Traian Bulzan, șeful Secției Drumuri Naționale Oradea: „În Bihor se va circula incomparabil mai bine”

Serviciu care sub diverse denumiri funcționează în Oradea încă din 1925 și subordonat Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Cluj din cadrul CNAIR, Secția Drumuri Naționale Oradea este condusă din 2020 de un inginer a cărui carieră coincide, de atunci, cu o dezvoltare fără precedent a proiectelor de infrastructură rutieră în județul Bihor.

Drumar cu studii la Politehnica din Timișoara, inginer de șantier timp de 8 ani la o mare firmă de construcții și apoi cu o activitate de 4 ani în DRDP Cluj, Traian Bulzan oferă cititorilor BIHOREANULUI informații referitoare la rețeaua celor 550 kilometri de șosele naționale din județ și la problemele provocate de valorile de trafic enorme (doar pe DN 1 la intrarea-ieșirea din Oradea trec zilnic 22.000 mașini), dar și despre dezvoltarea ei cu noi tronsoane, fără a neglija nici aspectul mai prozaic al întreținerii curente și reparațiilor.

- Infrastructura rutieră din Bihor e în plină dezvoltare după decenii de stagnare. Se derulează atât proiecte ale CNAIR, cât și în parteneriat cu Primăria Oradea și Consiliul Județean Bihor, cum ar fi drumul dintre centura municipiului și autostradă, centurile Sânmartin, Aleșd și Beiuș... Cum se explică revirimentul, evident că binevenit? Până acum 3-4 ani, singurele reușite au fost reabilitarea DN 76 Oradea - Deva și pasajele peste centura Oradea...

- Trebuie să fim realiști și să recunoaștem că fără CJ Bihor aceste proiecte nu se puteau realiza. Este foarte bine că autoritățile locale au inițiativa construirii unor noi drumuri, iar colaborarea cu administrațiile locale a mers foarte bine. Lucrurile s-au putut face mult mai rapid pentru că acestea și-au asumat studii de fezabilitate, exproprieri, obținerea avizelor, lucruri deloc ușoare. Ulterior, de obținerea finanțării și implementare s-a ocupat Compania. Altfel, noi, ca secție județeană, suntem implicați mai mult în reabilitări de drumuri, de exemplu acum ne ocupăm de modernizarea DN 19B Marghita - Suplacu de Barcău și a DN 1P Uileacu de Criș - Spinuș, dar vom prelua și noile drumuri, imediat ce vor fi finalizate, și le vom întreține.

„Ne-am dotat”

- Cum v-ați pregătit pentru a prelua administrarea lor?

- Am început pregătirile de 2-3 ani, la pornirea proiectelor. Ne-am dotat cu utilaje multifuncționale, pentru întreținerea atât pe timp de vară, cât și pe timp de iarnă, cu microutilaje pentru intervenție promptă, de exemplu pentru a înlocui rapid un indicator distrus într-un accident, ca lipsa lui să nu genereze alt accident, pentru a plomba gropile... De asemenea, am suplimentat numărul mașinilor pentru deszăpezire și personalul. În prezent, avem 103 angajați, dintre care 25 în Oradea, ceilalți în 8 districte și 6 puncte de sprijin aflate în județ.

- Vom vedea și copaci plantați pe marginea noilor drumuri, pentru a se ușura deszăpezirea și a se atenua impactul fonic?

- Avem o pepinieră proprie la Homorog (n.r. - comuna Mădăras), iar ultimii ani, tot datorită colaborării cu CJ Bihor, activitățile de plantare s-au intensificat. Inclusiv prin avizele de mediu se impun plantări, așa că le facem destul de susținut. În mare parte folosim însă arbuști, nu arbori groși, care ar amplifica efectele impactului în cazul unor accidente, dar plantăm și copaci. Din 25 în 25 de metri se plantează arbuști, din 50 în 50 de metri copaci.

- Oamenii sunt mai atenți în special la proiectele din zona Oradea, dar se lucrează la drumuri și în alte zone din Bihor. Ce se face pe DN 19B și pe DN 1P?

- Ambele drumuri se modernizează pentru îmbunătățirea capacității portante, cu reprofilări ale unor elemente - acostamente, șanțuri, protecții, parapete, podețe. La DN 19B, cei circa 21 km au fost împărțiți pe trei sectoare, iar primul, dintre Marghita și Margine, de aproape 10 km, va fi finalizat cam într-o lună. Au început lucrările și între Margine și Suplacu de Barcău, pe aproximativ 7 km, vor fi gata până la sfârșitul anului. La sectorul al treilea, până la limita cu Sălajul, a durat mai mult să obținem avizele pentru relocările stâlpilor de electricitate, dar și aici vor începe lucrările.

În ce privește DN 1P, luna viitoare vor începe lucrările, pe cei 22 km vom folosi aceeași metodă pe care am folosit-o și în 2020-2021 pe cei 24 km ai DN 19E Oradea - Marghita, reciclare la rece. Se va folosi materialul existent, îmbunătățit cu ciment și cu emulsie - e o metodă foarte eficientă, folosită pe scară largă în Germania, economică, rapidă și viabilă.

Autostrada: „sperăm să fie finalizată în 2 ani”

- O durere națională, nu doar a bihorenilor, este Autostrada Transilvania. Abia recent s-au semnat contractele pentru tronsoanele Chiribiș - Biharia și Suplacu de Barcău - Chiribiș. Ne puteți spune de ce a durat așa mult? Și există șanse, de data asta, ca lucrările să fie duse la capăt?

- Autostrăzile nu sunt în sarcina SDN, dar vă pot spune că în 2016, când spaniolii de la Isolux au câștigat licitația pentru reluarea lucrărilor, eu eram șef de șantier. De la oprirea lucrărilor (n.r. - de către Bechtel) trecuse mult timp, iar asta a impus o mulțime de expertize, pentru soliditatea terenului și a unor lucrări efectuate, pentru materialele pe stoc, dacă se mai puteau folosi, actualizări ale documentațiilor... a fost un cumul de factori. Dar acuma lucrurile au intrat pe făgașul normal și autostrada sperăm să fie finalizată în Bihor în următorii 2 ani.  

- Un alt proiect de anvergură este cel al DX Oradea - Arad, „dezgropat” de CJ Bihor în 2020 după mai mult de un deceniu de uitare. Când am putea circula pe această șosea? Prin ce se va asemăna și prin ce se va deosebi de o autostradă?

- Un drum expres este ca o autostradă, cu diferența că nu are bandă de urgență, limita de viteză este de 120 km, iar declivitățile (înclinațiile - n.r.) și curburile sunt altele. Nu am informații în detaliu, pentru că de marile investiții se ocupă CNAIR, dar știu că proiectul este pe drum drept, a fost scoasă la licitație execuția și cred că peste 3 ani vom circula pe drumul expres.

- Având în vedere cât de greu a fost deblocată situația pe A3 și cât de rapid a avansat în schimb DX Oradea - Arad, nu ar fi mai eficient ca o parte dintre atribuțiile CNAIR să fie transferate autorităților locale?

- Fără discuție, întocmirea unor documentații, realizarea unor exproprieri și obținerea avizelor se face mai ușor la nivel local, dacă autoritățile locale se implică. La nivel de Companie, colegii gestionează o mulțime de proiecte, sunt o grămadă de probleme mari, și atunci rapiditatea nu are cum să fie aceeași... Dar la nivel de finanțare, de implementare, de execuție și urmărire a proiectelor, acolo este obligatoriu să-și exercite atribuțiile Compania.

„Oradea și localitățile din jur vor fi mult mai aerisite”

- Tot CJ Bihor a promovat proiectul de lărgire la două benzi pe sens a DN 19 până la intrarea în Biharia și a DN 79 până la intrarea în Nojorid, plus realizarea unui pasaj pe sub centură în Calea Aradului. Unii se îndoiesc de utilitatea acestor proiecte, ce le puteți răspunde?

- Categoric, ele sunt nu doar utile, ci și necesare. Cele două drumuri dau în girații, care sunt continuate de centura Biharia, respectiv centura Nojorid, și pe ambele avem valori mari de trafic. Banda I va fi folosită mai ales de camioane, banda II de autoturisme, cert e că toate vehiculele vor avea timpi mai mici de deplasare. Din punctul meu de vedere, se vor rezolva ambuteiajele, și același lucru e valabil și pentru viitorul pasaj pe sub centură. Pe banda I se va circula la sol în orice direcție, iar pe banda II se va merge direct înainte, nu vom mai avea blocaje în sensul giratoriu. Sunt soluții eficiente pentru valorile de trafic foarte mari din jurul Oradiei.

- Cât va ajuta Inelul Rutier Metropolitan (IRM) la conectarea cu celelalte drumuri? Există o corelare, o consultare între CJ Bihor și dvs. când se pregătesc asemenea proiecte?

- Sigur că a existat o colaborare. IRM va face o legătură între trei drumuri naționale (DN 1 Oradea - Cluj, DN 76 Oradea - Deva și DN 79 Oradea - Arad) și va fi foarte important. Gândiți-vă că de pe DN 79, din Nojorid, ca să ajungi în Băile Felix vei face 5 minute, nu 30, ca acum. Se va reduce enorm încărcarea pe celelalte drumuri, și la fel se va întâmpla și odată cu realizarea inelului de nord, din Oșorhei până în Biharia. Oradea și localitățile din jur vor fi mult mai aerisite, nu vom mai vedea atâtea camioane și autoturisme prin oraș și prin aceste localități.

- În ce privește IRM, justiția a impus lărgirea platformei drumului...

- Nu este deloc o problemă că vom avea un drum județean cu profil de drum național. Și noi avem drumuri naționale cu profil de DJ, pentru că așa s-au făcut în trecut. Și totuși nu erau atâtea accidente ca acum, din cauza multor factori - trafic, viteză, neglijență...

- Apropo de accidente, a avut un rol SDN Oradea în reconfigurarea „insulelor morții” de pe DN 79?

- Acele insule pentru calmarea traficului s-au făcut până în 2014, SDN Oradea nu a avut un rol în refacerea lor, dar e clar că a fost necesară, iar de când s-au reconfigurat n-am prea mai avut accidente.

„Lucrurile s-au schimbat mult în bine”

- De o vreme se fac mai frecvent lucrări de întreținere pe drumuri. Se plombează gropile, se curăță acostamentele, se tunde vegetația, se spală elementele reflectorizante. Ce resurse aveți pentru astfel de lucrări?

- Toate aceste lucrări sunt importante pentru siguranța traficului, iar în această chestiune lucrurile s-au schimbat mult în bine. Pe lângă faptul că reacționăm inclusiv la sesizări telefonice și la postări de pe grupul Info Trafic Bihor, avem și o colaborare mai mult decât bună, zic eu, cu Poliția Rutieră. În urma analizelor privind așa numitele puncte negre, cu accidente frecvente și grave, luăm măsuri pentru înlăturarea cauzelor. În 2022 am amenajat pe DN 1 o intersecție cu drumul spre Săcădat și nu a mai fost niciun accident. Aceeași soluție am aplicat-o și la Vadu Crișului, în Oșorhei, în zona Micului Paradis, unde s-a dezvoltat un cartier, și la ieșirea din Nojorid în intersecția DN 79 cu drumul spre Chișirid.

De asemenea, am făcut protocoale de colaborare cu ISU. Când au loc accidente noaptea, până se mobilizează echipele din districte, pompierii pot interveni pentru înlăturarea de obstacole, pentru a așterne material antiderapant. Funcționează foarte bine această colaborare, și le mulțumesc și colegilor de la ISU, și celor de la Poliția Rutieră.

În ce privește estetica rutieră, încercăm permanent ca în prima parte a anului să rezolvăm urgențele. Unele - decolmatări, scurgeri de ape, curățări de catadioptri - le facem în regie proprie, altele cu firme, pe contracte. Încercăm să ne facem an de an bugetele așa încât să nu ignorăm aceste probleme.

- Toate lucrările le faceți sub trafic, ceea ce întinde nervii șoferilor. Există alternative?

- Nu se poate altfel, decât dacă am închide drumurile. Noi am ruga șoferii să aibă răbdare și să înțeleagă că scopul lucrărilor, chiar dacă generează disconfort temporar, este să avem drumuri mai bune și mai multe. Vom vedea că după terminarea șantierelor, nu după mult timp, în Bihor se va circula incomparabil mai bine, cum poate nici nu ne imaginăm acum.