Şeful ABA Crişuri, despre defrişările de pe Peţa: E vina ABA că n-a tăiat la timp acei copaci. Vom face plantări unde legea ne permite

După ce taluzurile Peţei, pe tronsonul cuprins între strada Traian Blajovici şi Calea Aradului, au fost rase de copaci, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, Ionel Avrigeanu, a recunoscut că arborii au crescut acolo tocmai pentru că muncitorii de la ABA nu au respectat legea şi nu i-au tăiat la timp.

„Aceşti pomi, care au crescut spontan acolo, trebuiau tăiaţi în urmă cu 4-5 ani, când au început să crească, nu trebuiau lăsaţi acolo, dar asta e situaţia. Sunt din floră spontană, din păcate n-au fost tăiaţi la timp, ca să rămână taluzurile curate, aşa cum prevede legea”, a declarat Avrigeanu, marţi, pentru BIHOREANUL.

Defrişare şi decolmatare

Potrivit Legii Apelor, 107/1996, se interzice plantarea arborilor pe diguri, baraje şi alte lucrări de apărare. Numai că majoritatea copacilor tăiaţi acum de pe taluzurile Peţei n-au fost plantaţi anume de cineva, ci au crescut spontan, din seminţe purtate de vânt sau de animale mici.

ABA Crişuri este instituţia care, conform legii, întreţine lucrările de apărare, iar Avrigeanu a recunoscut că muncitorii Administraţiei au trecut pe lângă copaci, lăsându-i să prindă rădăcini. „Trebuiau cosiţi când au ieşit, că noi facem cosiri de fiecare dată când e nevoie”, a spus directorul.

Aşadar, după ani la rând în care n-a întreţinut ca la carte malurile Peţei, ABA Crişuri a decis acum să cureţe taluzurile şi să decolmateze albia pârâului. „Aceste lucrări sunt prevăzute în planul tehnic anual şi erau strict necesare, ţinând cont că urmează să facem o decolmatare pe Peţa şi pentru că nu e normal să avem vegetaţie în zonele în care avem diguri de protecţie şi lucrări de apărare. Vom face o decolmatare, pentru că am identificat în albia Peţei foarte multe cauciucuri, mizerie şi foarte mult mâl şi sedimente. Toate trebuie scoase”, a declarat Ionel Avrigeanu (foto).

Decolmatarea va permite Peţei să aibă un debit mai mare, fără pericol de revărsare, când precipitaţiile vor fi abundente.

„Dacă erau inundaţii, noi am fi fost de vină”

Directorul ABA Crişuri a precizat că arborii nu pot creşte aproape de un curs de apă atât pentru că distrug taluzurile din beton, dar şi pentru că pot cădea în apă: „Doi pomi, dacă ar fi picat în apă, loviţi de o vijelie, împreună cu deşeurile din albie, ar fi produs un blocaj care ar fi însemnat inundarea zonei. Atunci iarăşi am fi fost noi de vină”.

Acesta a spus şi că ABA Crişuri n-a avut ca scop tăierea copacilor, dar n-a avut de ales. „Nu tăiem de dragul de a tăia. (...) Dacă la fundaţia casei dumneavoastră ar creşte un pom, o să alegeţi la un moment dat să-l tăiaţi, pentru că vă distruge casa. Cam aşa stau lucrurile şi pe aceste lucrări de apărare, în care Statul Român a investit nişte bani la vremea respectivă. Oricât ne-ar fi de dragi copacii, sunt zone unde nu putem să-i păstrăm”, a mai spus Avrigeanu.

Tăieri cu analiză

După ce defrişările au provocat şi un protest pe malul Peţei, iniţiat de USR Bihor, directorul se fereşte să spună pe şleau că ABA Crişurile va continua lucrările pe tronsonul din amonte de strada Traian Blajovici, paralel cu strada Făgăraşului, unde de asemenea sunt numeroşi copaci crescuţi în taluzuri.

„Deocamdată, tronsonul pe care ne concentrăm pentru decolmatare şi unde mai avem de lucru este acesta, între Ocsko şi Calea Aradului. Când vom finaliza, pe tronsonul din amonte, vom face o analiză pentru fiecare copac, să vedem care poate fi salvat sau strămutat”, a declarat Avrigeanu. O simplă privire spre această zonă (foto jos) arată că mulţi dintre arbori au crescut în taluz, aşa că, mai mult ca sigur, vor fi doborâţi.

Întrebat dacă a făcut o analiză temeinică şi pe tronsonul deja defrişat, şeful ABA Crişuri a spus că da, motiv pentru care unii puieţi au rămas încă în picioare, urmând să fie relocaţi.

Programul de plantări, inexistent

În timp ce malurile Peţei arată acum deprimant, Avrigeanu promite că se vor face plantări compensatorii. Unde şi câţi copaci vor fi sădiţi, nu ştie, pentru că, după cum se vede, ABA n-are şi un plan de amenajare, ci doar unul de tăieri.

„În funcţie de spaţiu, se pot planta pomi pe zonele care ţin de apărare, dar nu în taluzurile acelor diguri. O să facem o analiză cu Primăria şi în zonele care nu sunt în raza de protecţie sigur vom face replantări. Pe malul drept, între acel gard şi pista de biciclete (foto jos), e o porţiune de un metru unde s-ar putea planta nişte copaci. La fel, şi pe celălalt mal”, a declarat Avrigeanu.

Acesta a precizat că înţelege nemulţumirea orădenilor, dar ABA Crişuri n-a avut de-ales, iar tăierile s-au făcut cu toate avizele necesare. „Suntem prinşi între iubitorii natură şi rigorile legii, care ne spun că aceste investiţii trebuie păstrate în condiţii de siguranţă”, a spus directorul.

Întâlnire cu USR-iştii

Avrigeanu le-a spus aceleaşi lucruri şi celor doi reprezentanţi ai USR Bihor, Mihai Şvab şi Vasile Dumitriu, cu care luni a avut o întâlnire pe tema defrişărilor de pe Peţa.

„Defrişările sunt atât necesare cât și legale, și fac parte din programul de lucrări de întreținere a digurilor a căror integritate este pusă în pericol de arbori. Avem promisiuni că digurile distruse vor fi reparate și că pentru arborii cuprinși în sectorul Universității - piaţa Ocska nu se va merge la ras, ci se va face o analiză pentru a stabili cu exactitate care dintre ei afectează siguranţa taluzului, urmând să se intervină doar acolo unde e necesar”, se arată într-un mesaj postat marţi pe pagina de Facebook a USR Bihor.

Politicienii au promis că vor monitoriza în continuare lucrările făcute de ABA Crişuri în zonă.

Vocea străzii

Ce părere aveţi despre defrişările făcute de ABA Crişuri pe malurile Peţei?

Toată fauna a fost distrusă, odată cu vegetaţia, şi nu cred că este o soluţie bună. În loc să avem un oraş verde, ne îngroapă în piatră şi fier.
Roxana Morna

Ăia nu erau copaci, ci bălării. Şi oricum, chiar dacă noi nu suntem de acord, ne-am obişnuit că alţii decid fără să ne întrebe ceva.
Cornel Crecan

Cred că trebuiau să găsească alte soluţii pentru rezolvarea problemelor taluzurilor, nu direct defrişarea copacilor. Păcat de ce-au făcut.
Valentina Rebaciuc

Cei care plâng acum pentru copacii tăiaţi ar fi primii care s-ar plânge, dacă ar fi inundaţi, că autorităţile nu fac nimic. Trebuiau tăiaţi.
Anonim

Defrişarea a început în primăvară, în Cantemir. Din cauza lor, au dispărut toţi puii de raţe sălbatice din zonă. E barbarism!
Ani Nagy Biró

Nu ţinem deloc cont că întâi a apărut natura, apoi omul. Acolo erau arbori sănătoşi, chiar nu era cazul să îi taie. Avem nevoie de oxigen.
Adriana Oprea