S-a făcut mălaiul! Fermierii bihoreni au parte de cea mai mare producţie de porumb din istorie

Combinele au intrat în lanurile de porumb la începutul lunii septembrie. În unele locuri nu au ajuns la capăt nici acum!

„Recoltatul porumbului este finalizat în proporţie de peste 80%. Lucrările ar putea fi gata, dar mulţi fermieri preferă să îl lase în câmp până îşi negociază un preţ bun de vânzare. Recolta este atât de bună că hambarele sunt pline şi mulţi nu au unde o depozita”, spune şeful Direcţiei Agricole Bihor, Nicolae Hodişan.

Mai mult decât Franţa!

Fermierii români au reuşit o recoltă cum n-a văzut Parisul! Asociaţia Generală a Producătorilor de Porumb (AGPM) din Franţa a anunţat luna trecută o producţie românească de circa 15 milioane tone de porumb, cu mult peste cele 11,8 milioane de tone cât vor recolta fermierii francezi, principalii furnizori europeni. Inundaţiile din primăvară urmate în vară de secetă au diminuat randamentul agricultorilor francezi, de la 10,3 tone la hectar în 2017 la 9,3 tone anul acesta.

Încântat de cifre, ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-a grăbit să declare România drept lider european la producţia de porumb, spre iritarea profesioniştilor. „Nu este normal să ne lăudăm că am ajuns primii în UE, când România cultivă porumb pe 2,6 milioane de hectare, în comparaţie cu Franţa, care cultivă porumb pe mai puţin de 1 milion de hectare. Hai să ne lăudăm când e cazul să ne lăudăm, nu aşa, comparând mere cu pere”, a ripostat preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice, Nicolae Sitaru (foto). Dar totuşi, un sâmbure de adevăr există...

Porumb mai ieftin, motorină mai scumpă!

Fermierii bihoreni se confruntă cu o recoltă de porumb istorică. Recoltele diferă în funcţie de zonă, precipitaţii şi tehnologiile folosite, dar oricum sunt peste aşteptări. Producţiile încep de la 8 tone la hectar în zona Cefa, cu un potenţial modest. „Din 800 de hectare, câte cultiv, am pus porumb doar pe 50 hectare, pentru că nu e cel mai bun pământ pentru aşa ceva, dar tot am scos 8 tone la hectar. La câţiva kilometri, în Berechiu şi Sânnicolau, unii au scos şi 12 tone la hectar”, spune fermierul Florian Rus.

Deşi iese pe plus, agricultorul spune că n-a făcut cea mai bună afacere. „În urmă cu patru ani motorina era 4 lei litrul şi am dat kilogramul de porumb cu 1 leu. Acum motorina e 6 lei litrul, iar porumbul l-am dat cu 58 de bani kilogramul”, spune Rus.

„Ca niciodată!”

În schimb, marii fermieri care au investit consistent în seminţe şi îngrăşăminte, vorbesc de producţii record. „Avem ferme unde închidem, ca niciodată, pe producţii de 14 tone la hectar. Fermierii care au investit în tehnologie şi i-au dat pământului tot ce îi trebuie nu cred că au închis sub 10 tone la hectar”, zice patronul Agroind Cauaceu, Dan Corbuţ (foto), care lucrează 3.200 hectare în zona Diosig. O parte din producţie a vândut-o în Germania, la „un preţ corect”, de 0,55 - 0,62 lei pe kilogram, iar o alta a depozitat-o.

De altfel, marii fermieri preferă însilozarea decât să înstrăineze producţia. Ioan Cuc, cel mai mare fermier din judeţ, care lucrează 8.000 hectare, şi-a adunat recolta în silozurile cu o capacitate de 40.000 tone pe care le deţine. „Una este să vinzi direct din combină şi alta să usuci şi să depozitezi porumbul până găseşti contracte mai bune”, explică el. Fermierul spune că preţul actual, de 50 - 60 bani pe kilogram, este bun, dar preferă să vândă la unul şi mai bun. Mai ales că viitorul an agricol se anunţă dificil...

Pământul ca asfaltul...

Agricultorii se plâng de condiţiile dificile de înfiinţare a viitoarelor recolte. Cea mai caldă şi secetoasă lună octombrie din ultimii 60 de ani a uscat pământul ca asfaltul. „Seceta cruntă, cum n-am mai prins până acum, ne va crea probleme mari la culturile de grâu şi rapiţă”, avertizează Dan Corbuţ.

Aratul în condiţiile unui sol uscat creşte şi cu 50% consumul de motorină al utilajelor şi ridică exponenţial costurile de mentenanţă a culturilor, pentru că plugurile se defectează. „Iarna bate la uşă şi de două luni n-a plouat deloc. Terenul este beton, aşa că avem consumuri mari de combustibil şi la piese de schimb. Am rupt trei pluguri până acum”, afirmă Ioan Cuc (foto).

Fermierii încă mai socotesc dacă efortul financiar este justificat. „Începând din august am semănat rapiţă, iar din septembrie grâu. Cu seceta asta, rapiţa e răsărită doar ici şi acolo, iar de grâu nici nu mai vorbesc. După ce vor da ploile vom fi nevoiţi să întoarcem o parte din culturi şi să semănăm altceva pe terenurile pe care n-a ieşit nimic”, spune fermierul. Aşa e în agricultură: un an bun e urmat de un an mai slab, iar ce câştigi la porumb pierzi la grâu...