NU-ul din alegerile pentru Parlamentul European dospeşte DA-ul pentru Preşedinţia României. După o campanie pe lângă subiect, vocea urnelor a provocat la Bucureşti mutaţii de neimaginat până luna trecută. Bihorul n-a fost ferit de consecinţe: şi aici, marele câştigător se teme că victoria de azi germinează înfrângerea de mâine, iar perdanţii se grăbesc să-şi ierte duşmăniile de ieri pentru a triumfa la toamnă.
BIHOREANUL vă prezintă o analiză a imprevizibilelor efecte ale europarlamentarelor în plan local, unde triumful le stă deja în gât pesediştilor, iar liberalii şi democrat-liberalii pregătesc refacerea alianţei de acum un deceniu. Atâta doar că pentru noul mariaj PNL trebuie nu doar să-şi proclame divorţul de foştii tovarăşi, ci să şi finalizeze partajul. Cu riscul ca fără PSD să nu mai poată "guverna" lejer Primăria şi Consiliul Judeţean.
Paraziţii
Parazitată de premierul Victor Ponta şi de preşedintele Traian Băsescu, campania pentru PE a avut o singură miză: umbrirea PNL şi PDL pentru ca primul să-şi aştearnă covorul roşu spre preşedinţie, iar celălalt să smulgă cârma Opoziţiei. Alegătorii n-au auzit, aşadar, mai nimic despre libera circulaţie, piaţa comună, impozitare şi execuţie bugetară după standarde unice ş.a.m.d. Urmarea? Având la cherem televiziunile şi Guvernul, PSD-PC-UNPR a luat 37,6% din voturile treimii de electorat prezente la urne, PNL 15%, PDL 12,2%, Mircea Diaconu 6,8%, UDMR 6,3%, PMP 6,2%. PPDD rămâne derizoriu cu 3,6%, PRM coboară la 2,7%, Forţa Civică a atins 2,6%, iar PNŢCD a fost umilit sub 1%.
Deşi sondajele i-au promis 42-43 procente, PSD s-a trezit rapid din beţie, primul gest fiind să recheme PNL în USL. Motivul? Cu 2 milioane voturi, a fost departe de cele 7,4 milioane anti Băsescu şi de cele 5 milioane necesare pentru a-l muta pe Ponta la Cotroceni. La liberali, Crin Antonescu, cel care n-a explicat convingător nici de ce s-a legat de socialişti, nici de ce s-a dezlipit, a demisionat înainte să-l mazilească ceilalţi. Dar, înainte de a renunţa pe cât de spectaculos pe atât de raţional şi la candidatura pentru preşedinţie, a propus refacerea alianţei DA. Vasile Blaga a acceptat din prima, bucuros că PDL iese din izolare şi că PMP-ul lui Băsescu e scos din joc.
La UDMR nicio surpriză: votul etnic i-a securizat prezenţa la Bruxelles, unde va cere, ca totdeauna, oprirea prigoanei antimaghiare, deşi guvernează neîncetat şi cu oricine. În fine, cazul Diaconu a dovedit, la fel ca EBA în 2009, că un partid mare poate ceda din zestrea sa pentru un "independent" afiliat. Atâta doar că regizorii PSD-işti nu se aşteptau să-i lase actorului chiar aşa multe procente.
Seducţie şi şantaj
În Bihor campania a fost dominată de PSD, unde au aterizat aproape toţi miniştri lui Ponta, iar în final însuşi premierul. În timp ce şeful PNL pe judeţ, Cornel Popa, trăgea să-şi salveze electoratul tradiţional din zona Beiuş, cel al organizaţiei municipale, Ilie Bolojan, a combătut "pentru Oradea" celebra taxă de stâlp, cu toate efectele asupra investiţiilor din Parcul Industrial, bugetului local şi dinamicii forţei de muncă. PDL a fost ca absent, dar s-a reabilitat cu un scor bun, iar UDMR şi-a văzut ca de obicei de-ai săi. În final, bihorenii s-au ales cu doar două promisiuni: Norica Nicolai să angajeze la Oradea un consultant în fondurile UE, iar pesediştii să ridice o arenă cu 5.000 de locuri.
Rezultatele au fost surprinzătoare: pentru întâia oară, în condiţiile unei prezenţe la vot peste media naţională (33,73% faţă de 32,44%), PSD a depăşit, cu 26,48% din sufragii, până şi UDMR (21,58%). PNL a luat în Bihor peste media naţională (17,71%), PDL la fel (13,31%), Diaconu 4,6% şi PMP 3,02%.
Satisfăcut, şeful PSD Bihor, Ioan Mang (foto), s-a grăbit să-l taxeze pe singurul politician de care se teme, afirmând că primarul Ilie Bolojan e responsabil de scăderea PNL în Oradea (11,36% faţă de 12,5% în 2009), pentru că şi-a pierdut "încrederea orădenilor". Pe de altă parte, mai grosier decât şefii săi de la Centru, care i-au luat cu binişorul pe liberali, Mang i-a ameninţat pe liberalii din Bihor cu mazilirea din deconcentrate dacă nu revin în USL.
DA, dar când?
De parcă nici provocarea lui Mang, şi nici descoperirea lui Popa - că PSD îşi aroga meritele unor proiecte lansate de el - nu ar fi fost de ajuns, tot de la Centru au primit şi liberalii o nouă directivă: să rupă coaliţiile locale cu social-democraţii, pentru a revitaliza vechea Alianţă DA. Uşor de spus, greu de făcut, mai ales într-un judeţ în care UDMR înclină mereu balanţa, iar pentru aprobarea proiectelor importante îţi trebuie şi la Primărie, şi la Consiliul Judeţean, două treimi din voturi. Or, la Oradea majoritatea poate fi atinsă de PNL doar cu PSD, iar în CJ şi cu UDMR.
Cum ar putea liberalii să rupă pisica fără să pericliteze proiectele, dar şi fără a împiedica alianţa cu democrat-liberalii? Au explicat-o prea subtil pentru ca tot omul să priceapă. "Cât timp proiectele pe care le-am propus în 2012 sunt susţinute de PSD, nu există motive serioase pentru a rupe colaborarea", a zis Bolojan (foto), precizând însă că poate "guverna" oraşul şi cu UDMR, care abia aşteaptă să revină cu un viceprimar, dar şi să-l "administreze" cu PDL. "Interesul nostru e să aducem bani pentru proiecte. Eu nu m-aş pune în opoziţie, împotriva valului, pentru că ştiţi ce răzbunători sunt...", a spus şi şeful PNL Bihor, Cornel Popa, despre pesedişti.
Cum PSD nu-şi poate ostoi foamea până nu ia toate funcţiile, şi nici nu poate aduce bani pentru Bihor de vreme ce are de astâmpărat pretenţii în toate judeţele, logica spune că USL-ul nu va mai "trăi" prea mult nici aici. Singura necunoscută este doar când îi va fi constatat decesul, pentru ca din cenuşa unei coaliţii să se aprindă văpaia alteia.
32 PENTRU NOI
Cine ne sunt eurodeputaţii
În următorii 5 ani, românii vor avea 32 din cei 751 europarlamentari. Cele mai multe mandate, 16, le deţine alianţa PSD-PC-UNPR: Corina Creţu, Ecaterina Antonescu (aceasta renunţând însă), Cătălin Ivan, Dan Nica, Maria Grapini, Damian Drăghici, Daciana Sârbu, Ioan Mircea Paşcu, Viorica Dăncilă, Victor Boştinaru, Ciprian Tănăsescu, Doru Frunzulică, Laurenţiu Rebega, Claudia Ţapardel şi Lucian Cristea - cu toţii votând alături de Partidul Socialist European.
PNL va avea 6 eurodeputaţi (Norica Nicolai, Adina Vălean, Ramona Mănescu, Cristian Buşoiu, Renate Weber şi Eduard Hellvig) şi vrea să iasă din Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europeni şi să se afilieze Partidului Popular European, blamat după referendumul din 2012 că-l apăra pe Traian Băsescu. PDL, cu 5 mandate (Teodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu, Marian Jean Marinescu şi Daniel Buda) primeşte astfel "întăriri" în PPE, unde vor activa şi cei doi reprezentanţi ai UDMR, Iuliu Winkler şi Sogor Csaba.
Lista e completată de PMP-iştii Cristian Preda şi Siegfried Mureşan, plus independentul Mircea Diaconu, tustrei neafiliaţi la vreun partid european.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.