URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 22 FEBRUARIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Până acum câțiva ani, puțini știau de existența unei păduri la capătul prăfuitei străzi Gh. Doja și aproape nimeni nu știa că jumătate din ea era proprietatea municipiului Oradea. Primul noroc al pădurii: noul stadion pică exact pe vechea Grădină Zoologică, așa că e nevoie de un nou amplasament. Prin urmare, mai devreme sau mai târziu, domnul Liviu Andrica se va vedea nevoit să-și mute lighioanele.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
E sufocarea pe care o simţi în lipsa libertăţii, obrazul ce-ţi arde încă sub palma securistului care ţi-a curmat cuvântul, ruşinea că te-ai născut într-un loc atât de cenuşiu. E despre "vom muri şi vom fi liberi", "dreptate, ochii plânşi cer să te vadă" sau "mai bine golan...". E despre mulţumirile primite de la omul simplu, care a găsit în tine singurul ascultător şi reazem, înfruntând "sistemul". Despre orele de nesomn...
Zic şi eu
Adrian Cris
Cam așa ar putea fi botezat drumul expres Oradea - Arad, de aproape 140 kilometri, în mare parte cu profil de autostradă, cel dintâi proiect de mare infrastructură rutieră asumat de autorități locale. Autostrada Bolojan n-o putem numi nici în glumă, să nu fim acuzați de idolatrie, deși reușita - iar asta e o realitate pe care n-o poate contrazice nimeni, dacă are un dram de bun-simț - lui îi aparține. Chiar dacă execuția șoselei a scos-o la licitație, la finele săptămânii trecute, CNAIR.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
La o primă vedere întrebarea pare tembelă. Și la o a doua sau a zecea vedere, tot tembelă rămâne. Problema este, însă, că această întrebare a fost formulată de către doi judecători ai unei curți de apel și adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
30 Noiembrie 2023, 08:59

Sezonul dronelor: Tot mai mulți fermieri bihoreni pariază pe noile tehnologii, pentru a înlocui munca umană

Sezonul dronelor: Tot mai mulți fermieri bihoreni pariază pe noile tehnologii, pentru a înlocui munca umană DRONA DE VIE. Lipsa de personal din agricultură îi determină pe fermieri să investească în drone pentru lucrări agricole. „În câțiva ani toate fermele vor implementa tehnologii moderne, pentru că nu vor mai avea oameni cu care să lucreze, iar folosirea dronelor este destul de ușor de învățat”, avertizează Betty Darabont, care lucrează cu drone podgoria familiei, de 40 de hectare, din Biharia
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Tinerii nu mai ştiu, adulţii nu mai vor, bătrânii nu mai pot. Agricultura a rămas în ultimii ani fără oamenii care până acum adunau crengile tăiate dintr-o livadă, verificau starea de sănătate a viei într-o podgorie ori stropeau lanurile de grâu. 

"Tot mai mulţi fermieri bihoreni apelează la drone în munca lor. Acestea nu înlocuiesc în totalitate forţa de muncă umană, tot mai greu de găsit, dar o suplinesc. Până la urmă acesta este viitorul", spune fermierul Dan Corbuţ.

Criza agricultorilor

La o rată a şomajului de circa 1,3%, în Bihor sunt disponibile în jur de 3.000 de locuri de muncă. Economia caută forţă de muncă pentru toate sectoarele, însă în agricultură cererea este dramatică. "Tinerii nu mai vor să muncească pe câmp, pleacă la oraş în fabrică sau «afară», tot în agricultură, dar pentru bani mai mulţi", spune şeful Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor, Békési Csaba (foto).

Directorul experimentează criza muncitorilor agricoli inclusiv în exploataţia familiei, de circa 2,5 hectare de vie, din localitatea Vaida, comuna Roşiori. "Lucrez cu tatăl meu, care are peste 70 de ani. Tundem via împreună, în 3-5 săptămâni, cum putem, pentru că nu mai găsim oameni", spune viticultorul.

Cea mai importantă activitate în vie, tunderea mlădiţelor din luna ianuarie se făcea înainte cu săteni care primeau mlădiţele pentru a le pune pe foc. "De patru ani nu mai găsim oameni să strângă crengile, chiar dacă îi ajutăm să le ducă acasă pentru a le pune pe foc. Câtă vreme Primăria asigură lemne tuturor celor care nu îşi permit, indiferent că este vorba de o persoană de peste 65 ani, cu pensie mică, sau de un tânăr de 30 de ani, cu ajutor social, nici n-o să găsim", explică Békési.

Familia sa a investit 2.000 de euro într-un echipament second-hand, tras de tractor, care toacă crengile. "Viitorul agriculturii stă în mecanizare şi automatizare", spune el.

Revanşa maşinilor

Rămaşi fără oameni, fermierii îi înlocuiesc cu maşini. "Mulţi fermieri bihoreni folosesc tractoare comandate prin satelit care întorc singure, combine cu GPS care plantează hectare întregi de vie într-o singură noapte ori drone pentru tratamentul culturilor", spune şeful Direcţiei Agricole Bihor, Nicolae Hodişan (foto).

Aflate la început, tehnologiile sunt încă scumpe, dar agricultorii încearcă să îşi cumpere scule second-hand al căror preţ porneşte, în funcţie de tip şi complexitate, de la câteva mii de euro, ori să cumpere utilaje noi cu sute de mii de euro prin programe ale Agenţiei pentru Finanţarea Proiectelor în Agricultură.

"Cererea de drone este în creştere. Nu există sector agricol în care să nu poată fi folosite", spune directorul grupului Panagroteh din Biharia, Boros Vilmos. Preţul unei drone începe undeva la 8.000 de euro şi urcă în funcţie de nivelul de complexitate, capacitate şi autonomie. "Drona permite supravegherea sănătăţii culturii, stabilirea tratamentului şi poate face stropirea rapid, salvând recolta, ceea ce justifică o astfel de investiţie", spune Boros.

Via mecanizată 

Familia Darabont, din Biharia, foloseşte tehnologia de vârf atât în agricultura mare, de câmp, cât şi în vie. "Înainte, lucram cu 20 de oameni care recoltau puţin peste o jumătate de hectar pe zi. De trei ani lucrăm cu o combină care recoltează şi cinci hectare pe zi", povesteşte Betty Darabont (foto). Dincolo de viteză, combina poate lucra inclusiv noaptea şi alege, în funcţie de greutate, doar boabele perfecte, crescând calitatea vinului.

Absolventă de economie şi management la Milano, tânăra de 25 de ani a urmat studii de master în viticultură şi oenologie în Franţa şi Germania şi foloseşte cunoştinţele în afacerea familiei care lucrează 3.000 hectare cu cereale şi 40 hectare de vie.

"Folosim două drone, una mai mică, cu cameră multispectrală, pentru monitorizarea culturii şi pregătirea hărţilor de tratamente, şi a doua, mai mare, cu o capacitate de 30 litri, pentru efectuarea stropirilor. Pentru vie ne-ar fi ajuns şi una de 20 litri, dar o folosim şi în cultura mare, la orz", povesteşte ea.

Cu drona la stropit

Practic, dronele pot salva recolta. "Dacă a plouat tare şi nu se poate intra cu tractorul la stropit, în câteva ore, imediat ce s-au uscat frunzele, putem face tratamentele cu drona, înainte să se dezvolte bolile, salvând peste 30% din recoltă", spune Betty Darabont. În plus, dacă stropitul "clasic" presupune folosirea a 600 litri de tratament la o vie, cu drona aceeaşi suprafaţă se poate trata cu 80 de litri de soluţie, economisind bani.

Culmea, operarea dronei nici măcar nu este dificilă. "Am urmat un curs de câteva zile pentru a stăpâni cunoştinţele de bază, după care totul a ţinut de exerciţiu. Cu cât lucrezi mai mult te descurci tot mai uşor", spune Betty. 

Utilajul poate lucra non-stop până la finalizarea aplicării tratamentelor. "O dronă are o autonomie de 15 minute. Folosim mai multe seturi de baterii pe care le încărcăm în câmp cu ajutorul unui generator. La nevoie, chemăm drona, îi înlocuim acumulatorii epuizaţi, pe care îi punem la încărcat, şi reluăm activitatea", explică tânăra.

Dronă vs. tractor

De altfel, capacitatea încă limitată este singurul motiv pentru care dronele nu au intrat în practica curentă a marilor fermieri. "Astăzi tot mai mulţi fermieri bihoreni folosesc tractoare dirijate prin satelit şi alte utilaje agricole care trebuie doar asistate. Acestea te ajută foarte mult la urmărirea consumului şi a productivităţii. În schimb, dronele sunt folosite deocamdată doar ocazional", explică fermierul Dan Corbuţ (foto), cu peste 3.500 hectare lucrate în zona Valea lui Mihai.

Corbuţ preferă lucreze cu firme specializate decât să îşi cumpere propriile aparate. "În primăverile ploioase, când nu putem intra cu tractoarele în câmp, facem tratamentele din elicopter sau cu dronele, după caz, apelând la firme de profil", spune fermierul. Folosirea limitată este dată şi de productivitatea mică a dronelor faţă de tractoare. "Dacă cu un utilaj poţi stropi undeva la 100 de hectare pe zi, cu o dronă poţi lucra doar 30 de hectare. Însă, cu timpul, performanţele se vor îmbunătăţi...".

Fermierul bihorean este de părere că, pe fondul crizei de forţă de muncă şi a climei tot mai capricioase, cu ploi care nu permit intrarea utilajelor în câmp, dronele vor fi tot mai folosite în agricultură. Nu vor înlocui, însă, niciodată integral intervenţia umană. Fie şi pentru că va fi nevoie de cineva să le conducă, să le întreţină şi să le bage în priză...


BRUTĂRIA FĂRĂ BRUTARI
Cum s-a automatizat pâinea

Goana după tehnologia de vârf are loc pe toate palierele sectorului agricol, începând din câmp până la alimentele finale. Având în vedere preţurile mari ale echipamentelor, investitorii caută finanţări prin Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bihor.

Spre exemplu, firma Sandy Impex a atras prin OJFIR circa 5 milioane euro pentru amenajarea fabricii de pâine de pe amplasamentul fostei fabrici Alumina din Şoseaua Borşului, investiţie care s-a ridicat, în total, la circa 20 milioane euro. Astăzi, însă, producţia este complet automatizată. "Linia de producţie foloseşte inteligenţă artificială. Doar apeşi pe buton şi se produce reţeta comandată", spune proprietarul fabricii, Alexandru Toth.

Brutăria nu are brutari. "O fabrică obişnuită lucrează cu 20 de angajaţi, aici folosim un singur angajat, care intervine la nevoie. Camerele de luat vederi inteligente semnalează orice se întâmplă deosebit", spune tehnologul specializat în panificaţie Gigi Muscalu.

Unică în Europa, fabrica produce 2,5 tone de pâine pe oră, cu mult peste capacitatea de circa o tonă pe oră a unei linii de producţie clasice. "Sistemul supraveghează producţia şi ia singur decizii automat, începând de la procesul de dospire, până la coacere şi răcire a pâinii", explică tehnologul. Investitorii vor să extindă procesul de automatizare inclusiv la punerea pâinilor în lăzi şi stivuirea lor pentru a fi ridicate de distribuitori, lucru care va înlocui total intervenţia umană.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
Hazadat
Măsura de a inlocui casierul cu un automat mi s-a părut hazardată, întrucât măsura mi s-a paru că stimulează, tot automat, cumpărătorul să înșele tontul de automat.
Postat 30 Noiembrie 2023, 14:19 de marginan
Lovitură de teatru! Marile magazine occidentale renunță la casele automate și încep să angajeze iar casieri
https://www.stiripesurse.ro/lovitura-de-teatru-marile-magazine-occidentale-renunta-la-casele-automate-si-incep-sa-angajeze-iar-casieri_3152135.html
Postat 30 Noiembrie 2023, 12:57 de excalibur
E de bine o cât mai ridicată tehnologizare/automatizare a producției și optimizarea tuturor activităților conexe.
Problemele generate însă apar ca fiind extrem de serioase, în afara profitului mult mai mare obținut astfel. Iar dintre aspectele negative se desprinde cel mai mult eliminarea în mare parte a muncii fizice și implicit creșterea șomajului. Acest lucru conduce la presiuni în creștere pe piața muncii, reorientarea profesiilor și la scăderea calității vieții foștilor angajați. Asta duce la cheltuieli tot mai ridicate pe partea de bugete sociale, ceea ce diminuează în mod corespunzător, pe o perioadă lungă de cel puțin o generație, veniturile oamenilor afectați de creșterea obligațiilor pentru taxe, tarife și impozite. Pentru că nu toți foștii angajați atinși de noile tehnologii, au capacitatea sau posibilitatea de a deveni medici, profesori sau bugetari susținuți de apartenența la un partid sau altul. De aceea trebuie privit cu atenție la nivelul pe care ar trebui să-l atingă, pe o perioadă de timp de acum înainte, automatizarea proceselor de producție. Acest demers, prin care țările dezvoltate le-au parcurs deja, ține de optimizarea și încurajarea anumitor meserii/profesii. Dar cine să facă asta ... Statul Român? Autoritățile locale? Cu cine ... cu "neterminați" precum Johannis, Ciucă, Colacu, Bolojan, Birta, Simion, Drulă, etc, etc? Așa că, este perioada istorică, în România de azi ... anexată principiului "scapă cine poate" dintre cei vreo 5 milioane de angajați cu ocupații care nu vor putea fi înlocuite de IA.
Postat 30 Noiembrie 2023, 11:11 de KP
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6073 RON
  • 1 EUR = 4.9759 RON
  • 1 HUF = 0.0128 RON