Spre deosebire de majoritatea omologilor de la conducerea altor instituţii guvernamentale deconcentrate, şeful Direcţiei pentru Cultură Bihor, Lucian Silaghi, a reuşit să capteze atenţia asistenţei prezente la reuniunea de miercuri a Colegiului Prefectural, prezentând un raport de activitate care, dincolo de cifre, a punctat şi semnificaţia lor.
Astfel, vorbind despre activitatea instituţiei sale în primele opt luni ale anului în curs, Silaghi a arătat că în acest interval de timp Direcţia pentru Cultură Bihor a emis 190 avize şi 115 comunicări pentru intervenţii la monumente istorice sau la imobile aflate în zona de protecţie a acestor munumente, faţă de 131 avize şi 50 comunicări în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Tot pentru a ilustra activitatea mai intensă a instituţiei, Silaghi a arătat că din anul 2013 funcţionează la Oradea Comisia Zonală nr. 6 pentru Monumente Istorice, care se întruneşte lunar pentru a analiza solicitările de avizare a intervenţiilor la monumente din judeţele Bihor, Satu Mare şi Maramureş. "La ultima şedinţă, din 16 septembrie, s-au analizat 60 de dosare, din care 40 din Bihor", a spus Silaghi, subliniind că acest parametru indică o activitate economică superioară în Bihor, dar şi o preocupare mai atentă din partea Direcţiei pentru Cultură în ce priveşte intervenţiile la monumentele din judeţ.
Pe de altă parte, Lucian Silaghi a vorbit şi despre avizele şi certificatele de descărcare arheologică pentru agenţi economici şi persoane fizice, spunând că în primele opt luni ale acestui an Direcţia pentru Cultură Bihor a emis 59 de avize, faţă de 53 în aceeaşi perioadă a anului 2014.
În legătură cu descoperirile arheologice pe care le fac unii cetăţeni, Silaghi a spus că instituţia pe care o conduce face demersuri pentru ca autorii să fie recompensaţi, dând exemplul unui cetăţean din Săldăbagiu, Cosmin Pascu Bungău, care în luna mai a descoperit în pădurea localităţii un tezaur monetar format din 205 piese din secolele XV şi XVI, predându-l autorităţilor.
"Am făcut demersurile necesare la Ministerul Culturii, conform legii, pentru ca persoana care a făcut descoperirea să fie recompensată cu 30% din valoarea acesteia", a spus Silaghi, precizând că monedele au fost evaluate la 3.138 euro, astfel încât cetăţeanul va primi circa 1.000 euro.
În raport, şeful Direcţiei pentru Cultură a arătat că în luna iunie a lansat şi un ghid de bune practici pentru restaurarea bisericilor de lemn monumente istorice din judeţul Bihor, editat în română, maghiară şi engleză în cadrul unui proiect cu fonduri europene, şi care urmează să fie trimis preoţilor care nu au putut participa la conferinţa de lansare.
"Am dorit să oferim deţinătorilor acestor monumente istorice un instrument eficient în vederea conservării şi restaurării lor. Nu dorim să trecem cu vederea că încă nu există conştiinţa valorii intestimabile şi a necesităţii prezervării acestor biserici de lemn nu "după ureche", ci conform normelor care sunt destul de exigente. Nu am omis nici acele situaţii în care gestionarii acestor monumente istorice, crezând că bunele intenţii ţin locul proiectului întocmit de un arhitect atestat de Ministerul Culturii, al avizelor de specialitate, al firmei şi dirigintelui de şantier atestate, au obţinut în urma lucrărilor improvizate o biserică de lemn care nu mai seamănă cu cea iniţială, denaturând caracteristicile care au determinat clasarea acesteia ca monument istoric", a spus şeful Direcţiei pentru Cultură Bihor.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.