Să fie teatre naţionale! Soluţia propusă de un partid pentru ca Teatrul Regina Maria şi Teatrul Szigligeti să nu fie comasate

Reprezentanţii PPMT Bihor propun o posibilă soluţie pentru ieşirea din criza declanşată de planurile lui Ilie Bolojan de a uni Teatrul Regina Maria, Teatrul Szigligeti şi Filarmonica de Stat din Oradea şi trecerea artiştilor pe contracte de muncă încheiate pe perioade scurte.

Concret, PPMT-iştii propun ca cele două teatre din Oradea, român şi maghiar, să rămână separate, dar să devină teatre naţionale şi, astfel, să fie finanţate de Ministerul Culturii şi să nu reprezinte o povară financiară asupra autorităţii judeţene. 

Independenţă

Posibila soluţie a fost înaintată, zilele trecute, de Csomortányi István, preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (Erdélyi Magyar Néppárt ‒EMNP/PPMT), şi Zatykó Gyula, consilier al primarului Oradiei.

Aceştia au militat pentru "independenţa instituţională" a Teatrului Szigligeti. Ei au menţionat că, într-adevăr, cheltuielile anuale de funcţionare ale celor două teatre orădene se ridică la aproximativ 5 milioane de euro, mai mult decât suma pe care Consiliul Judeţean le-o poate da pentru dezvoltare celor 101 de consilii locale din Bihor. Totuşi, a subliniat Csomortányi, soluţia nu este reducerea subvenţiilor destinate culturii. 

Soluţia de la centru

El a arătat că instituţiile de cultură din România sunt susţinute direct de la bugetul central, prin Ministerul Culturii, se află mai ales în marile oraşe, în timp ce în celelalte responsabilitatea cade pe autorităţile locale. 

"De exemplu, în Transilvania, în afară de Teatrul Naţional din Cluj, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, Opera Naţională Română din Cluj, Opera Maghiară de Stat din Cluj şi Teatrul Naţional "Mihai Eminescu" din Timişoara, numai cele două secţii (cea română şi cea maghiară) ale Teatrului Naţional Târgu Mureş sunt subvenţionate din bugetul central", a arătat preşedintele PPMT.

Prin urmare, PPMT consideră că finanţarea sigură a teatrelor orădene poate fi soluţionată în viitor prin "subvenţionarea nemijlocită a acestora din bugetul central". Pentru asta, a spus Csomortányi István, ar trebui ridicate întâi la rang de teatru naţional. "Astfel, independenţa instituţională a ambelor teatre ar deveni în mod simultan indubitabilă, iar poverile financiare ale susţinerii acestora ar fi luate de pe umerii consiliului judeţean. Această propunere va fi trimisă şi Consiliului Judeţean Bihor", a precizat el. 

"Situaţia norocoasă"

Ridicarea la rang de teatru naţional, însă, se face în urma unei proceduri, a unui palmares important de producţii, turnee şi festivaluri, lucru la care reprezentanţii PPMT nu se referă. 

Ei spun în schimb că această decizie ţine totuşi de voinţa politică, spunând că, în acest caz, Oradea este în "situaţia norocoasă" că UDMR se află la guvernare. "Pentru ca această propunere să devină realitate, este nevoie de o hotărâre de guvern şi ne aflăm în situaţia norocoasă în care reprezentanţii comunităţii naţionale maghiare fac parte din Guvernul României. Oradea este centrul cultural şi economic al unei întregi regiuni; în plus, considerând nivelul vieţii culturale româneşti şi maghiare transilvănene, teatrele orădene funcţionează bine şi se mândresc cu o tradiţie bogată", a mai spus liderul PPMT. 

Subtil, PPMT-iştii i-au răspuns, astfel, fostului preşedinte al UDMR, Markó Béla, - care i-a acuzat că, deşi se consideră radicali, nu iau poziţie faţă de intenţia lui Ilie Bolojan de a uni teatrul maghiar cu cel românesc – arătându-i că, de fapt, soluţia poate fi pusă în practică de cei care guvernează. 

Ca la şcoli

Tot referindu-se la UDMR, reprezentanţii PPMT critică implicarea politică a reprezentanţilor uniunii în activităţile culturale maghiare din Oradea: "Situaţia în care spectacolele teatrale încep cu alocuţiuni ale politicienilor sau o revistă culturală redactează publicaţiile unui partid politic nu este nici sănătoasă şi nici tolerabilă". 

Pe de altă parte, Zatykó Gyula acesta a spus că în cazul Filarmonicii de Stat Oradea s-ar putea pune în practică un sistem de finanţare mixtă, ca în cazul şcolilor, adică salariile să fie acoperite de Stat, iar celelalte cheltuieli de autorităţile locale. 

PPMT a anunţat că va strânge semnături pentru independenţa instituţională a teatrelor şi pentru acordarea statutului de teatru naţional acestora.