URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 06 MARTIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Cine a construit la viaţa lui orice înjghebare mai mare decât un coteţ de găini ştie cât de complicată şi grea e viaţa când ai de-a face cu şantieriştii. Ne plângem, pe bună dreptate, că şantierele oraşului nu se termină niciodată la timp, uitând de fapt că marea realizare a Primăriei este că s-a străduit să le înceapă. Un caz clasic: Piaţa Ferdinand...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Diferenţa dintre Forin Cîţu şi Ludovic Orban e precum aceea dintr-un rocker veritabil şi ceea ce ilustrează porecla de Şică Mandolină ce s-a lipit de şeful liberalilor, de când cu prestaţiile sale artistice îndoielnice de prin emisiunile TV, menite să mai aducă o brumă de popularitate. E diferenţa între sunetul grav al unei chitare electrice şi acordul fals al unei mandoline prost manevrate, de un artist preocupat mai degrabă de reacţiile publicului decât de sonorităţile propriei creaţii...
Zic şi eu
Adrian Cris
Săptămâna trecută, Consiliul Judeţean Bihor a respins, cu opoziţia grupului UDMR şi a unei părţi din PSD, plângerea celor 21 de primari UDMR împotriva Regulamentului pentru curăţenie adoptat în decembrie, ce impune primăriilor cosirea de trei ori pe an a marginilor drumurilor asfaltate care traversează localităţile. Chestiunea Regulamentului pentru curăţenie este, însă, doar una dintre direcţiile de atac ale UDMR Bihor.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Printre miturile perpetuate la nesfârşit despre poporul nostru drag şi nepereche, cel al îndemânării şi priceperii la treburile practice este în Top 3. Suntem harnici ca nimeni alţii, ne pricepem la orice şi găsim soluţii geniale de evitare a soluţiilor din manuale.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre faptul că elevii pot din nou să meargă la școală în format fizic?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Cu mai mult de un deceniu în urmă, stabileam cu redacţia BIHOREANULUI apariţia în cadrul săptămânalului a unei rubrici intitulate sugestiv "Avocatul bihoreanului". De atunci şi până astăzi, aproape în fiecare săptămână, la început doar în ziar, iar odată cu dezvoltarea segmentului online şi în mediul virtual, am scris despre subiecte din mediul juridic despre care am apreciat că sunt de interes pentru publicul larg.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Situaţia sanitară din Franţa s-a degradat în ultimele zile. Între 15 şi 19 februarie numărul de cazuri pozitive a crescut cu 8 %, fapt explicat prin creşterea infecţiilor cu noile variante de virus. Actualmente varianta "britanică" are tendinţa de a deveni predominantă în marile oraşe (49% din testele RT-PCR pozitive, faţă de 6% pentru variantele "sud-africană" şi "braziliană").
17 Ianuarie 2021, 10:05

Românizarea Oradiei: Cum s-a petrecut, acum 100 de ani, instaurarea administrației românești după Marea Unire

Românizarea Oradiei: Cum s-a petrecut, acum 100 de ani, instaurarea administrației românești după Marea Unire ASPECT ÎMPROSPĂTAT. La începutul anilor ’20, centrul Oradiei și-a schimbat parțial înfățișarea. Piața Szent László a fost redenumită în Unirii și reconfigurată prin proiectul arhitectului Duiliu Marcu. În mijlocul ei, unde fusese statuia regelui ungar considerat fondator al urbei, a fost dezvelit în 21 noiembrie 1924 monumentul ecvestru al Regelui României, Ferdinand I
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Perioada interbelică a fost frământată în Oradea din mai multe perspective, între care şi cea a schimbărilor profunde petrecute în administraţie.

După dispariţia Imperiului Austro-Ungar şi includerea oraşului între graniţele României Mari în 1918, a avut loc tranziţia dinspre administraţia şi legislaţia maghiară către cele naţionale, s-au schimbat lideri şi simboluri, sarcinile şi problemele de gestionat rămânând în mare parte aceleaşi. BIHOREANUL vă arată cum s-a organizat municipiul în primii trei ani de administraţie românească.

Transfer de putere

avocatul Aurel LazărRomânizarea administrativă a Oradiei a început după 20 aprilie 1919, când Armata Română condusă de generalul Traian Moşoiu intra în oraş şi marca integrarea simbolică între noile hotare. Imediat după, Consiliul Naţional Român (CNR) condus de Roman Ciorogariu s-a ocupat de bunul mers al treburilor publice, până la stabilirea unei structuri administrative definitive.

Lucrurile se reaşezau după alungarea bolşevicilor lui Kun Béla. Conform istoricului Ion Zainea, Consiliul a luat măsuri pentru asigurarea stabilităţii societăţii, păstrând autorităţile locale neschimbate, deşi nu cunoşteau limba şi legislaţia română. Angajaţii publici, inclusiv primarul Rimler Károly, au rămas în funcţii, dar erau ajutaţi de aşa-numiţii "inspectori" români numiţi de CNR.

Coordonarea vieţii publice din Oradea şi Bihor a fost încredinţată avocatului Aurel Lazăr (foto), fruntaş al Partidului Naţional Român, acesta putând numi, confirma şi destitui orice funcţionar. Lazăr a impus limba română şi denumirile româneşti în administraţie şi justiţie, numind etnici români în funcţiile cheie. Primul prefect român al Bihorului a fost avocatul Coriolan Pop, urmat de Nicolae Zigre jr. şi de Iosif Iacob.

Majoritatea funcţionarilor maghiari au contestat dreptul Regatului Român de a le pretinde să-i depună jurământ de fidelitate. Mulţi au demisionat, iar cei rămaşi, convinşi că aşa îşi vor păstra slujbele, au primit şefi români. Li s-a cerut să-şi facă datoria cinstit, putând urma cursuri de limba română, noua limbă oficială a administraţiei.

Prima "regionalizare"

Apariţia graniţei şi schimbarea direcţiilor de transport au modificat statutul Oradiei dintr-unul central regional într-unul de periferie, numeroase legături comerciale cu Budapesta fiind întrerupte.

Arhivele arată că, pentru extinderea instituţională în judeţele noi, în cadrul Ministerului de Interne funcţiona o Direcţie a Ţinuturilor Alipite şi Unificării Administrative, iar Bihorul depindea de directoratul regional Cluj. Fiecare minister de la Bucureşti avea delegaţi în cadrul unui Secretariat General funcţional tot în Cluj, căruia autorităţile bihorene îi transmiteau toate problemele locale. Practic, Oradea ţinea legătura cu Capitala prin intermediari.

Schimbările aveau loc în contextul stării de asediu, valabile şi după încheierea Primului Război Mondial. Administraţia nu era afectată, dar circulaţia era interzisă noaptea, unităţile economice se închideau, jocurile de noroc în localurile publice erau interzise, iar întrunirile se ţineau doar cu autorizarea Prefecturii. Cetăţenii erau obligaţi să posede acte de identitate, purtarea armelor era interzisă, iar presa cenzurată.

Mulţi plecaţi

Traian Moşoiu, generalÎn 1920, Oradea avea puţin peste 68.000 locuitori, 60% fiind maghiari, 26% evrei şi numai 13% români. În urma alipirii la Regatul Român, o parte dintre maghiari au emigrat, în baza unui paşaport exclusiv de ieşire. Până în martie 1921, s-au mutat 3.174 orădeni, majoritatea în Ungaria, dar şi în Cehoslovacia, Austria, Iugoslavia şi Polonia. Concomitent, Primăria derula "încetăţenirea" celor rămaşi, emiţându-le "bilete de identitate".

Printr-o Ordonanţă emisă de comandantul Garnizoanei Oradea, generalul Traian Moşoiu (foto), până în ianuarie 1920 denumirile instituţiilor şi firmelor trebuiau traduse sau modificate în limba română, toate urmând să arboreze drapelul naţional. Tot atunci au fost redenumite sau traduse străzile oraşului, precum şi numele localităţilor.

În ce priveşte instituţiile de forţă, poliţia a fost reorganizată, toate gradele fiind echivalate celor româneşti, iar uniformele, evident, înlocuite. Poliţiştii care nu depuneau jurământ faţă de statul român erau eliminaţi din sistem. În aprilie 1919, jandarmeria austro-ungară a fost înlocuită de compania de jandarmi românească.

În justiţie, limba oficială a devenit româna, iar judecătorii neromâni au avut la dispoziţie un an să înveţe limba statului. Majoritatea judecătorilor şi notarilor au depus jurământ faţă de Regatul României, la cererea lui Aurel Lazăr.

Structură complexă

Conform Regulamentului de organizare a oraşului din 1922, cea mai înaltă autoritate administrativă era primarul, urmat de Consiliul municipal, din care era desemnată Delegaţia Permanentă. Din structură mai făceau parte Sedria orfanală (pentru rezolvarea chestiunilor tutelare ale orfanilor de război) şi Antistia municipală (autoritate judecătorească). Personalul biroului primarului era compus din secretari, translator, oficiant, copişti, notar şi servitor. Consiliul municipal era alcătuit din primar, prim-notar/ajutor de primar, prim-jurisconsult şi consilieri.

Ca azi, Primăria gestiona treburile oraşului printr-o serie de direcţii, numite atunci secţii, şase la număr: Administrativă, Economică, Financiară, de Instrucţie poporală şi de cultură socială, de Ocrotire socială şi igienă publică şi Tehnică, fiecare cu personal şi sarcini proprii. De exemplu, secţia Instrucţiunii poporale gestiona instituţiile de învăţământ, cluburile şi reuniunile literare, bibliotecile publice, teatrele şi cinematografele.

În structura Primăriei intra şi Contenciosul, cu un prim-jurisconsult, jurisconsulţi, şef de birou juridic, copist şi odăiaş (om de serviciu), iar Preceptoratul municipal ţinea evidenţa încasării impozitelor şi a taxelor locale. În total, secţiile erau gestionate de 430 angajaţi, majoritatea maghiari. Românii ocupau, în schimb, funcţiile cheie - primar, viceprimar, jurisconsult, arhivar.

Anti-speculă

Perioada de după Primul Război Mondial a fost instabilă economic. Pentru limitarea speculei şi a abuzurilor în comerţ, în oraş era înfiinţat un serviciu de control, condus de Prefectura Poliţiei, care verifica târgurile şi negustorii, urmărind mărfurile aduse şi preţurile practicate, toate fixate de Primărie şi Prefectură.

În acelaşi scop, numele tuturor comercianţilor din oraş erau publicate în presă, erau organizate cooperative pentru funcţionari publici, comerciali şi lucrători, dar şi asociaţii ale consumatorilor, respectiv o comisie pentru aprovizionare.

Economia locală s-a "românizat" prin intrarea în circulaţie a leului, în 1920 fiind eliminată definitiv coroana austro-ungară. Sucursala Oradea-Mare a Băncii Naţionale a României a luat locul celei austro-ungare, în palatul din Parcul Traian, iar mai multe bănci comerciale din Regat şi-au extins şi ele activitatea aici.

Şcoală "statificată"

Gheorghe MiculaşPrin trecerea la administraţia românească, Primăria Oradea s-a ocupat şi de "statificarea" şcolilor, adică preluarea lor din sistemul austro-ungar şi trecerea la cel românesc. Grădiniţele maghiare şi-au continuat activitatea, în fiecare existând câte o educatoare româncă, în plus fiind înfiinţate două grădiniţe româneşti şi două evreieşti.

Din perioada austriacă, şcolile orădene aveau un serviciu de control, numit Prodirectoratul Regional al Învăţământului Secundar, care şi-a continuat activitatea şi după Marea Unire, fiind prezidat de canonicul greco-catolic Gheorghe Miculaş (foto). Din Oradea era coordonat şi învăţământul din judeţ, prin Revizoratul Şcolar.

Şcolile primare au fost reorganizate, iar programa schimbată. Cele confesionale erau menţinute, iar cele de stat "şi tot ce le aparţine" reprezentau "avere publică naţională" care nu putea fi înstrăinată. Fiecare şcoală de stat era condusă de un sfat şcolar local, care se ocupa de întreţinerea şi înzestrarea sa, iar predarea se făcea în limba română ori în maghiară dacă majoritatea elevilor erau maghiari. Începutul anilor ’20 a marcat şi apariţia unor şcoli noi, precum Liceul de băieţi Emanuil Gojdu şi Liceul de fete Oltea Doamna.

Oraş dezavantajat

Primii trei ani ai administraţiei româneşti au însemnat o reaşezare a treburilor publice conform normelor şi legilor naţionale. Oraşul a fost, însă, dezavantajat de apariţia frontierei de vest şi de politica guvernului de la Bucureşti, care a acordat mai puţină atenţie localităţilor de graniţă şi nu a făcut neapărat cele mai inspirate numiri în noua administraţie locală.

Urbea s-a extins, populaţia a sporit, iar sfera culturală s-a diversificat, dar calitatea vieţii nu a crescut semnificativ. A fost o perioadă de urcuşuri şi coborâşuri, parcă anticipând un nou război ce-avea să vină...


PRIMARII TRANZIŢIEI

Consolidare şi modernizare

În primii ani după intrarea Armatei Române, Oradea a avut patru primari. Cu mandatul început în 1901 şi întrerupt de bolşevici în martie 1919, Rimler Károly a rămas primar şi după preluarea urbei de către autorităţile române, până în 15 iunie 1919. I-au urmat Lukács Ödön (interimar, 15 iunie - 31 iulie 1919) şi Komlóssy József (31 iulie 1919 - 18 ianuarie 1920).

Primul primar român al Oradiei a fost Coriolan Bucico (foto), numit de Consiliul Dirigent în 8 februarie 1920. Mandatul său a fost cel mai lung din perioada interbelică, durând până în 1 iulie 1926, timp în care Oradea a devenit municipiu. Bucico a fost cel care a insistat pentru sistematizarea Pieţei Unirii şi pentru amplasarea în centru a statuilor Reginei Maria şi Regelui Ferdinand I.

Tot în mandatul acestuia a continuat introducerea limbii române în serviciile Primăriei şi a fost făcută reforma agrară prin care s-au acordat locuri de casă muncitorilor şi funcţionarilor din oraş şi din judeţ. Transportul în comun cu autobuze a fost extins, inclusiv către Băile Felix, iar reţeaua feroviară afectată de război a fost refăcută. În 1922, în oraş a fost inaugurată telegrafia fără fir, iar în anul următor a apărut prima staţie de radiorecepţie.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
Istoria locului
Dupa ocuparea Ardealului de catre unguri, la infrangerea si alungarea acestora, lucrurile au reinceput sa intre in normal atat in Oradea cat si in restul judetului. Totul pana la urmatorul atac asupra Ardealului (Diktatul de la Viena, august 1940), cand aproape jumatate din teritoriul Transilvaniei a ajuns iar sub ocupatia ungara, de aceasta data horthysta.
Postat 17 Ianuarie 2021, 21:16 de B90
un articol reusit, felicitari!
foarte bun articolul, multumim pentru aceste pagini de istorie despre Oradea si locuitorii ei.
Postat 17 Ianuarie 2021, 17:29 de roger
Felicitari pt articol.
As propune urmatorul articol sa fie despre despagubirile primite de maghiari din partea statului roman, si urmarit cursul a celor 100 tone de aur
Postat 17 Ianuarie 2021, 16:10 de Sandu2100
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0503 RON
  • 1 EUR = 4.8784 RON
  • 1 HUF = 0.0134 RON