URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 19 APRILIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Dacă te iei după iubitorii de clorofilă, în Oradea s-a defrișat în ultimii ani o suprafață egală cu jumătate din Pădurea Amazoniană. De la Primărie ți se va spune că în ultimii 10 ani abia au dispărut doi copaci și o creangă, și aceea din cauza furtunii de anul trecut...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Săptămâna trecută, înainte ca lucrările de 70 milioane de euro derulate la Aeroportul Oradea să se încheie (apropo, va fi un şoc diferenţa!), suspansul privind utilitatea lor s-a risipit: CJ Bihor şi Primăria Oradea au bătut palma cu LOT şi cu HiSky.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți de noul proiect de realizare a unui drum nou între Paleu și Șoseaua Borșului, contestat de unii locuitori din Oncea?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 21 martie a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 58/2024 prin care se aduc modificări atât legii speciale cu privire la sancționarea traficului de droguri, cât și codului penal.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
08 Noiembrie 2019, 15:35

Tereza Mózes a fost sărbătorită de colectivul Muzeului Ţării Crişurilor la împlinirea celor 100 de ani (FOTO)

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Cunoscută ca specialist în domeniul etnografiei din Crişana şi din România, cu o muncă prestigioasă în spate, Tereza Mózes, etnografă şi fostă muzeografă a Muzeului Ţării Crişurilor, a fost sărbătorită vineri, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de viaţă. Sărbătorita, stabilită în Tel Aviv, a povestit, printr-un apel video, cu angajaţii Muzeului.

100 de ani de viaţă

Ajunsă la Centenar, Tereza Mózes este născută în Şimleul Silvaniei pe 6 noiembrie 1919, în familia unui comerciant de piei. S-a mutat cu familia în Oradea la vârsta de 9 ani, urmând şcoala evreiască şi absolvind apoi Liceul "Oltea Doamna". A deprins croitoria, dar în mai – iunie 1944 a fost internată în ghetoul evreiesc din Oradea, de unde a fost transportată în Polonia. A fost internată şi în lagărele de concentrare Riga Splive, Kaiserwald, Stuthoff, Gutau, împreună cu sora sa, Eliza. Cealaltă soră, Magda, a fost ucisă în lagărul de la Auschwitz.

După război, Tereza Mózes s-a dedicat pasiunii sale din tinereţe, etnografia. A urmat studiile universitare în Cluj, devenind licenţiată în istoria artei, etnografie, limba şi literatura franceză a Universităţii "Babeş-Bolyai". Revenită în Oradea, s-a angajat la Muzeul de Istorie şi Arheologie în 1949, ulterior devenind redactor al cotidianului local de limbă maghiară Fáklya. Între 1955 şi 1964 a fost directoare a Casei Regionale a Creaţiei Populare, fiind totodată profesor la Şcoala de Arte Plastice.

Revenită în 1964 la Muzeul regional Crişana, devenit Muzeul Ţării Crişurilor, s-a preocupat de înfiinţarea Secţiei de Etnografie. Dacă la început, colecţia de etnografie cuprindea circa 80 de obiecte, până la plecarea sa din Secţie s-a ajuns la aproape 9.000. Etnograful a lăsat în urmă şi un sistem de lucru şi de organizare a colecţiei şi a expoziţiilor valabil până azi. A înfiinţat şi o şcoală de pregătire a muzeografilor în etnografie.

A lucrat în Muzeu până la pensionare, în 1975, iar ulterior a donat instituţiei o colecţie de 700 de obiecte din ceramică, precum şi 2.800 de lucrări de artă şi etnografie. A publicat peste o sută de studii ştiinţifice. În prezent locuieşte în Tel Aviv, rămânând activă, studiind şi scriind.

Sărbătorită online

Pentru a marca momentul aşa cum se cuvine, colegii mai vechi şi mai noi ai Muzeului i-au dedicat un volum aniversar, intrând într-o discuţie prin Skype cu ea, dar şi cu familia, strânsă în cadru festiv în Tel Aviv.

Vizibil emoţionată, Tereza Mózes a mulţumit instituţiei şi colegilor pentru volum, dar şi pentru diploma aniversară acordată cu aceeaşi ocazie. Cartea, cu titlul "In honorem. Centenar Tereza Mózes. Destin uman şi profesional", adună în cele peste 300 de pagini 23 de articole, atât privind activitatea etnografei, cât şi ştiinţifice, scrise de muzeografi şi vechi colaboratori. Volumul mai cuprinde un "Album sentimental", cu fotografii din colecţiile Muzeului din diferiţi ani şi din diferite ipostaze ale Terezei Mózes, începând cu anul 1965 şi până în 2019.

Volumul a fost tipărit cu sprijinul financiar al Fundaţiei Euroregiunea Bihor - Hajdu-Bihár şi va fi distribuit gratuit la sediul Muzeului Ţării Crişurilor.

Pe termen scurt, având în vedere că amenajarea noilor expoziţii permanente este în toi, directorul Muzeului, Aurel Chiriac, i-a înaintat Terezei Mózes invitaţia de a fi prezentă în Oradea la deschiderea noii Secţii de etnografie, anul viitor, urmând ca o sală să-i poarte numele.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6625 RON
  • 1 EUR = 4.9763 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON