La fel ca Alba și Cluj, Bihorul a fost dăruit cu frumusețile și bogățiile Apusenilor, dar ce facem cu ele? Le apărăm până la a nu fi atinse ori nici măcar văzute sau le punem în valoare prin activități care să nu le dăuneze?
E o întrebare la care Administrația Parcului Natural Apuseni (APNA) și primăriile comunelor pe care se întind munții, locuitorii acestora, speologii și alți vizitatori nu găsesc un răspuns mulțumitor pentru toți.
După mai bine de un deceniu și jumătate de la înființare, APNA a elaborat un regulament despre care afirmă că este nu doar necesar, ci și echilibrat, dar cei care trăiesc ori cutreieră munții susțin că, dimpotrivă, acesta îi îngrădește abuziv.
De cinci ani, pe repede înainte
Pe 19 august, Ministerul Mediului anunța lansarea în dezbatere pe propriul site, până pe 29 august, a proiectului de regulament al Parcului Natural Apuseni conceput de APNA, document ce urmează să fie aprobat apoi prin ordin de ministru.
În doar 10 zile, persoanele interesate puteau trimite observații și propuneri, dar de pe adresa de e-mail a funcționarei din Direcția Biodiversitate, însărcinate să le colecteze, expeditorii au primit răspuns că aceasta este în concediu până în... 8 septembrie.
Proiectul de regulament, totuși, nu e de ieri, de azi. Răzvan Dumbravă (foto), pe atunci angajat al Agenției de Management al Destinației din subordinea Consiliului Județean Bihor, spune că APNA a organizat și în februarie 2020 o dezbatere pe această temă. „Era o zi de luni, iar până vineri am avut termen să formulăm observații”, spune Dumbravă, specialist în turism și arii naturale.
Propuneri degeaba
Deși atât CJ Bihor, cât și Prefectura au formulat observații, proiectul supus acum aprobării ministrului nu conține nimic din ele.
Și el participant la dezbaterea de anul trecut, și specialist tot în arii protejate, fostul subprefect Horia Carțiș (foto) afirmă că observațiile erau de bun-simț. „Regulamentul nu prevede, de pildă, delimitarea precisă a Parcului și a zonelor protejate, prin coordonate geospațiale, ci una descriptivă”, afirmă el. Efectele posibile? „O administrație care vrea să introducă electricitate, apă și canalizare în Glăvoi sau să modernizeze un drum se poate trezi că nu poate, fiindcă ar afecta zone de protecție specială”, afirmă Carțiș. Or, se știe, „în Glăvoi se campează de zeci de ani oricum, deșeurile ajung în păduri, iar dejecțiile infestează apele”.
În plus, spune fostul subprefect, proiectul are prevederi care excedează competențele APNA, modifică, adaugă sau contrazic legi, dar și omisiuni: „Nicăieri nu se vorbește despre culesul ciupercilor, fructelor de pădure ori plantelor medicinale, în schimb se interzice survolarea zonelor protejate cu dronele”.
„Omul poate să nu mai existe”
Unii primari susțin că nici nu au fost consultați. „N-am primit nicio înștiințare, dar nici nu ar fi prima oară. Și când s-au făcut arii protejate, numai ne-am trezit cu pancarte pe proprietățile oamenilor, care nu le-au mai putut folosi ca înainte”, zice primarul de Budureasa, Adrian Magda (foto), nemulțumit că APNA poate restrânge pășunatul ori exploatarea lemnului.
„Că se interzice tăierea pădurilor e chiar bine, dar oamenilor nu li se lasă alternative. Eu organizez activități de ecoturism, dar APNA îmi interzice să cazez turiști pe motiv că nu e voie în zonele de protecție specială. Totuși, în Retezat și în Ceahlău se poate”, reclamă proprietarul cabanei Cetățile Ponorului, Liviu Toma.
Speologii sunt și ei afectați. „Regulamentul condiționează accesul în peșterile de clasa A de eliberarea unui aviz al APNA, numai în scopuri științifice și doar dacă speologii depun apoi rapoarte scrise. Or, Parcul Apuseni își datorează însăși existența peșterilor descoperite de speologi. Dacă ei nu mai au voie să exploreze, cum se fac descoperiri?”, spune Mihai Besesek, salvamontist și membru al clubului Speodava din Ștei.
„Grupuri de presiune”
Directorul APNA, Alin Moș, susține însă că proiectul nu e o surpriză, fiind dezbătut încă din 2016: „De nenumărate ori regulamentul a fost amânat din cauza unor grupuri de presiune care au încercat să-l blocheze, ca acum. Noi am trimis proiectul tuturor administrațiilor locale, iar observațiile pe care Consiliul Științific al Parcului le-a considerat pertinente au fost însușite”.
Directorul afirmă că zonarea Parcului este făcută prin delimitări geospațiale și nici vorbă ca APNA să stopeze proiecte de infrastructură. „Nu ne-am opus niciunuia, cu avizul nostru s-au asfaltat drumuri județene și comunale ce traversează Parcul”, spune el.
În ce privește interdicțiile, toate sunt legale, afirmă Moș, după modelele europene. Interzicerea dronelor, de pildă, e menită să protejeze specii de păsări, iar condiționarea accesului speologilor, justificată. „Peste tot, accesul în peșterile de clasa A e permis doar pentru cercetare, iar rapoartele de cercetare trebuie să le avem pentru a ști ce descoperiri se fac”, spune directorul APNA. Altfel spus, chiar dacă așa pare, n-a inventat nicio birocrație inutilă, ci doar propune măsuri necesare, fără de care fiecare ar face ce-l taie capul. Bine sau rău...
.jpg "Resturi dintr-o dronă rusească au fost găsite pe teritoriul României, în județul Tulcea. MApN continuă căutările")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.