Primărie fără suflet: După ce că sunt despăgubiţi sub valoarea caselor demolate, orădenii expropriaţi sunt umiliţi de funcţionari (FOTO / VIDEO)

Şocul i-a trecut, furia i s-a stins, plânsul i-a obosit. I-a rămas doar gustul amar al uneia dintre cele mai traumatizante experienţe din viaţă. "Deşi este vorba de o expropriere, oamenii Primăriei se poartă ca la o executare silită: îţi interzic să îţi iei lucruri din casă, te somează să pleci, te fac să te simţi cetăţean de categoria a doua", povesteşte Florica Florea, fosta proprietară a unei case din strada Grădina de Fragi.

BIHOREANUL a descoperit că Primăria îi tratează cu ostilitate pe orădenii ale căror imobile sunt expropriate pentru proiecte de interes public. De ce? Pentru că poate!

Pas cu pas

Primele exproprieri după căderea comunismului s-au făcut în Oradea acum un deceniu, pentru mari investiţii, cum ar fi drumul expres sau Aquaparkul Nymphaea. Apoi s-au banalizat. Primăria a demolat case pentru asigurarea accesului la noile blocuri din strada Oneştilor, pentru amenajarea sensului giratoriu din capătul podului Centenarului sau a unor parcări în spatele blocurilor din Nufărul.

În ultimii 5 ani, municipalitatea a plătit peste 10 milioane euro proprietarilor lăsaţi fără terenuri sau case. "Nu ne batem joc de oameni. Exproprierile se fac la valoarea pieţei, plus încă aproximativ 10%", susţine primarul Florin Birta (foto). Oare?

"O justă despăgubire"

BIHOREANUL a constatat că lucrurile nu stau chiar aşa. Deşi Legea 255/2010 prevede "o justă şi prealabilă despăgubire", orădenii expropriaţi sunt nemulţumiţi de sumele primite. "Primăria îţi plăteşte cât să nu îţi merite să te judeci. Ce câştigi să dai pe avocaţi", spune un expropriat din strada Gheorghe Doja.

Oamenii sunt blazaţi. "Îmi caut casă de câţi bani voi primi şi o să plec", zice Ioan Dârjan, proprietarul unui imobil aflat în calea viitoarei străpungeri dintre străzile Libertăţii şi Parcul Traian. Explicaţia e simplă. "Degeaba mergi în instanţă. Legea este făcută în favoarea expropriatorului", afirmă Octavian Totorean, fost proprietar de casă în strada Gheorghe Doja.

Jecmăneala se face cu legea în mână. "Primăria te despăgubeşte la valoarea din grila notarilor, reprezentând suma minimă la care se calculează taxa de timbru, şi nu la valoarea de piaţă", reclamă Florica Florea (foto), care a deţinut una dintre cele mai frumoase case de pe strada Grădina de Fragi, ce găzduia două apartamente. La cei 230.000 euro primiţi, abia dacă şi-a găsit o casă în Sântandrei, nicidecum un imobil cu etaj şi curte la 5 minute de mers pe jos de Lotus Center, cum avea.

"Judecând după preţurile din zonă, ne-am aşteptat la cel puţin 270.000 euro. Am găsit o casă în cartierul Grigorescu, am dat un avans, dar l-am pierdut. La ce sumă am primit, n-am mai putut-o cumpăra", povesteşte fiica doamnei Florea, Daniela Bosoancă.

"Vă atragem atenţia!"

Dar Primăria nu crede în lacrimi! Obişnuiţi să scoată rău-platnici din casele oraşului, angajaţii Direcţiei Patrimoniu Imobiliar, coordonaţi de directorul adjunct Cristian Popescu, îi tratează cu ostilitate pe expropriaţi în adresele pe care, culmea, primarul Florin Birta le contrasemnează. "Primăria foloseşte expresii de genul «vă atragem atenţia» şi «vă reamintim», de parcă n-ar exista «vă rugăm»", spune Bosoancă.

Tonul e folosit, invariabil, faţă de toţi expropriaţii. "Când te demola pe vremea lui Ceauşescu, era o tragedie, exista parcă o empatie, acum nu există nimic", spune Octavian Totorean.

Frustrarea e firească. "Acest limbaj ameninţător, chiar dacă juridic corect, e prea dur pentru nişte oameni cărora le-ai luat casa. Aici s-ar cere un «vă mulţumim pentru sprijinul acordat comunităţii» sau un «apreciem efortul dumneavoastră». Până la urmă, sunt contribuabili ai oraşului", spune psihologul Mihaela Heciu (foto).

Te-am evacuat, dar plăteşti...

Primăriei nu-i pasă de problemele create expropriaţilor. "Mi-au atras atenţia să las casa goală, fără să mă ajute cu un container măcar. Adică mă dai afară, iar pentru lucrurile pe care nu am unde să le duc, tot eu plătesc oameni să le arunce", zice Daniela Bosoancă.

Adrian Mut, din strada Grădina de Fragi, a rămas cu familia în casă până în ultima zi, pentru că a plătit o contraexpertiză şi aştepta evaluatorul. "La ora 12, angajaţii Primăriei stăteau în spatele meu să golesc casa, cu întrebări de genul «Mai aveţi mult?». I-am întrebat şi eu: «Măcar îmi tăiaţi din impozit lunile în care nu stau aici?». Mi-au răspuns «Nu. Impozitul îl plăteşte pe tot anul cine vinde casa». Asta m-a enervat. «Dar nu v-am vândut-o, mi-aţi luat-o cu japca!»", povesteşte orădeanul.

Mut a comandat o contraexpertiză pentru că evaluarea Primăriei i s-a părut nedreaptă. "Pe o casă cu 3 camere, curte şi atelier, mi-au dat 88.000 euro, deşi în zonă sub 130.000 euro nu găseşti nimic. Acuma stau la bloc, aşa de bine m-au despăgubit!", spune bărbatul.

Deşi direct afectaţi de evaluare, expropriaţii află doar suma finală, nu şi modul în care a fost ea stabilită. "Eu nu ştiu ce au luat în calcul, pentru că nu am văzut raportul de evaluare. Iniţial mi-au spus că mi-l pun la dispoziţie pentru consultare, pe urmă nu m-au mai lăsat să-l văd deloc şi a trebuit să-l cer prin instanţă", relatează Daniela Bosoancă. Iar dacă nu le convine rezultatul expertizei, oamenii n-au decât să îşi comande, pe banii lor, alta corectă.

Numai pe pierdere...

Expropriaţii au de acoperit, însă, multe costuri ascunse. Cel mai bun exemplu este Olah Attila, fostul proprietar al unei case din strada Gheorghe Doja, din vecinătatea Spitalului Judeţean, unde urmează să se ridice o parcare.

Mutat cu cei trei copii în chirie în Biharia, a fost obligat să îşi vândă în pierdere bunurile: "Am dat aproape gratis mobilă, aparatură de bucătărie şi alte lucruri pe care n-aveam unde le duce".

În plus, dacă în primii ani Primăria le permitea orădenilor expropriaţi să îşi recupereze geamuri, uşi sau ţiglă din casele ce urmau să le fie demolate, acum le interzice. Attila a încercat să ia un gard, poarta garajului şi filigoria, dar degeaba. "Primăria mi-a răspuns că nu se poate, că au fost calculate la evaluare, aşa că am cerut să îmi vândă, pe bani, măcar filigoria, construită cu mâna mea. M-au refuzat!". Iar între timp filigoria a dispărut...

"«Vă notificăm» nu e o înjurătură"

Contactaţi de BIHOREANUL, reprezentanţii municipalităţii au atitudini uşor diferite faţă de expropriaţi. Unii arogantă, alţii birocratică, alţii împăciuitoare. Spre exemplu, directorul adjunct Cristian Popescu, un personaj controversat, cunoscut pentru atitudinea cinică, deşi este coordonatorul acţiunii, n-a răspuns întrebărilor nici măcar prin Biroul de Presă al Primăriei, urmând să îşi precizeze poziţia ulterior.

Lucian Popa (foto), şeful Direcţiei Patrimoniu Imobiliar, nu vede nicio problemă în atitudinea subalternilor. "Oamenii şi-au luat banii, ştiu că pot cere mai mult în instanţă, au 6 luni să se mute. Nu-i dă nimeni afară peste noapte şi nu le vorbeşte nimeni urât. «Vă notificăm» nu este o înjurătură", argumentează el.

Cea mai bună dovadă că directorul nu înţelege drama expropriaţilor este atitudinea sa rigidă. "Evaluarea a ţinut cont de bunurile din casă. Nu se poate să îţi primeşti banii pe ele, iar la plecare să le şi iei. Cine voia să îşi ia cu el filigoria sau poarta de garaj trebuia să spună şi nu o mai evaluam", zice Popa. Căci pe ce pune Primăria mâna nu mai dă înapoi...

"Tonul poate fi îmbunătăţit..."

De cealaltă parte, politician fiind, deci dependent de voturi, primarul Florin Birta vede situaţia ceva mai nuanţat. "Nu cunosc tonul pe care se poartă corespondenţa cu orădenii expropriaţi. Acolo unde se poate mi-am delegat dreptul de semnătură directorului Popa, pentru a accelera viteza de circulaţie a documentelor", spune edilul.

Pus în faţa unei astfel de adrese, primarul le dă totuşi dreptate orădenilor. "Sunt de acord că tonul poate fi îmbunătăţit. Oamenii aceia nu sunt cei mai fericiţi. Voi avea o discuţie cu colegii cu privire la comunicarea cu cei expropriaţi", spune Birta, evitând să promită şi alte concesii. "În ce priveşte comunicarea raportului de evaluare comandat de Primărie, dacă legea permite, sunt în principiu de acord să fie pus la dispoziţie, dar va trebui să mă consult cu juriştii", zice el.

La fel, Birta crede că orădenii şi-ar putea răscumpăra din bunuri. "Materialele care pot fi recuperate, geamuri sau uşi, sunt folosite de Primărie la repararea locuinţelor sociale. Pe baza unei evaluări, cred însă că o uşă sau o filigorie poate fi vândută fostului proprietar". Cu titlu de exemplu, edilul promite să se intereseze despre soarta filigoriei ridicate din strada Gheorghe Doja.

Rămâne de văzut dacă, în urma intervenţiei sale, tonul şi atitudinea subalternilor faţă de expropriaţi chiar se va schimba. Prea bine îi ies Primăriei exproprierile ca să îşi dorească să schimbe ceva de dragul unor orădeni de rând...

LEGE PENTRU EXPROPRIAŢI
S-a blocat în Parlament!

Date fiind nemulţumirile provocate de exproprieri, la iniţiativa deputatului UDMR Bihor Szabó Ödön (foto), Parlamentul a luat în discuţie încă de anul trecut amendarea Legii 255/2010. "Nicăieri în ţară nu s-au făcut atâtea exproprieri ca în Bihor", susţine acesta.

Potrivit proiectului, la stabilirea despăgubirii, expropriatorul va lua în calcul, printre altele, costurile de relocare, cheltuielile cu achiziţionarea unui bun echivalent şi pierderile suferite din perturbarea afacerii în cazul spaţiilor comerciale sau de producţie. În plus, expropriaţii vor fi despăgubiţi şi pentru "valoarea sentimentală" a imobilelor cu un plus de 20% dacă au locuit în ele 25 de ani, de 30% pentru un interval între 25-50 de ani şi de 50% pentru peste 50 de ani.

Proiectul a trecut de Senat şi s-a blocat la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor. "Există discuţii în ce măsură ar afecta marile proiecte de infrastructură, iar procentele suplimentare li se par unora prea mari", spune deputatul USR Silviu Dehelean.