Bilanţ la CJ: proiecte europene de 264 milioane lei şi promisiuni de curse externe pe Aeroport, dar cu Muzeul nefinalizat

Preşedintele Consiliului Judeţean, Cornel Popa, a prezentat luni, în ultima conferinţă de presă din acest an, bilanţul privind proiectele cu fonduri nerambursabile derulate de această instituţie, subliniind că le mulţumeşte managerilor care le-au coordonat pentru felul în care au reuşit să le ducă la bun sfârşit, fără nicio penalizare din partea finanţatorului european.

Cât pentru 10 ani

În valoare totală de peste 264 milioane lei, cele nouă proiecte au avut ca scop, în ordine cronologică şi invers descrescătoare a valorii fiecăruia, stabilirea strategiei de lungă durată privind alimentarea cu apă şi canalizarea în regiunea Elmerek – Valea Ierului (4,141 milioane lei) şi construirea unei reţele de fibră optică în judeţele Bekes (Ungaria) şi Bihor (1,234 milioane lei), ambele fiind finanţate prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Hu-Ro, dezvoltarea serviciilor publice electronice în judeţul Bihor şi în 30 de comune (valoarea depăşind 13 milioane lei, pentru realizarea unor aplicaţii administrative electronice precum Registrul Agricol Electronic, programe de gestiune în Urbanism, plata taxelor şi impozitelor etc) – în cadrul Programului Operaţional Sectorial, îmbunătăţirea dotărilor bazelor operaţionale pentru intervenţia în situaţii de urgenţă (11,6 milioane lei) şi modernizarea DJ 191 Marghita – Tăşnad (61,945 milioane lei) – ambele în cadrul Programului Operaţional Regional, realizarea planurilor de management conservativ în siturile Natura 2000 aflate în custodia Muzeului Ţării Crişurilor (1,335 milioane lei) şi a Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (valoarea implementată fiind de 71,644 milioane lei) – în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu, şi extinderea şi modernizarea infrastructurii Aeroportului Oradea (99,90 milioane) – în cadrul Programului Operaţional Sectorial Transporturi.

„Însumată, valoarea acestor proiecte este de 9 ori şi jumătate mai mare decât bugetul pentru investiţii al judeţului Bihor”, a spus preşedintele CJ.

În plus, a spus Popa, în luna februarie va fi finalizată centrala pe biomasă de la Săcueni (proiect de 23,5 milioane lei, al cărui termen de încheiere a fost prelungit prin negociere cu finanţatorul, fără penalizări), din fonduri de la Guvernul Elveţiei (în valoare de 1,25 milioane lei) este amenajată şcoala Salvamont de la Vârtop, iar din fonduri de la Guvernul Norvegiei s-au realizat şi planurile de management al celor cinci situri naturale protejate din custodia directă a Consiliului Judeţean (în valoare de 1,7 milioane lei).

Fabulaţii, birocraţie, lăcomie

Şeful CJ nu şi-a ascuns iritarea că de-a lungul anului a fost criticat de presă pentru lentoarea unor proiecte, spunând că „a auzit multe fabulaţii”, dar cu toate acestea îi felicită pe managerii de proiecte, dând şi câteva explicaţii cu privire la derularea acestora.

Astfel, Popa a afirmat că una dintre cauzele care au determinat ritmul lucrărilor a fost însăşi legislaţia privind achiziţiile publice, ceea ce a făcut ca firmele care au concurat pentru executarea lor să conteste caietele de sarcini şi rezultatele licitaţiilor, fără ca apoi, deşi au pierdut litigiile, să poată fi trase la răspundere.

Cu toate acestea, a afirmat preşedintele CJ, au existat proiecte la care instituţia poate fi chiar un model, el exemplificând cu modernizarea Aeroportului, operaţiune încheiată la Oradea în avans faţă de termen şi la cele mai ridicate standarde, spre deosebire de Iaşi, Constanţa ori Suceava, unde termenele de implementare au fost cuprinse între 16 şi 30 de luni, fără a fi respectate.

Popa a admis, totuşi, că proiectul SMID, cel mai important, întrucât „România riscă proceduri de ingringement pentru nerespectarea condiţiilor de mediu”, a fost fazat pe septembrie 2016, în timp ce managerul de proiect, Horia Carţiş, a spus că în prezent stadiul implementării este de 41%, adăugând, de asemenea, faptul că proiectul a fost scris de consultanţii angajaţi de statul român în ultima serie, fiind aprobat abia în 2014, dar şi că este extrem de complex, el implicând toate primăriile şi consiliile locale ale celor 100 comune şi oraşe din judeţ, închiderea tututor vechilor gropi de gunoi din judeţ, construirea unor staţii de transfer către groapa de gunoi din Oradea etc.

Curse externe - la anul, Muzeul - mai vedem

Criticat permanent pentru că, deşi este cel mai modern din ţară, Aeroportul orădean nu are curse externe, Popa a declarat că simte presiunea în acest sens şi a repetat că marile companii nu au dorit să-şi facă planuri în acest sens până nu s-au convins că lucrările vor fi încheiate.

Şeful CJ a amintit că a avut mai multe întâlniri cu conducerea mai multor companii aeriene din ţară şi din străinătate, iar „în jurul datei de 20 ianuarie” va mai avea o discuţie, la Oradea, cu reprezentanţii Wizz Air, Ryan Air, Air Bucureşti, Blue Air şi Tarom, dar şi că din partea conducerii unei asemenea companii – pe care a refuzat s-o nominalizeze – are „promisiunea că din aprilie vom avea patru zboruri low-cost” de la Oradea spre destinaţii europene. „Persoana respectivă a rămas nu plăcut surprinsă, ci de-a dreptul entuziasmată când a văzut pista de la Oradea”, s-a exprimat Popa.

Preşedintele CJ a ţinut ca în acest context să răspundă unei critici privind faptul că timp de câteva zile cu ceaţă foarte deasă câteva curse Tarom au trebuit reorientate spre Cluj din cauza Romatsa, companie care nu este subordonată Consiliului Judeţean, şi care şi-a autorizat noul sistem de ghidaj pentru aterizarea şi decolarea aeronavelor abia pe 12 noiembrie. Popa a spus că în prezent avioanele pot ateriza şi decola la Oradea chiar sub un plafon de 67 metri şi în condiţii de vizibilitate de-a lungul pistei de numai 550 metri, iar din luna martie, când Romatsa îşi va actualiza procedurile interne, operaţiunile vor fi posibile la un plafon de numai 30 metri şi o vizibilitate de-a lungul pistei de doar 300 metri.

Întrebat despre una dintre marile nerealizări, şi anume nefinalizarea lucrărilor de transformare a fostei Comenduiri a Garnizoanei Oradea în sediu pentru Muzeul Ţării Crişurilor, Popa a refuzat să răspundă, motivând că dacă ar fi făcut-o, jurnaliştii ar fi neglijat subiectul despre proiectele europene. „Vom discuta cu proxima ocazie şi despre asta”, a promis şeful CJ.