Aşa cum arătam săptămâna trecută, în curând vor intra în vigoare modificările legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor ca urmare a faptului că, recent, Curtea Constituţională a respins ultima obiecţie de neconstituţionalitate ce putea fi formulată de preşedintele României cu privire la această lege, iar, vineri, 12 octombrie, Klaus Iohannis a fost nevoit să promulge noul statut al magistraţilor.
Astfel, în cazul în care instanţa de judecată, în urma procedurii descrise săptămâna trecută, apreciază că există o eroare judiciară şi acordă despăgubiri persoanei vătămate prin această eroare, se va declanşa o procedură prin care să se constate dacă eroarea poate sau nu să fie imputabilă magistraţilor care au instrumentat cazul respectiv.
Astfel, în termen de două luni de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care se constată eroarea judiciară, Ministerul Finanţelor Publice va sesiza Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă eroarea a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare şi al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare. Este interesant de văzut, însă, cum va face "statul" propria "evaluare", având în vedere caracterul consultativ al raportului Inspecţiei Judiciare.
Dacă se apreciază că este vorba de o eroare judiciară, statul va sesiza secţia civilă de la Curtea de Apel în a cărei rază de competenţă domiciliază judecătorul sau procurorul vizat de posibila eroare judiciară. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile în cadrul acestei curţi sau la parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de o curte de apel învecinată.
Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel poate fi atacată de partea nemulţumită cu recurs la Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, a cărei hotărâre este definitivă.
Legea nouă mai prevede şi obligaţia magistraţilor de a încheia asigurări de răspundere profesională, astfel încât aceste sume să fie achitate în totalitate sau în parte de o societate de asigurare.
.jpg "Renumita pianistă Gabriela Montero concertează la Sounds of Oradea: „Fiecare notă pe care o cânt vine direct din inimă”")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.