Mişu strigă în larma atelierului. "Fă cum ţi-am arătat. Uită-te ce piese ai de desfăcut, vezi ce se poate întâmpla când le scoţi, gândeşte-te cum poţi face cel mai bine", zice tânărul. Viorel se luptă să desfacă planetara înţepenită. "Dă cu spray şi mai încearcă o dată. Când îşi dă drumul, împinge-o afară", cere băiatul, iar Vio o ia de la capăt.
La numai 16 ani, învaţă meserie de la Mişu, cu trei ani mai mare, absolvent al unei şcoli duale din Oradea. Amândoi au preferat o meserie în loc să ajungă şomeri cu diplomă de liceu, iar reprezentanţii Centrului de Excelenţă în Învăţământul Profesional Dual din Oradea îşi doresc acelaşi lucru pentru cât mai mulţi elevi din Bihor...
"Ne lipsea ceva!"
Tu ştii ce vrea copilul tău să facă în viaţă? Dar el? Sunt întrebări la care puţini părinţi pot răspunde corect. Potrivit unui studiu Eurostat pe anul trecut, peste 15% dintre elevii de până în clasa a VIII-a şi-au abandonat studiile. 214.518 au "dispărut" fără să intre pe piaţa muncii. O bună parte au rămas în şcoli ca să-şi prelungească adolescenţa, nu să şi profeseze după absolvire.
"Încă dinainte de pandemie, firmele se confruntau cu lipsa forţei de muncă. Am căutat soluţii în Anglia, Belgia, Germania şi Olanda", povesteşte directorul Asociaţiei Firmelor Bihorene (AFB), Radu Silaghi (foto). Cercetările au scos la iveală diferenţe majore faţă de învăţământul românesc: "În Occident, când termină clasa a VIII-a, copilul e testat şi îndrumat de psihologi către specialitatea care i se potriveşte".
Profitând de Ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale 3.555/2017 privind învăţământul dual, împărţit între teoria din şcoală şi practica la viitorul loc de muncă, reprezentanţii AFB au convins în câţiva ani peste 240 de elevi să urmeze această formă de studii. "Am vorbit cu profesorii şcolilor tehnice, cu copiii din şcolile gimnaziale, cu firmele... Învăţământul dual prindea rădăcini, dar totuşi ne lipsea ceva", povesteşte directorul AFB.
Firma care adună...
Înfiinţată în 2020, în plină pandemie, Asociaţia Centrul de Excelenţă în Învăţământul Profesional Dual (CEIPD) funcţionează astăzi ca un integrator. "Colaborăm cu Inspectoratul Şcolar, cu şcolile şi cu firmele din judeţ", spune directorul asociaţiei, Dorin Culic (foto).
CEIPD şi-a început activitatea anul trecut, cu o finanţare de 50.000 euro atrasă prin Programul Operaţional Capital Uman şi investită în teste de aptitudini pentru elevi, organizarea de întâlniri cu copii, părinţi şi dascăli, plus amenajarea unui atelier la Colegiul Tehnic Constantin Brâncuşi. "Numai anul trecut au făcut teste de aptitudini 300 de elevi", povesteşte Culic (foto jos).
Testele Holland, gândite de specialişti, au arătat că părinţii, ocupaţi cu propriile joburi, îşi cunosc prea puţin copiii. "În 80% din cazuri cei de clasa a VIII-a merg la şcoală influenţaţi de părinţi sau prieteni. Problema e că în 60% din cazuri rezultatele testelor nu coincid cu părerile părinţilor despre aptitudinile lor", zice Culic.
"Nu ştiu ce meserie şi-ar dori"
Fost director al Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Bihor, psihologul Ana Cernea-Radu (foto) face parte din echipa care, cu sprijinul studenţilor Facultăţii de Psihologie a Universităţii Oradea, a testat elevi din tot judeţul. "Scopul e să-i conştientizăm pe părinţi şi pe copii cu privire la abilităţile acestora. Adolescenţii nu ştiu ce meserie şi-ar dori, nici măcar în clasa a IX-a, cu atât mai puţin în a VII-a sau a VIII-a", spune specialistul.
Psihologii s-au concentrat pe mediul rural. "Oraşul oferă mai multe oportunităţi. În schimb, la ţară copiii se pierd mult mai uşor. După clasa a VIII-a fie rămân să lucreze în gospodăria familiei, fie se orientează spre specialităţi cu care nu rezonează şi pe care le vor abandona pentru că îi fac nefericiţi", zice Cernea-Radu. Există, însă, şi cazuri în care sistemul chiar funcţionează...
Angajat "prin notar"
Absolvent al unei clase duale cu specializarea mecanic auto din cadrul Colegiului Tehnic Traian Vuia din Oradea, Mihai Cristea (foto), din Toboliu, a intrat prima oară într-un atelier la vârsta de 15 ani. La 16 ani era deja angajat. "Mama a trebuit să aducă hârtie de la notar ca să pot lucra", spune el.
Azi în vârstă de 18 ani, Mişu repară maşini în atelierul firmei Dorex, deţinută de inginerul Dorel Aprozeanu. "Nu mă văd făcând altceva", zice tânărul.
Mişu primeşte periodic elevi în practică, pentru că depăşeşte mult mai uşor bariera de vârstă. "Când am venit aici le spuneam mecanicilor să-mi dea ceva de făcut, că aşa se învaţă. La fel, din şase elevi câţi avem acum, doi mă întreabă mereu: «Pot face eu aia? Cum se face aialaltă?»", povesteşte Mişu. Semn că, la fel ca el, îşi doresc să înveţe meserie...
Practică, nu plictiseală...
Unul dintre cei doi practicanţi este Viorel Marincaş (foto), din Ineu de Criş. Elev la Colegiul Traian Vuia, puştiul de 16 ani nu îşi aminteşte foarte multe despre testarea făcută înainte de înscrierea la şcoală, dar spune că ar avea aceeaşi opţiune.
"Am vrut să fiu mecanic auto! Mi-a plăcut de când îl vedeam pe iubitul lui soră-mea lucrând la maşină. După ce te prinzi care piesă pe unde vine e foarte uşor", spune el. Aflat în primul din cei trei ani de şcoală, preferă munca în atelier "plictiselii" din şcoală. "La şcoală doar ne explică. Aici faci tu cu mâna ta...".
Doar 35% rămân...
Media de vârstă a personalului din atelierul inginerului Todorel Aprozeanu (foto) este de 36 ani. În ultimii ani au învăţat meserie aici zeci de elevi, dintre care unii s-au alăturat echipei. "Meseriaşii buni se văd repede. Din felul în care ţin mătura când curăţă locul de muncă la finalul primei zile, din interesul arătat faţă de procedurile de lucru, îţi dai seama destul de repede dacă vor să înveţe sau nu", spune Doru.
Chiar şi aşa, la finalul şcolii, o parte dintre tineri sunt tentaţi să plece. "După ce învaţă meserie, unii sunt atraşi de mirajul Occidentului. Unii pleacă să lucreze în construcţii, alţii merg în parcuri de dezmembrări. Dintre cei 70% câţi îşi dau interesul, mai puţin de jumătate rămân în meserie", zice inginerul.
Întâi liceul, apoi facultatea...
Tinerii constituie, totuşi, următoarea generaţie de meseriaşi a Bihorului. "Cunoscând meserie, poţi câştiga bine fără să munceşti în străinătate, departe de familie şi prieteni", consideră Eugenia (foto), soţia lui Doru şi administratoare a firmei.
Potrivit acesteia, avantajul absolventului de şcoală duală de a-şi permite încă de tânăr o maşină, o chirie sau o vacanţă nu înseamnă nici pe departe o "condamnare" la locul de muncă. "Mişu, de exemplu, s-a înscris la seral şi termină primul an de liceu", spune Jeni.
Perspectiva urmării unei facultăţi este încă departe, dar tânărul meseriaş n-o exclude. "I-am spus că peste câţiva ani poate va dori să îşi deschidă propriul atelier şi va fi obligat să angajeze pe cineva cu facultate care să îl coordoneze, pentru că aşa e legea. Nu i-a plăcut perspectiva asta, aşa că precis se va ţine de şcoală", crede Jeni. Pentru că, până la urmă, şcoala duală nu este un capăt de drum, ci începutul. Totul e să îţi găseşti propria cale...
"Un absolvent de învăţământ dual nu-i un simplu muncitor, ci un specialist. Dacă ar fi să comanzi mâncare la restaurant, ce-ai prefera? Un bucătar cu diplomă de facultate sau unul care în asta s-a specializat, ani de zile, de mic? Eu cred că nu-i greu de ales"
Dorin Culic
SE CAUTĂ MESERIAŞI!
720 de locuri în învăţământul dual orădean
Potrivit site-ului Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor, oferta educaţională pentru învăţământul dual în anul 2022-2023 numără 720 de locuri în liceele şi colegiile tehnice din Oradea, Salonta şi Ştei. Cele mai multe sunt rezervate specializărilor de mecanic auto, bucătar şi ospătar, dar firmele caută şi viitori electricieni, operatori de maşini cu comandă numerică şi sculeri-matriţeri.
Elevii din învăţământul profesional dual beneficiază de o bursă lunară de 400 lei, din care 200 lei de la Ministerul Educaţiei Naţionale şi 200 lei de la firma la care fac practică, de cazare şi trei mese gratuite pe zi (cei din judeţ), respectiv o masă pe zi (cei din Oradea, din partea Primăriei).
Cursurile durează trei ani, cu creşterea treptată a perioadei de practică, iar absolventul primeşte o diplomă recunoscută internaţional şi are un loc de muncă asigurat.
(Articol publicat în cadrul proiectului Eu Cohesion Funds Impact on People's Live)
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.