URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 21 SEPTEMBRIE 2023
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Dacă dai cu ochii roată în Piața Unirii, e imposibil să nu observi nenorocirea aia de clădire, colț cu strada Avram Iancu, ce strică imaginea întregului centru. Biata clădire din Piața Unirii nr. 7 a fost lăsată în părăseală pe motiv că pe acolo urmau să treacă buldozerele Primăriei din dorința de a face din strada Avram Iancu un drum cu patru benzi până în Parcul Bălcescu.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
E sufocarea pe care o simţi în lipsa libertăţii, obrazul ce-ţi arde încă sub palma securistului care ţi-a curmat cuvântul, ruşinea că te-ai născut într-un loc atât de cenuşiu. E despre "vom muri şi vom fi liberi", "dreptate, ochii plânşi cer să te vadă" sau "mai bine golan...". E despre mulţumirile primite de la omul simplu, care a găsit în tine singurul ascultător şi reazem, înfruntând "sistemul". Despre orele de nesomn...
Zic şi eu
Adrian Cris
Ministrul Finanțelor, orădeanul Marcel Boloș, se află, cu tot Guvernul din care face parte, într-o fundătură. Pe de o parte pregătește o nouă „reformă fiscală”, adică majorări de taxe și impozite despre care economiștii avertizează că vor zdruncina toate firmele, mari și mici, străine și autohtone, pe de alta spune că dacă nu reformăm cu adevărat sistemele de pensii și de salarizare vom pierde miliarde de euro din PNRR.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunt eficiente soluțiile de trafic adoptate în zona centrală de Primăria Oradea pentru începerea școlii, în contextul șantierelor?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Așa cum arătam și săptămânile trecute, la începutul lunii iulie, odată cu modificarea legislației penale, s-a schimbat și procedura penală pentru transpunerea deciziilor Curții Constituționale, fiind publicată Legea nr. 201/2023.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În România de acum un secol existau doar 17 zile caniculare pe an şi acestea numai în luna iulie. În ultimii ani numărul acestora a crescut la 40 şi apar din luna mai, extinzându-se până în octombrie. Ventilatoarele sunt mai puţin eficiente, aşa că aerul condiţionat este cel mai indicat în această perioadă, atât pentru confortul persoanelor sănătoase, cât şi pentru unii bolnavi suferinzi de afecţiuni ce se pot agrava la temperaturi ridicate (cum sunt, de exemplu, cardiacii).
18 Septembrie 2023, 20:31

Turism în natură: Investiții de peste 51 de milioane de lei în două arii protejate din Bihor (FOTO)

Turism în natură: Investiții de peste 51 de milioane de lei în două arii protejate din Bihor (FOTO) Locul unde va fi amenajat un camping pentru turiștii care ajung la Vadu Crișului este acum o parcare clandestină
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Vara viitoare, turiștii ar putea să campeze în patru localități - Bratca, Șuncuiuș, Vadu Crișului și Dobrești - aflate pe teritoriul ariei protejate Pădurea Craiului, sit pentru care autoritățile au atras o finanțare europeană de peste 40 milioane de lei. Banii vor fi folosiți și pentru amenajări turistice în mai multe peșteri din zonă și decolmatarea lacului Vida.

De asemenea, într-un proiect similar, în valoare de 11 milioane de lei, se va pune la punct infrastructura turistică din Tășad, comuna Drăgești, unde turiștii vor fi invitați nu doar să admire zona, ci și să-și testeze anduranța pe un traseu de via ferrata.

La cort sau cu rulota

Cele două proiecte europene au fost lansate luni, într-o conferință de presă susținută de vicepreședintele CJ Bihor, Mircea Mălan, și de președintele Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, Vasile Carnariu, la Vadu Crișului, pe teritoriul Pădurii Craiului.

Investiția în această arie protejată și, totodată, una dintre zonele preferate de turiștii din Bihor este mare, de 40 milioane de lei, toți bani europeni nerambursabili, iar scopul activităților proiectului este să conserve cât mai bine situl natural în care viețuiesc mai multe animale protejate și cresc plante ocrotite de lege.

Prima problemă pe care proiectul vrea să o rezolve este cea a campingului clandestin. În prezent, în localitățile vecine Crișului Repede – Bratca, Șuncuiuș, Vadu Crișului – ajung numeroși turiști dornici să rămână peste noapte la cort, dar în toate locurile preferate de ei lipsesc parcările, toaletele ori locurile amenajate pentru a face foc.

Cu fonduri nerambursabile se vor amenaja acum un centru de vizitare la Bratca, respectiv centre de management, cercetare și educație ecologică la Șuncuiuș, Vadu Crișului și Dobrești, clădiri care vor avea în jur și zone de camping. De exemplu, la Vadu Crișului va fi amenajat un „glamping” cu peste 100 de locuri disponibile, adică un camping cu corturi de mari dimensiuni și condiții peste medie, dar și un alt camping pentru rulote. Ambele vor fi pe malurile Crișului Repede, lângă podul rutier care duce spre traseul de urcare către peștera Vadu Crișului.

La Șuncuiuș, campingul va fi amenajat lângă peștera Unguru Mare, unde va fi făcută și o parcare, astfel încât turiștii să nu mai intre cu mașina în tot defileul Crișului Repede.

Bani pentru peșteri

Proiectul mai vizează și realizarea unei infrastructuri de vizitare în peșterile Unguru Mare, Vadu Crișului, Vântului, Osoi și Igrița, ultimele trei fiind acum închise publicului. După amenajările făcute prin acest proiect, ele vor putea fi vizitate, dar doar cu echipament specific speologiei și cu ghid.

Pestera Vantului
Peștera Vântului (foto) este cea mai lungă din România: are aproape 50 de kilometri, iar intrarea în ea se face de pe teritoriul comunei Șuncuiuș (sursa foto: www.padureacraiului.ro)

„Să nu vă închipuiți că sunt amenajări deosebite, dar ar trebui să avem un traseu care parcurge circuitul peșterii”, a spus Vasile Carnariu, referitor la amenajările care se vor face în peșteri. În principal, vor fi doar lucrări de iluminat, care să nu perturbe viața și formațiunile peșterilor.

La Dobrești, proiectul va asigura banii necesari și pentru decolmatarea Lacului Vida (foto), din satul Luncasprie, un alt obiectiv turistic cunoscut. În prezent, specialiștii estimează că acumularea de apă este colmatată în proporție de 80% și spun că refacerea habitatului pentru flora și fauna acvatică este necesară.

În ajutorul liliecilor din Tășad

Al doilea proiect prezentat în această conferință de presă vizează aria protejată din Tășad, comuna Drăgești, care include rezervația de calcare tortoniene (importante depozite fosilizate) și peșterile Stracoș și Tășad.

Aici, cu 11 milioane de lei (din care 10 milioane fonduri nerambursabile), se vor amenajări turistice în ambele grote, se vor trasa poteci pentru turiști cu o lungime totală de aproape 5 km, se va construi un centru de vizitare și o parcare pentru turiști, care vor fi invitați și într-un loc de popas la limita ariei protejate ori într-un loc de belvedere lângă peștera Stracoș. Tot aici va fi amenajat un pod suspendat și un traseu de via ferrata, foișoare și locuri de odihnă.

Pe lângă amenajări necesare pentru turismul responsabil față de natură, cele două proiecte au în comun și componenta de combatere a ferigilor. Atât în Pădurea Craiului, cât și la Tășad sunt suprafețe mari de pajiști cotropite de ferigi, o plantă invazivă, iar CJ și ANANP au atras fonduri pentru combaterea ei într-un mod mecanizat, fără substanțe chimice care ar putea dăuna ariei protejate. La Tășad, de pildă, pajiștea este un loc important de hrană pentru colonia de lilieci care hibernează în cele două peșteri, astfel că, pentru binele liliecilor – specie protejată de lege – ferigile vor fi anihilate.

„În esență, ideea noastră a fost de a face ca tot ce înseamnă turism din zona ariilor naturale protejate să fie corect reglementat, inclusiv cei care vin cu corturile să o facă în locuri corect amenajate, în jurul acestor idei de educație ecologică, astfel încât interacțiunea dintre om și natură să fie una firească, fără pagube”, a explicat Mircea Mălan.


Vasile Carnariu (stânga) și Mircea Mălan (dreapta) au prezentat luni ambele proiecte

Pe repede-înainte

Luni, Mălan și Carnariu au mai lansat un proiect european, care vizează aria protejată Muntele Șes. La fel ca acel proiect, și cele două prezentate la Vadu Crișului au o problemă: termenul de finalizare este 31 decembrie 2023, când se încheie exercițiul financiar european prin care sunt finanțate.

Pentru lucrările din Pădurea Craiului și Tășad, licitațiile sunt în derulare, așa că întârzierea este evidentă și, cel mai probabil, autoritățile din România vor cere păsuiri din partea finanțatorului european, iar dacă nu le vor primi, vor finanța din bugetele proprii lucrările neefectuate la termen.

Întrebați de ce încep atât de târziu aceste proiecte, dat fiind că ANANP și CJ Bihor lucrează la documentația lor din anul 2022, oficialii au explicat că ele au trebuit modificate în mai multe rânduri, pentru a corespunde criteriilor impuse de finanțator, stricte în general, dar mai ales când vine vorba de arii protejate.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
KP aka mama Omida
Care paranduit??? De comentat ești bună, de justificat, justifici ca PSD. PSD au furat si n-au facut nimic.
Postat 19 Septembrie 2023, 09:37 de Sandu2100
Relocare
Fix acolo vor aparea si cativa ursi !!!
Postat 19 Septembrie 2023, 08:21 de GORON
Bla-bla-bla marca PNL.
Urmează, după tipic liberal, betonarea parțială a ariilor protejate ... noroc că la alegeri o să fie doar la remorca PSD, dacă de capul lor nu sunt în stare singuri decât să prăduiască tot ce au atins.
Postat 19 Septembrie 2023, 07:43 de KP
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6481 RON
  • 1 EUR = 4.9711 RON
  • 1 HUF = 0.013 RON