.JPG)
Inspectorul şef al ITM Bihor, Marius Rotar, alături de adjuncţii Nadia Racz şi Nicolae Hoduţ, a prezentat joi, într-o conferinţă de presă, bilanţul activităţii derulate anul trecut de această instituţie.
Potrivit acestuia, în 2015, cei 40 de inspectori de teren au controlat 4.282 unităţi, dispunând 5.632 sancţiuni, din care 1.004 amenzi în valoare totală de 6,84 milioane lei. Faţă de anul 2014, anul trecut a scăzut atât numărul sancţiunilor decise (în 2014 au fost 6.300 sancţiuni), cât şi cel al amenzilor şi valoarea acestora (în urmă cu doi ani, inspectorii ITM au dat amenzi în valoare totală de 8,2 milioane lei).
Între indicatorii relevanţi prezentaţi de şeful ITM Bihor se află cel privind numărul angajatorilor activi (în creştere de la 18.529 în anul 2014 la 19.693 în 2015), al salariaţilor activi (în creştere de la 162.678 în 2014 la 166.807 în 2015) şi al contractelor de muncă individuale (tot în creştere, de la 179.763 în 2014 la 184.807 în 2015). Potrivit explicaţiilor furnizate de Marius Rotar, diferenţa dintre numărul salariaţilor activi şi cel al contractelor de muncă individuale indică numărul persoanelor care au două joburi, acesta fiind în Bihor de 18.488 de angajaţi în 2015.
Pe de altă parte, însă, şeful ITM a remarcat că amploarea muncii la negru este ridicată, nu mai puţin de 11,56% dintre angajatorii controlaţi anul trecut fiind prinşi că foloseau forţă de muncă fără forme legale, iar din acest motiv cea mai mare parte a amenzilor (75,26% din totalul de 6,84 milioane lei) au fost date tocmai pentru folosirea muncii la negru.
Domeniile în care se practică munca la negru cel mai mult sunt industria textilă şi a confecţiilor, alimentaţia publică, panificaţia, prestările de servicii (în special la serviciile de curăţenie), transporturile rutiere şi construcţiile.
"Treaba asta că în Bihor sunt cele mai mici salarii din ţară nu e chiar aşa, lucrurile sunt mult mai nuanţate", a spus Marius Rotar.
Acesta a explicat că bihorenii apar în statistici cu salarii la coada clasamentelor naţionale nu doar din cauza muncii la negru (veniturile acestora fiind, evident, excluse din statistici, în timp ce în alte judeţe ele includ şi veniturile minime garantate), ci şi a faptului că, spre deosebire de alte judeţe, în Bihor nu există instituţii şi companii de stat mari care, cum se ştie, oferă salarii peste cele din mediul privat. "Dacă şi în Bihor ar exista asemenea instituţii mari, şi la noi salariile ar fi mai mari", a spus şeful ITM.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.