Dosarul de corupţie în care procurorii DNA Oradea l-au trimis astă-vară în judecată pe vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Kiss, pentru şpăgi de aproape 1 milion de euro şi un prejudiciu de 6 milioane euro în dauna instituţiei s-a poticnit.
Cazul e blocat de peste o jumătate de an în Camera Preliminară a Tribunalului Bihor, un filtru prealabil judecăţii propriu-zise, unde conform legii procedura trebuia finalizată în maximum 60 de zile. Motivul, a aflat BIHOREANUL, este o premieră pentru justiţia locală: liderul UDMR a obţinut acordul judecătorilor pentru desecretizarea deciziilor prin care discuţiile telefonice i-au fost ascultate în baza unui mandat de siguranţă naţională...
Combinaţii a la Kiss
Vicepreşedintele CJ Bihor, Alexandru Kiss, totodată preşedinte al UDMR Bihor, a fost trimis în judecată pe 17 iunie 2015 alături de magnatul proprietar al grupului Selina, Beneamin Rus, de Miklóssy Ferenc Laszlo, Miklóssy Ferenc (tată şi fiu), patronii companiei Keviép, precum şi de Gheorghe Roatiş, administrator al Martex Trans SRL, şi de Bojtor Vilmos Lászlo, cei doi din urmă parteneri ai unui alt milionar orădean luat în vizor în acelaşi dosar, Alexandru Mudura, între timp decedat.
Acuzaţiile – corupţie, spălare de bani şi o pagubă de 6 milioane de lei în dauna Consiliului Judeţean– au fost formulate în legătură cu modul în care firmele Keviép şi Selina s-au lipit în anii 2003- 2008 de contracte publice bănoase, iar Martex Trans, controlată de Roatiş, a livrat cărbune la suprapreţ CET-ului orădean, în schimbul unor şpăgi de peste 1 milion euro.
Caruselul şpăgilor
Mita ar fi ajuns la tandemul Kiss-Mudura printr-un mecanism în care au fost implicaţi Bojtor, Roatiş şi firmele controlate de aceştia: Ariston Distribution Corporation Ltd Londra, Wasleys Worldwide LLC Washington şi Martex Trans Oradea. Astfel, Miklóssy Ferenc (patronul Keviep) a vândut către Ariston utilaje de 187.000 euro, transferate apoi către Martex, de unde au fost cumpărate la suprapreţ prin intermediul societăţii East Bau Construct Oradea, aparţinând fiului său, Miklóssy Ferenc Laszlo, cu peste 500.000 euro.
În cazul lui Beneamin Rus, spălarea banilor s-a făcut, acuză DNA, prin offshore-ul Wasleys. La solicitarea firmei Trameco, aparţinând lui Rus, un producător german de utilaje a livrat firmei lui Bojtor utilaje de 500.000 euro, de unde au fost revândute firmei Trameco cu 1,2 milioane euro.
Diferenţele de bani, spun procurorii, au ajuns la Kiss şi Mudura prin Bojtor, care îi scotea din conturile firmelor şi îi înmâna personal celor doi afacerişti.
La purecat
Înaintat Tribunalului Bihor, dosarul a fost trimis în Camera preliminară a instanţei, un filtru prealabil judecăţii propriu-zise, în care un magistrat îl analizează, rezolvă chestiunile ce ţin de legalitatea actului de sesizare şi probelor, iar în final stabileşte dacă procesul poate începe sau nu. În cazul în care găseşte nereguli, judecătorul poate dispune retrimiterea dosarului la Parchet, pentru remedierea problemelor.
Conform Codului de procedură penală, durata procedurii în Camera preliminară poate fi de cel mult 60 de zile de la înregistrarea dosarului la instanţă, dar în cazul Kiss termenul a fost demult depăşit. Motivul? Avocaţii liderului UDMR au obţinut desecretizarea încheierilor judecătoreşti în baza cărora Kiss a fost ascultat de SRI pe mandat de siguranţă naţională.
Ameninţare!
Asemenea mandate se emit la solicitarea SRI când există indicii că persoana vizată ar putea constitui o ameninţare la adresa siguranţei naţionale. Procedura este specială şi are mai multe etape obligatorii de verificare şi decizie până să fie avizată. Cererea se transmite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde procurori anume desemnaţi analizează temeinicia solicitării şi, la rându-le, o înaintează unui complet special al instanţei supreme.
Dacă în convorbirile interceptate se găsesc indicii ale unor fapte penale, în funcţie de natura lor SRI transmite informaţiile Parchetelor competente să le ancheteze. Aşa s-a întâmplat şi în cazul lui Kiss, în dosarul căruia au ajuns mai multe discuţii interceptate pe mandate de siguranţă naţională, ca dovezi ale şpăgilor luate pentru contracte publice. Ajuns acum în faţa instanţei, liderul UDMR contestă, însă, legalitatea procedurii şi a cerut desecretizarea încheierilor judecătoreşti şi a mandatelor în baza cărora a fost ascultat.
Tot pe loc, pe loc
Urmarea? Deşi DNA a cerut respingerea solicitării, motivând că urmăreşte doar tergiversarea procesului, dar şi că Tribunalul Bihor nu poate cenzura o soluţie dată de o instanţă superioară, judecătorul a decis contrariul, dispunând transmiterea unei adrese către Compartimentul de Informaţii Clasificate al Înaltei Curţi, pentru "a proceda la declasificarea mandatelor de interceptare şi a încheierilor de şedinţă în baza cărora s-au emis".
Soluţia, o premieră pentru instanţele bihorene, a fost luată în luna august a anului trecut şi a avut efectul scontat. Căci, deşi a trecut o jumătate de an de la transmiterea adresei la Bucureşti, răspuns încă n-a venit. Timp în care Kiss îşi poate duce până la capăt mandatul de vicepreşedinte al CJ şi, de ce nu, chiar să mai candideze pentru încă unul...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.