La Universitatea din Oradea a debutat, luni, Săptămâna Ştiinţifică, manifestare aflată la a 25-a ediţie şi care adună, de regulă, o serie de conferinţe şi manifestări. În ultimii ani, însă, Săptămâna şi-a păstrat mai mult numele, căci aceste activităţi se întind de-a lungul a mai multor luni.
Premii pentru excelenţi
Inaugurarea Săptămânii Ştiinţifice s-a făcut prin acordarea, în premieră, a Premiilor "Excelenţă în Cercetare - 2014" pentru universitarii orădeni. Diplomele şi medaliile le-au înmânat rectorul Constantin Bungău şi preşedintele Senatului universitar, Sorin Curilă, în Aula Magna abia umplută pe jumătate.
În total, s-au decernat 13 premii, iar laureaţii momentului au fost cercetători de la mai multe facultăţi, întrucât, conform prorectorului Sorin Şipoş, s-a dorit o premiere "pentru întreaga sferă de cercetare".
Au fost premiaţi pentru brevetarea unei metode pentru testarea pierderilor de putere în maşina asincronă care funcţionează în regim deformant inginerii Ioan Felea, Nicolae Rancov, Viorel Haş şi Daniel Albuţ, iar pentru mai multe volume privind unirea din 1918 istoricul Viorel Faur a primit premiul "Barbu Ştefănescu". De asemenea, istoricii Mircea Brie, Ioan Horga (decanul Facultăţii de Istorie) şi Sorin Şipoş (totodată prorector al Universităţii) au primit un premiu pentru publicarea unui volum la Cambridge Scholars Publishing.
Un alt laureat a fost profesorul şi criticul de teatru Mircea Morariu, premiat pentru cartea "Teatru şi hărţi 2012. Un an teatral aşa cum l-am văzut". Tot pentru volume publicate au fost premiaţi şi inginerii de mediu Vasile Laslo şi Maria Şandor.
Ştiinţă şi teologie
Pentru brevetarea unei metode de determinare a acidului ascorbic din fructe, un grup de cercetătoare de la Medicină şi Farmacie au fost la rândul lor premiate: Simona Bungău, Georgeta Gavriş, Alina Maria Cărăban, Alexandrina Fodor şi Anda Ioana Graţiela Petrehele. Prima care şi-a ridicat diploma şi medalia a fost chiar soţia rectorului Constantin Bungău, iar acesta s-a retras, lăsându-l pe Sorin Curilă să înmâneze distincţia.
Redactorii singurei reviste a Universităţii din Oradea cotată naţional în cea mai înaltă categorie de clasificare, Severus Daniel Covaciu Marcov şi Istvan Sas Kovacs, au fost şi ei premiaţi, la fel cum un premiu de excelenţă a primit singurul universitar orădean - şi al treilea fizician din ţară - care a publicat un articol în prestigioasa revistă Nature Physics, Cătălin Paşcu Moca. De altfel, Moca a fost şi cel mai aplaudat cercetător la festivitatea de luni, colegii săi aclamându-l zeci de secunde.
Decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice, Adriana Giurgiu, a completat şi ea lista premianţilor, pentru o carte pe tema costurilor şi beneficiilor integrării României în Uniunea Europeană, iar economistul Daniel Bădulescu pentru un volum despre dezvoltarea şi finanţarea afacerilor antreprenoriale din turism.
Sociologul Adrian Hatos a fost distins tot pentru o carte, "Participarea comunitară în România - Acţiune colectivă urbană în postsocialism", iar Cezar Morar pentru teza de doctorat pe tema "Turism şi dezvoltare durabilă în zonele miniere defavorizate din judeţul Bihor". La fel, pentru volumul "90 de ani de la înfiinţarea învăţământului academic teologic" au fost premiaţi patru teologi orădeni: Dumitru Megheşan, Emil Cioară, Viorel Cristian Popa şi Vasile Doru Fer. Unii universitari au comentat, însă, că alăturarea acestora din urmă pe lista cercetătorilor premiaţi pentru brevete de invenţii ori articole în publicaţii internaţionale a fost forţată.
Cercetare cu impact
Înainte de premiere, rectorul Constantin Bungău a precizat câteva cifre care caracterizează cercetarea orădeană în ultimul an: 99 de conferinţe ştiinţifice în 2013, 92 de lucrări ştiinţifice cotate ISI şi publicate, 82 de cereri de finanţare depuse pentru proiecte, 22 de proiecte în derulare şi un fond de rulment pentru susţinerea acestora de 16 milioane de lei.
"Cel mai important obiectiv este să susţinem procesul de specializare inteligentă. Înseamnă că vrem, nu vrem, împreună cu partenerii noştri socio-economici, să încercăm să definim domeniile cu impact economic extrem de mare pentru regiunea noastră şi să nu ne dispersăm forţele pe anumite zone care nu vor avea impact. (...) Trebuie să creştem outputurile, rezultatele cercetării noastre ştiinţifice", a declarat Bungău.
La rândul său, preşedintele Senatului universitar, Sorin Curilă, le-a transmis colegilor săi că fiecare centru de cercetare al Universităţii trebuie să-şi evalueze planurile şi să se ralieze la obiectivele strategie ale instituţiei în privinţa cercetării. "Esenţial este şi ca impactul cercetării să se regăsească dincolo de publicaţii, în sfera aplicativităţii", a declarat Curilă.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.