Vânătoarea de moştenitori: De dragul taxelor, Primăria şi notarii presează orădenii să-şi facă succesiunile

Morţii cu morţii, viii cu fiscul! În foame de bani, municipalitatea a declanşat goana după moşteniri.

Alimentaţi constant de Primărie cu lista decedaţilor din ultima lună, notarii îi citează pe bandă rulantă pe orădenii care şi-au pierdut pe cineva drag, ca să se prezinte "în cel mai scurt timp" pentru împărţirea moştenirii. Acţiune care ar trebui să rămână la latitudinea descendenţilor îndureraţi, deschiderea succesiunii se face mai nou la "pontul" secretarului municipiului, Ionel Vila...

"În cel mai scurt timp!"

Lăcomia naşte monştri! Orădenii care au pierdut pe cineva drag sunt citaţi de notari, la doar câteva săptămâni de la deces, să se prezinte pentru deschiderea succesiunii. Nota e concepută la limita abuzului. "Vă invităm ca, în cel mai scurt timp posibil, să vă prezentaţi la Biroul Notarial în vederea deschiderii succesiunii", cere aceasta.

Citaţia e mai ceva ca o "fişă a postului" pentru moştenitor. Succesorului i se pretinde să adune banii de taxe, să dea de ceilalţi succesori şi să îi convingă să se prezinte împreună la notar. "La data prezentării la biroul nostru, veţi fi informat cu privire la actele necesare dezbaterii succesiunii, vi se va întocmi calculul taxelor şi veţi fi planificat, pentru o dată ulterioară, când vă veţi prezenta împreună cu toţi moştenitorii, în vederea semnării actelor", ordonă citaţia. De parcă succesorii ar fi la cheremul notarului, nu invers.

"Un abuz grosolan!"

Zelul notarilor generează situaţii aberante. "La câteva luni după decesul mamei am primit o citaţie de la un notar să mă prezint pentru deschiderea succesiunii. M-am enervat. Tatăl meu este bătrân şi bolnav, iar eu sunt unicul fiu. Ce om aş fi ca să deschid acum cu el discuţia moştenirii după mama?", protestează un orădean.

Bărbatul e cu atât mai indignat cu cât textul citaţiei este imperativ. "Un abuz grosolan! De unde până unde mă obligă notarul să fac succesiunea «în cel mai scurt timp posibil»?!  E ca şi cum aş primi citaţie de la un frizer: «Să te prezinţi de îndată la tuns!». Este dreptul meu să aleg când şi la ce notar sau frizer vreau să merg", spune bărbatul.

Mai mult, bărbatul se arată deranjat şi de faptul că citaţia conţine date cu caracter personal, protejate de lege. "Cum a aflat un notar de care n-am auzit niciodată când a decedat mama, de unde are codul ei numeric personal şi adresa mea?", întreabă orădeanul. Răspunsul l-a aflat repede BIHOREANUL: de la Primărie!

"Turnătoria" necesară

Deja de trei ani, municipalitatea livrează Camerei Notarilor Publici (CNP) Bihor, până la data de 10 a fiecărei luni, lista orădenilor decedaţi luna trecută. "Nu este ceva nou. Codul Fiscal obligă secretarul fiecărei unităţi administrativ teritoriale ca, atunci când moştenirea rămasă în urma unui decedat cuprinde bunuri, să sesizeze un birou notarial pentru deschiderea succesiunii", spune Ionel Vila (foto), secretarul Municipiului Oradea. Neîndeplinirea acestei obligaţii se sancţionează cu amendă de 5.000 lei, aşa că Vila chiar are o motivataţie.

Iar mecanismul funcţionează ca uns. Numai anul trecut Primăria a dat pe mâna notarilor 864 de orădeni. Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor face lista răposaţilor în urma cărora au rămas bunuri impozabile, în trei exemplare, din care unul pentru uzul propriu, unul pentru Direcţia Economică şi unul pentru CNP Bihor. "Cum se împart acolo succesiunile nu mai este problema noastră", zice Vila.

Lista livrată Camerei este însoţită de dosarul fiecărui răposat în parte, cu certificatul de deces, certificatul fiscal cu bunurile impozabile, adeverinţă de la Registul Agricol cu terenurile deţinute şi un "fir" pentru identificarea moştenitorilor: adresa persoanei care a înregistrat decesul la Primărie! Cum aceasta este invariabil un apropiat al răposatului, deci posibil succesor, notarul nu trebuie decât să îl preseze să-i aducă şi pe ceilalţi moştenitori la perfectarea documentelor.

Desigur, au fost însă şi cazuri în care decesul este declarat de un vecin, care apoi s-a trezit pus degeaba pe drumuri, dar în general "sistemul" a funcţionat...

"Industria" morţii

Interesul municipalităţii în această afacere este cât se poate de meschin. Prin urgentarea procedurilor de succesiune, municipalitatea se asigură că bunurile defunctului capătă un nou stăpân, care va plăti impozite pe ele. "Până acum exista riscul ca răposatul să lase în urma lui imobile pe care moştenitorii nu plăteau impozitul, pentru că nu ştiau ale cui vor fi, şi se adunau sume neîncasate la buget", explică un funcţionar al Primăriei.

Moartea şi impozitele pot fi însă doar amânate, nu şi anulate. La perfectarea actelor, succesorii preiau moştenirea cu bune şi rele. "Toţi acceptă. Nu s-a întâmplat niciodată ca un succesor să refuze o moştenire pentru că avea impozitele neplătite", spune funcţionarul. Motivul e simplu. Dacă moştenitorii nu vor moştenirea sau nu fac în 2 ani transferul de proprietate, notarul poate declara succesiunea vacantă, iar moştenirea este revendicată de stat. În Oradea s-a întâmplat o singură dată până acum, dar precedentul a fost creat...

"Drăgălăşenii" notariale

În ciuda evidenţei, notarii bihoreni spun că succesiunile nu sunt o afacere. "Camera Notarilor distribuie notarilor sesizările în ordine alfabetică. Un notar poate primi între una şi trei succesiuni pe lună, după numărul defuncţilor, dar nu se prea fac bani din asta. Procesarea unui dosar durează un an şi ceva", spune Marinela Baba, preşedintele CNP Bihor.

Baba susţine că operaţiunea este perfect legală, pentru că toţi notarii sunt operatori de date personale, iar înştiinţările nu îi obligă la nimic pe cei somaţi. "Informarea este gratuită. Clientului i se prezintă situaţia din punct de vedere legal şi fiscal, află că există un termen în care este scutit de impozit; dacă vrea, deschide succesiunea, dacă nu, nu", spune notăriţa.

Preşedintele CNP Bihor consideră că demersul e normal, chiar dacă momentul poate părea aberant. "Poate că nu este momentul cel mai potrivit să anunţi deschiderea procedurii de succesiune la o lună sau două de la decesul unei persoane dragi, dar legea nu prevede o perioadă de doliu. La fel, modelul de citaţie e unul standard. Nu poţi să formulezi drăgălăşenii într-un astfel de act. Trebuie să fii scurt şi la obiect", spune Baba.

Atât de succint încât somaţia putea fi formulată şi aşa: "Cetăţene, ţi-a rămas după bunica o garsonieră. Întăbulează-te şi plăteşte impozitul. Rapid, că altfel ţi-o luăm!". Era nu doar mai simplu, dar şi mai sincer...

Principalul motiv pentru care moştenitorii evită să facă succesiunea sunt costurile procedurii. "Nu există o moştenire la fel ca alta. La stabilirea costurilor succesiunii se iau în calcul valoarea bunurilor moştenite, impozitul datorat pe acestea, înscrierea în CF şi onorariul notarului", spune Marinela Baba, preşedintele CNP Bihor.

Estimativ, pentru succesiunea unei locuinţe de circa 20.000 euro, cheltuielile moştenitorilor ajung undeva la 1.000 lei. Înscrierea imobilului în CF costă, la cea mai mică valoare, 60 lei, taxa pentru certificatul de moştenitor este încă 150 lei şi tot aşa. E scump, dar merită.

Potrivit legii, dacă dezbaterea succesiunii se face în termen de 2 ani, moştenitorii sunt scutiţi de plata impozitului de 1% din valoarea bunurilor moştenite. În plus, în cazul în care succesorul citat, de regulă soţul supravieţuitor sau copiii, nu se pronunţă în termen de un an pentru demararea succesiunii, procedura poate fi demarată ulterior de fraţii sau surorile răposatului, de verii primari ai acestuia ş.a.m.d. Dacă nici aceştia nu se pronunţă, statul poate declara succesiunea vacantă şi poate face demersuri pentru a intra în proprietatea moştenirii.