URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 28 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
18 Noiembrie 2012, 11:33

Răscoala uitată: Un istoric a descoperit în arhive dovezile unei răzmeriţe iscate la începutul secolului trecut

Răscoala uitată: Un istoric a descoperit în arhive dovezile unei răzmeriţe iscate la începutul secolului trecut UITATĂ DE VREME. Singurele mărturii scrise despre răscoala stârnită în Suiug de credinţa primitivă a ţăranilor într-o superstiţie au fost găsite întâmplător de istoricul orădean Mihai Georgiţă (medalion), într-un fond până acum necercetat al Arhivelor Bihor
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Dacă n-ar fi fost rapoartele milităreşti ale Prefecturii şi Jandarmeriei, întâmplarea s-ar fi stins încet în negura uitării, la fel cum cei care au trăit acele vremuri îşi picură acum ultimii stropi din ceara vieţii. Dar hazardul a făcut să nu se întâmple aşa, iar mărturiile celei mai ciudate răscoale din Crişana, necunoscute chiar şi istoricilor, să iasă la lumină dintr-un colţ de raft al Arhivelor.

Acolo le-a descoperit un orădean aplecat spre aflare de neştiute adevăruri, iar prin el povestea şi-a căpătat firescul loc în istoria Bihorului. Pare absurd, însă atunci ţăranii s-au răzvrătit fiindcă le era teamă de... grindină. Iar pentru că autorităţile i-au luat în derâdere, sătenii şi-au impus credinţa sub ameninţarea ascuţişului coaselor.

Mortul discordiei

Toamna, 1928. Sfârşit de august cu soare mângâind spicele holdelor de la marginea cătunului Suiug, risipit în nordul Bihorului între dealurile Homnajului şi Coastea Pleşului din comuna Abram. Pe uliţa satului, un bărbat trăgea de jug doi bivoli înhămaţi la o maşină de treierat. Mergea spre ţarină, arvunit cu ziua pentru seceriş. Deodată, dobitoacele au luat-o la goană, iar omul luat prin surprindere a fost călcat în copite şi apoi strivit sub roţile maşinăriei.

O întâmplare nefericită cum sunt multe, moartea lui Pintuţa Vasilie a fost sămânţa unei revolte izbucnite spontan şi transformate apoi într-o adevărată răscoală. Motivul? Şăranul era de loc dintr-un sat vecin, iar suiuganii erau stăpâniţi de o superstiţie potrivit căreia niciun străin răpus de o moarte nefirească nu are ce mai trece peste hotarul cătunului lor. Aşa că mortul trebuia înmormântat unde a murit, în Suiug, altminteri un cumplit blestem se va abate asupra localnicilor, urmând ca roadele pământului să le fie distruse de grindină. Dar, cum neamurile bărbatului voiau să-i facă o creştinească îngropăciune în satul natal, Bistra, suiuganii le-au "furat" mortul, alungându-i.

Răscoala de patru zile

Nici preotul satului nu i-a putut îndupleca pe oameni să renunţe la hotărârea de a "elibera" răposatul pentru a fi luat de familie şi înmormântat în satul lui. A doua zi după tragedie, când Prefectura ordonase jandarmilor să escorteze transportul cadavrului, suiuganii au pus mâna pe arme şi i-au alungat şi pe aceştia. Apoi l-au îngropat pe Vasilie la marginea cimitirului din sat, fără preot, şi au păzit ţintirimul zi şi noapte.

Dintre cei ce-au trăit vremurile ciudatei răscoale au mai rămas doar doi în viaţă. Cel mai bine îşi aduce aminte Niculaie Orşan care, la 96 de ani, nu vede deloc, nici n-aude prea bine, dar are mintea neatinsă şi amintirile vii. "N-or vrut oamenii s-o lase pă muierea lui să-l ducă pă mort. L-or azvârlit lângă temeteu, în spatele casei noastre. L-or astupat numa' cu oleacă dă pământ. Duhnea noaptea de nu puteam dormi, iară mama o pus perini la oblace, să nu intre putoarea. Io râdeam dă ea", povesteşte zâmbind bace Niculaie, care văzuse totul cu seninătatea şi curiozitatea copilului de 12 ani.

19 Pop.jpgLa cei 93 de ani ai săi, Gheorghe Pop (foto) rememorează doar frânturi din acele zile. "Tare s-or înfricoşat oamenii că i-a ajunge blăstămul şi-a da cu piatră pă holde. Or păzit cu coasa mortu', aşe o fost...", zice bătrânul care avea 9 ani când şi-a văzut tatăl punând mâna pe secure "să-i izgonească pă jăndari din sat".

Fără sânge

Autorităţile au fost luate prin surprindere de reacţia violentă a ţăranilor, arată depeşa prin care prefectul de Bihor cerea ajutor "comandantului şcoalei de jandarmi" din Oradea, colonelul Ivaşcu. "Populaţiunea din Suiug a înscenat o adevărată rebeliune. Vă rog a pune la dispoziţie un detaşament de 40 de jandarmi sub conducerea unui ofiţer, pentru a o stăpâni", cerea prefectul în 30 august, menţionând că răsculaţii erau "în număr de peste 200, înarmaţi cu coase, furci, topoare şi ciomege".

19 Orsan.jpgJandarmii au descins în Suiug în 31 august, evitând astfel o confruntare sângeroasă pentru că răsculaţii erau deja risipiţi la casele lor, liniştiţi că odată cu Vasilie îngropaseră şi blestemul ce-i ameninţa. Militarii au început exhumarea cadavrului, iar sătenii s-au resemnat copleşiţi de forţele de ordine. Doar aşa familia mortului a putut să-l ia şi să-l ducă acasă. "Or venit jăndari mulţi, da' n-or puşcat pă nime'. Or scos mortu şi l-or dus. Da' tare le-o fost frică la oameni să nu-i ieie jăndarii, că pă mulţi i-or dus", zice Niculaie Orşan (foto).

Represiuni totuşi au fost, căci "capii răzvrătitori" au fost arestaţi, trimişi în judecată şi pedepsiţi după lege, dar despre asta arhivele nu mai spun nimic. La fel cum nici despre familia mortului care a "iscat" răscoala nu se mai ştie nimic. "Tata, care era nepot de-a' lui Vasilie, mi-o spus că, după ce l-o-ngropat, nevastă-sa o vândut tăt ce-or avut şi s-o dus în Timişoara cu cei doi prunci. Iară de-atunci nu s-o mai auzit nimic de ei", spune Cornelia Pintuţa, din Bistra, strănepoata lui Pintuţa Vasilie.

Salvate de la uitare

Singurele documente ce descriu răscoala de la Suiug sunt trei pagini din corespondenţa purtată între Şcoala de Jandarmi din Oradea şi Prefectura Bihor, şi raportul trimis de aceasta ministrului de Interne. Actele au ajuns la Arhive în septembrie 1928, iar vreme de 84 de ani n-a ştiut nimeni de existenţa ori de conţinutul lor. Asta până acum o lună, când au fost găsite întâmplător de un angajat al instituţiei, istoricul Mihai Georgiţă, care - după ce a studiat în amănunt cazul - a găsit şi motivul răzmeriţei.

"Superstiţia a fost scânteia, dar nu putea ea singură să agite spiritele în aşa măsură încât oamenii să opună forţă autorităţilor şi să ignore dogmele bisericii. Au ajuns acolo după ce convingerea şi determinarea le-au fost întărite de evenimentele întâmplate în perioada 1919-1927, când în fiecare an culturile agricole, principala sursă de trai, le-au fost distruse de grindină. Pe fondul sărăciei, neliniştea era prezentă de mult timp în viaţa locuitorilor din Suiug, iar psihoza colectivă creată de ameninţarea unei catastrofe în perioada secerişului, întărită de superstiţia ducerii unui cadavru prin localitate, i-a exasperat pe ţărani în aşa măsură încât au recurs aproape instinctiv la forţă", spune Mihai Georgiţă, care consideră răscoala din Suiug ca fiind, cel mai probabil, singura din istoria contemporană a Transilvaniei izvorâtă dintr-o credinţă populară.

Dacă povestea a fost neştiută chiar şi de cei care au scris monografia satului, arhivistul care s-a aplecat mai mult de o clipă asupra unor banale rapoarte milităreşti a dat vechii întâmplări o valoare istorică inedită, astfel încât, de acum încolo, ea nu mai poate fi uitată.


SUPERSTIŢIE CU GREUTATE
Frica de grindină

Teama de grindină a locuitorilor din vechea zonă a Crişanei îşi găseşte justificarea prin urmările catastrofale pe care acest fenomen le avea asupra traiului de zi cu zi al ţăranilor. Dacă grindina era puternică, ei rămâneau fără grâne timp de un an, fiind astfel condamnaţi la sărăcie.

Exemple ale calamităţilor care au lovit Bihorul în trecut au fost adunate, din vechile scrieri, de muzeograful Florian Dudaş, de la Muzeul Ţării Crişurilor, în cartea "Catastrofe naturale în Transilvania". Potrivit acestuia, citând consemnarea unui anume popa Chirilă din Căuaşd (lângă Tinca), în 24 iunie 1812 "a picat aci piatră preste multe locuri şi de mare au fostu aşa cât nuca", încât oamenii nu au mai avut ce culege de pe câmpuri. Altă năpastă a distrus holdele în tot ţinutul Beiuşului pe 26 iunie 1822, când "au bătut piatra, tot ca merele cele murji, de rupea crengile ca brânca, şi bucatele toate le-au răsipit".

Exemplele sunt multe şi, potrivit etnografilor, nivelul scăzut de cunoştinţe al ţăranilor a justificat credinţa populară că grindina era o pedeapsă a divinităţii ori răzbunarea unor făpturi mitice cu puteri deasupra firii.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
9 Comentarii
Porcarie!
Ce "rascoala" de doi bani, zero lei, si astia scriu ditamai articolul pentru un fas ordinar! Asta nu e gazetarie, asta e kakamaka!
Postat 20 Noiembrie 2012, 14:25 de Athos
@????
lamureste-ma si pe mine ce s-a intamplat cu populatia pe care au gasit-o ungurii in aceste locuri atunci cand au ajuns aici ( anul 896). si daca romanii au venit din albania mult dupa voi, ce vrea sa spuna Anonimus atunci cand scrie ca "oastea lui menumorut era formata din valahi, secui si pecenegi"? oare cine erau acesti valahi? pune mana si citeste cartea "ungurii", scrisa de paul ledvai, un ungur destul de bine documentat si destul de obiectiv!
Postat 19 Noiembrie 2012, 22:22 de !!!!
sda
prietene de la ora 09:09 , tu esti cam prostalau asa din fire. Mai pune mana pe istoria adevrata, nu aia invata la Buda si Pesta. Nici in visele tale cele mai umede nu au fost ungurii primii aici. Hai valea .
Postat 19 Noiembrie 2012, 13:13 de aa
??????
iar aia din Albania????? veniti dupa cei din Asia???
Postat 19 Noiembrie 2012, 09:09 de ????
Cum unde ?
Pai aia din India ar trebui trimisi cu carutele pana in tara lor iar cei din Mongolia pe jos ! Poate nu mai ajung inapoi !
Postat 19 Noiembrie 2012, 07:20 de s.
???????????????
dupa mintea ta, aia care au venit de prin asia, unde ar trebui sa-si aiba mormintele ?
Postat 18 Noiembrie 2012, 22:04 de @/trasculoici/(3in1)
****
De acord cu prof. dr. Trasculesu
Postat 18 Noiembrie 2012, 21:11 de Raul
cata prostie
apoi ne miram ca traim intr-o tara inapoiata??? secolulul XXI.. alo?!? unde esti !?!
Postat 18 Noiembrie 2012, 20:41 de sorbonel
Fiecare îşi are locul său de drept
Păcat că nu se aplică acel obicei şi astăzi. Cimitirele din Oradea ar fi mai aerisite, orăşenii adevăraţi ar avea loc de întors printre alei iar ţăranii, veniţi de la Vadu Crişului spre exemplu, ar avea mormântul lor acasă, lângă familie, ca să nu rămână rătăciţi între "meleaguri".
Postat 18 Noiembrie 2012, 19:59 de prof.dr. Trăşculescu
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5892 RON
  • 1 EUR = 4.971 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON