URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 23 OCTOMBRIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
A fost o perioadă în care tramvaiul a intrat în dizgrație, nu doar la noi, ci cam peste tot în Europa. Și în Oradea am pierdut linii importante, pentru că e mult mai ușor să tragi un asfalt peste șine decât să deschizi trasee noi, care presupun săpături, traverse, muncă multă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Cam așa se jură un personaj dintre cele care, la ordinul încă președintelui Iohannis, au făcut posibilă coaliția PSD-PNL. Nu se numește Gâgă, ci Rareș Bogdan. „Guvernăm împreună, dar nu participăm la treburile coaliției, nu mai există colaborare între noi și PSD”, zicea acesta joia trecută.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Cu cine vă gândiți să votați pentru funcția de președinte al României dintre numeroșii candidați?











De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
La data de 5 octombrie 2024, Curtea Constituțională a admis o contestație formulată de doi cetățeni și a anulat o Decizie a Biroului Electoral Central prin care se dispusese înregistrarea candidaturii pentru funcția de Președinte al României a doamnei Diana Ivanovici Șoșoacă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
12 Iunie 2017, 14:05

Pragul pentru infracțiunea de abuz în serviciu

Pragul pentru infracțiunea de abuz în serviciu sursa foto: Mediafax, Foto Liviu Untaru
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Printr-o decizie recentă a Curții Constituționale, foarte mediatizată, s-a respins o excepție de neconstituționalitate cu privire la textul de incriminare a abuzului în serviciu care nu conține un prag valoric.

Cu toate că a respins excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a arătat într-un comunicat postat pe propriul site că, referitor la criticile formulate cu privire la lipsa unui prag valoric sau a intensității vătămării rezultate din comiterea faptei, Curtea a reiterat considerentele Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat că revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de ”abuz în serviciu”, cu aplicarea principiului "ultima ratio", astfel cum acesta a fost dezvoltat în doctrină și jurisprudență (inclusiv cea a Curții Constituționale), aceste circumstanțieri fiind necesare delimitării răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Totodată, Curtea a reţinut că, dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanța constituțională nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu.

Mai concret, Curtea a spus că ea nu poate completa legea, dar că Parlamentul este obligat să facă acest lucru în baza deciziei Curții.

Întrebarea care se ridică este dacă Parlamentul trebuie să respecte decizia Curții Constituționale și să reglementeze imediat un prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu? Răspunsul nu poate fi decât negativ. Potrivit Constituției, Curtea Constituțională are doar atribuția de a verifica conformitatea legislației cu legea fundamentală și nicidecum nu are competența de a obliga Parlamentul să emită un anumit act normativ.

Ca atare, în măsura în care se va reglementa un prag pentru infracțiunea de abuz în serviciu, această decizie va trebui asumată de Parlament sau de Guvern (în ipoteza în care se va uza de o ordonanță de urgență), aceste instituții neputând fi obligate direct la adoptarea unor modificări legislative ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
OARE ?
În schimb judecătoarea Gârbovan scrie că, “ prin decizia 405 din 15 iunie 2016, Curtea Constitutionala a identificat trei aspecte distincte care trebuie avute in vedere de legiuitor in redefinirea articolului privind abuzul in serviciu. Este vorba despre incalcarea unei dispozitii exprese din lege, necesitatea stabilirii unei vatamari grave produse prin infractiune si definirea notiunii de act, atunci cand vorbim de act al puterii judecatoresti sau legislative. Presedinta UNJR aminteste ca CCR a impus legiuitorului, care conform Curtii poate fi Parlamentul sau Guvernul, sa stabileasca o limita, un prag valoric in cazul abuzului in serviciu. Adica, exact ceea ce facuse Guvernul Romaniei in OUG 13/2017. “ . Eu unul merg pe mâna Danei Gârbovan. CCR s-a pronunțat doar că nu este ea cea care stabilește CÂT SĂ FIE PRAGUL ! Nu altceva !
Postat 12 Iunie 2017, 14:31 de TDS
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5973 RON
  • 1 EUR = 4.9731 RON
  • 1 HUF = 0.0124 RON