Propunere inedită a PPMT pentru bugetare participativă: Cimitirul evreiesc din Oradea să intre în circuitul turistic

Plăcuţe cu numele istorice pentru străzi, un punct de lucru al Primăriei Oradea în cartierul Episcopia  Bihor, piste de biciclete şi introducerea cimitirului evreiesc în circuitul turistic dar şi mutarea Gării CFR, respectiv a liniilor de tren în afara oraşului. Sunt câteva dintre propunerile formulate de membrii şi simpatizanţii orădeni ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania pentru bugetare participativă şi prezentate, joi, într-o conferinţă de presă organizată de liderul organizaţiei judeţene Bihor, Csomortányi István, alături de preşedintele formaţiunii, Szilágyi Zsolt, şi de trei dintre iniţiatorii proiectelor.

„Traseele căilor ferate în intravilanul municipiului au devenit obstacole ale extinderii naturale şi reprezintă sursă de poluare şi disconfort. Dacă luăm, de pildă, ruta Timişoara-Cluj, actualmente trenurile sunt nevoite să înconjoare întregul oraş, traversând fără nici un raţionament de două ori Crişul Repede, pentru a ieşi către Oşorhei”, a explicat Csomortányi motivul pentru care a depus proiectul pentru mutarea liniilor de tren şi a Gării CFR în afara oraşului. 

Deşi este conştient că un astfel de proiect este imposibil de realizat fără un parteneriat cu Guvernul şi Ministerul Transporturilor, liderul PPMT Bihor este optimist. „Poate într-o altă guvernare, cu alţi miniştri, se va putea”, a spus Csomortányi. 

Şi din nou plăcuţe

Alte proiecte propuse privesc extinderea coridorului verde de arbori pe străzile Iuliu Maniu, Moşoiu, Cuza Vodă, realizarea unor piste de biciclete între cartierele Episcopia Bihor şi Rogerius, respectiv din Rogerius spre Parcul Libertăţii, şi introducerea în circuitul turistic a Cimitirului evreiesc din Cimitirul Municipal. „Acolo sunt îngropate personalităţi marcante din Oradea, şi cred că nu ar fi nevoie de investiţii foarte mari. Poate doar de curăţarea locurilor, amenajarea unor alei”, a spus liderul PPMT. 

Între propuneri se numără şi montarea pe străzile din zona istorică a unor plăcuţe cu numele istoric al străzii şi semnificaţia acestuia. „De exemplu, pentru strada Vasile Alecsandri avem denumirea de strada Arborele Verde, în forma originală Zöldfa utca, denumire care face trimitere la fostul han Arborele Verde, care funcţiona pe această stradă. Propunerea este ca, sub denumirea oficială, să se monteze numele istoric, traducerea în limba română, cu explicaţia aferentă”, a declarat Csomortányi.

O idee priveşte amenajarea turnului de apă aflat la intersecţia străzilor Coposu şi Lacul Roşu într-un punct de belvedere, cu cafenea şi ascensor. „Ar fi un punct de atracţie al oraşului. Am propus extinderea construcţiei cu un schelet metalic şi pereţi de sticlă, precum şi amenajarea la parter a unei cafenele”, a mai spus liderul PPMT Bihor. 

Scrisoare către premier

La rândul său, preşedintele formaţiunii, Szilágyi Zsolt (foto), a prezentat o scrisoare pe care a transmis-o premierului Viorica Dăncilă, în care a solicitat ca preşedinţia Consiliului UE pe care România o va asigura de la 1 ianuarie 2019, să aibă pe agendă şi teme referitoare la protecţia minorităţilor.

"Iniţiativa cetăţenească europeană Minority Safe Pack a reuşit să adune peste 1,3 milioane de semnături, iar din România am fost în număr de 254.871 cei care am sprijinit iniţiativa. Cred că Guvernul României nu poate să rămână indiferent faţă de faptul că cererea ca minorităţile autohtone să beneficieze de protecţia UE este puternic sprijinită de cetăţeni. Tactica de a împiedica această iniţiativă s-a dovedit a fi o greşeală, iar acum a devenit clar că în 2019 Comisia Europeană, probabil după alegerile europene din mai 2019, va avea în vedere această iniţiativă", a arătat Szilagyi.

Liderul PPMT a mai spus că preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene poate avea efecte pozitive şi în politicile interne ale ţării şi că, acceptând dialogul, guvernul României ar deveni mai credibil nu numai în ţară, dar şi la Bruxelles. "Încă nu este târziu să dovedim că suntem capabili de dialog şi pe teme sensibile, şi că practicile de a asuma angajamente, care să nu fie respectate nici după zece ani, nu sunt o caracteristică sistemică a politicii din România", a mai spus Szilágyi.