale fermierului. Tânăra, acum în vârstă de 25 de ani, a studiat Economie și Management la Milano, iar o vreme a lucrat pentru Unicredit și General Electric. „Mi-am dat seama, însă, că munca în corporații nu mi se potrivește”, a povestit ea BIHOREANULUI

A activat apoi într-un think-tank din Bruxelles care cercetează efectele schimbărilor climatice în agricultură și a urmat un masterat în viticultură și enologie în Franța și în Germania. „Perioada aceea a coincis cu investițiile făcute de familie în podgorie și în cramă”, spune Betty. Așa a decis să se întoarcă acasă, pentru a pune în aplicare ce a învățat. 

De la sapă la dronă 

Efectele schimbărilor climatice sunt grave, explică tânăra. Iarna nu mai există, așa că dăunătorii supraviețuiesc, iar din primăvară fac ravagii în plantații. Verile sunt extreme: secete severe, persistente și cu furtuni. „Avem caniculă, dintr-odată plouă în 2-3 ore cât pentru 2-3 luni, apoi din nou e arșiță. Bolile fungice se răspândesc distructiv la cereale, livezi, grădini, vii”.

În asemenea situații, rapiditatea intervențiilor pentru tratarea infecțiilor este vitală. Există însă o problemă: cisternele cu fungicide trase de tractoare se afundă în noroi. Soluția, așadar, este executarea tratamentelor fito-sanitare din aer. Pentru culturile întinse, asta se făcea pe vremuri cu elicopterul, dar acum se folosește drona, mai ales peste plantațiile mai puțin vaste.

„Dronele în agricultură sunt obișnuite în America, de câțiva ani și în Europa. Practic, ne adaptăm și noi acum”, spune Betty Darabont, care i-a propus tatălui său să le încerce. „Am studiat tehnologia și la târgurile internaționale la care participăm în fiecare an. Am concluzionat că este eficientă și sustenabilă”. 

Experiment reușit

Demonstrația decisivă a avut loc la Biharia în primăvara anului trecut. „A venit o firmă din Baia Mare în care erau câțiva tineri foarte deschiși la minte. I-am cunoscut prin Clubul Fermierilor din România, unde tatăl meu este membru fondator și care derulează un program foarte bun de pregătire destinat tinerilor fermieri. Inclusiv eu l-am urmat”, povestește Betty. Rezultatele experimentului l-au convins. „Am pus coli de hârtie în toate colțurile ca să ne convingem că soluțiile ajung peste tot”, explică tânăra.

Dronele le-au cumpărat, însă, de la o altă firmă, din Ungaria, pentru că băimărenii nu aveau modelele potrivite nevoilor fermelor Darabont. 

„Am luat un pachet complet, cu tot cu servicii”, spune Betty. O dronă este mică, DJI Phantom, multispectrală. Lansată peste plantație, verifică așa-numiții parametri NDVI (starea de sănătate a plantelor, cantitatea și calitatea acoperirii vegetale a terenului) și simultan cartografiază terenul pentru drona mare. Aceasta, un model DJI 30 Agras, e cea care face munca propriu-zisă. Are o anvergură de 3,5 metri și un rezervor de 30 litri, ceea ce îi oferă o mobilitate totală.

Din pachet au mai făcut parte și un sistem RTK, similar GPS, dar funcțional și unde semnalul de internet e deficitar, plus instruirea a doi angajați. Și nici n-a costat exorbitant: sub 30.000 euro totul.

„Rezultate foarte bune”

De atunci, familia Darabont folosește dronele în mod curent, iar Betty afirmă că avantajele sunt categorice. În primul rând, se intervine în timp record pentru efectuarea tratamentelor, imediat ce se evaporă umezeala de pe frunze. 

Randamentul e și el mare: o dronă poate lucra într-o zi 10-15 hectare de vie și până la 100 hectare de cultură în câmp, în funcție de operațiunea executată și de soluțiile aplicate. „Dacă pulverizăm soluții mai vâscoase, viteza e ajustată pentru a trece mai lent deasupra plantației”, descrie tânăra.

Comparativ cu tractorul, drona are randament triplu în vii, pentru că nu mai contează cât de accidentat este terenul. E adevărat că în câmp o cisternă pe roți poate lucra și 200 hectare într-o zi, dar costurile sunt enorme: motorina „arde” până la 18.000 lei. 

Betty spune că, deși autonomia dronei este de 15 minute, poate fi folosită 12 ore pe zi, pentru că a achiziționat mai mulți acumulatori, un încărcător rapid care îi „umple” tot în 15 minute și un generator mobil, așa încât încărcarea se face în plantație. 

Pe de altă parte, folosirea dronelor scutește firma de a căuta permanent angajați, greu de găsit, căci tinerii, „din păcate”, fug de agricultură. 
Cel mai mare câștig este, de departe, calitatea lucrărilor: „Avem rezultate foarte bune, am prevenit sau oprit bolile, îngrășămintele au fost bine asimilate, iar calitatea produselor obținute este ridicată”, spune Betty. Implicit și profiturile...

Acesta e viitorul

Tânăra nu se ferește să pomenească nici rateurile. „S-a întâmplat de câteva ori ca drona să atingă o creangă care nu era acolo când a fost cartografiat terenul și să cadă, să i se rupă o pală sau o duză a țevii de pulverizare. Dar așa-i la început, până înveți...”.

Betty afirmă că nu a făcut un calcul contabilicesc, ca să evidențieze financiar avantajele, dar ele sunt clare. Ciudat e doar că de folosirea dronelor s-au arătat interesați mai mult clienții cramei decât vecinii, care se ocupă și ei cu agricultura. „E de înțeles. Pentru drone îți trebuie și abilități digitale, să știi să folosești anumite softuri. Dar eu cred că în câțiva ani vor fi ceva obișnuit și la noi”, anticipează tânăra.

Pentru viitor, Betty are planuri și mai ambițioase: „Mi-ar plăcea să avem flote de drone, ca în America, să folosim 50 deodată”. Asta pentru a întrece în eficiență, chiar și pe câmp, orice tractor, cât o fi el de mare și puternic...


PODGORENI HI-TECH
Vin cu tehnologie

Tot pentru productivitate și calitate crescute, podgoria Darabont a investit și în achiziționarea unei combine pentru recoltarea strugurilor, un lucru neobișnuit la noi. 

În trecut, acestea nu aveau o faimă bună, căci odată cu fructele prindeau și frunze, dar modelele actuale au atins performanțe altădată de neimaginat: se pot culege doar ciorchinii ajunși la maturitate deplină, cu conținut ideal de zaharuri, inclusiv noaptea, când aromele sunt mai pregnante. „Face într-o zi munca a zeci de oameni. Înainte, recoltam manual cu zeci de zilieri, timp de trei luni. Rămâneau struguri în vie și în ianuarie”, spune Betty Darabont. 

Combina e pusă la lucru „la fix”. Crama are și un laborator unde, la vremea culesului, sunt analizate aciditatea, nivelul de zaharuri, potențialul de alcool, astfel că recoltarea începe exact când analizele indică momentul optim.

Crama, cu o capacitate de 500.000 sticle, a introdus și o altă inovație: etichetarea termosensibilă. Datorită unei cerneli speciale, cu cristale lichide care își schimbă structura moleculară în funcție de temperatură, eticheta „semnalizează” momentul când licoarea ajunge la temperatura optimă de servire. 

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5823 RON
  • 1 EUR = 4.969 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON