URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 11 AUGUST 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Am o mare admiraţie pentru cei care nu cred în Covid, care nu dau doi bani pe regulile stabilite de Guvern şi care au reuşit să afle, prin propriile mijloace, că Uniunea Europeană ne dă bani grei, chipurile,  pentru fiecare mort care ar fi decedat din cauza coronavirusului...
Zic şi eu
Adrian Cris
Am ajuns de unde am plecat, dar cu un preţ mare: resurse materiale şi umane irosite, doar pentru că nu vrem să purtăm o mască, să nu ne îmbulzim unii în alţii şi să ne spălăm pe mâini.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Cu cariera politică limitată de la centru, Ilie Bolojan pare să-şi fi atins poziţia maximă în partid. Popularitatea sa la nivel naţional ca primar harnic acţionează parcă împotriva sa în PNL. Sondajele spun că nu ar fi avut probleme să câştige un nou mandat la primărie şi să tragă după el o majoritate confortabilă în Consiliul Local, dar nu cred că-şi doreşte să ajungă cel mai longeviv primar din România...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre candidatura surpriză a lui Ilie Bolojan la președinția Consiliului Județean Bihor?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam săptămâna trecută, Legea nr. 136/2020, cunoscută popular ca legea carantinei şi izolării la domiciliu, adoptată în urma unei decizii din 25 iunie 2020 a Curţii Constituţionale, prevede că izolarea unei persoane fără acordul acesteia se poate dispune doar pentru 48 de ore, într-o unitate sanitară sau, după caz, într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Consumul de apă poate avea o influenţă nefavorabilă asupra organismului atunci când apa conţine agenţii patogeni ai bolilor infecţioase, când are o compoziţie deosebită de cea a apei potabile şi când apa are gust sau miros ce o fac improprie consumului. Aceste modificări ale normelor de potabilitate pot fi determinate cel mai des de caracteristicile solului străbătut de către ape şi impurificării cu ape uzate fecaloid-menajere sau industriale.
14 Iulie 2015, 07:32

Pierdem "trenul"! Concurând Oradea, Aeroportul din Debreţin deschide patru noi curse externe

Pierdem 'trenul'! Concurând Oradea, Aeroportul din Debreţin deschide patru noi curse externe CA LA NOI ŞI CA LA EI. La Debreţin (foto stânga), terminalul cargo este multifuncţional, transportul de mărfuri fiind realizat pe calea aerului, pe calea ferată şi pe şosea, datorită legării aeroportului de autostrada M3. La Oradea, unde abia acum se modernizează pista (foto dreapta), terminalul de mărfuri e doar în proiect, după ce aeroportul a primit 14,38 hectare din fostul tancodrom, lângă şoseaua de centură, ceea ce îi va asigura, deocamdată, o legătură doar pentru transportul rutier
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

După mai bine de două decenii de sforţări, Aeroportul din Oradea va fi complet modernizat. Asta e vestea bună. Cea proastă e, însă, că orădenii continuă să meargă tot “în deplasare” pentru a zbura spre Occident, fiindcă autorităţile judeţului încă n-au reuşit să aleagă operatorii pentru cursele internaţionale care să justifice investiţia de 80 milioane lei.

Amânate iniţial până în toamnă, apoi până la sfârşitul acestui an, iar mai nou pentru începutul anului viitor, zborurile internaţionale de la Oradea se lasă aşteptate. În schimb, la 70 kilometri distanţă, în Debreţin, concurenţa porneşte, una după alta, curse regulate spre tot mai multe destinaţii din Anglia, Italia, Franţa, Germania şi chiar Suedia.

Le-a stat în cale

Dat în folosinţă în 1967, Aeroportul din Oradea a fost multă vreme o povară pentru autorităţi. În 2008, preşedintele CJ Alexandru Kiss şi vicele Ştefan Seremi au vrut chiar să-l desfiinţeze pentru a-l muta în zona Diosig-Valea lui Mihai, sub pretextul că blochează dezvoltarea oraşului şi cu planul de a folosi cele 165 hectare pentru construirea de vile.

Planul era însă fantasmagoric. Construirea unui nou aeroport, arătau specialiştii, ar fi însemnat o investiţie de cel puţin 100 milioane euro şi o muncă de 10 ani, din care 5 doar pentru măsurarea vizibilităţii, umidităţii, vântului, solidităţii solului. Culmea, asta în timp ce Oradea are cea mai bună poziţionare pentru un aeroport, fiind ferită de furtuni, de pildă, iar vecinătatea cu oraşul era nu păguboasă, ci dimpotrivă, favorabilă dezvoltării.

Totuşi, ani în şir, Consiliul Judeţean, în subordinea căreia funcţionează Aeroportul, n-a mişcat un deget, pista şi terminalul de călători degradându-se continuu până ce în 2007, din lipsă de clienţi, a fost închis depozitul de kerosen, determinând şi desfiinţarea ultimei curse externe, operate de Carpat Air spre Verona. Urmarea? Cine a vrut să zboare în Europa a trebuit s-o ia spre Budapesta, Cluj ori Timişoara.

Afaceri româneşti

Primele investiţii au apărut abia în 2009, dar numai "pe bucăţi". Întâi, în perioada 2009-2011, din fonduri proprii şi ale CJ, Aeroportul a extins şi recompartimentat aerogara la standarde Schengen, şi abia după alţi 3 ani au început şi lucrările pentru modernizarea şi extinderea infrastructurii propriu-zise, cu fonduri UE.

În 2013 CJ a obţinut şi aprobarea Comisiei Europene pentru subvenţionarea curselor externe, ceea ce ar fi făcut aeroportul orădean cel mai atractiv din vestul ţării, fiind singurul care poate asigura facilităţi companiilor de transport aerian. E vorba de o sumă semnificativă per pasager, timp de 5 ani, descrescător: 20 euro în primul an, 19 în anul II, 18 în al III-lea, 17 euro în anul IV şi 16 euro în ultimul, cu obligarea păstrării curselor încă 5 ani după.

Între timp, lucrările de modernizare au fost începute, urmând să fie finalizate în octombrie, dar licitaţia pentru noile curse tot n-a fost făcută. Preşedintele CJ, Cornel Popa, a lansat periodic termene pe care însă nu le-a respectat. Întâi, procedura a fost amânată până în toamnă, apoi până la sfârşitul acestui an, pentru ca săptămâna trecută, în interviul acordat BIHOREANULUI, să vorbească despre începutul anului viitor.

Noi stăm, ei se mişcă

Unde vom zbura de la Oradea? Deocamdată, potrivit intenţiilor CJ, zboruri subvenţionate vor putea fi deschise spre Germania, Austria, Italia, Spania, Franţa şi Irlanda, destinaţii stabilite printr-un studiu al Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane şi în baza propunerilor marilor companii din judeţ. Iniţial fusese luată în calcul şi varianta Luton - Londra (Marea Britanie), dar reglementările CE nu permit concurenţa între aeroporturile aflate la mai puţin de 100 km unele de altele, iar la Debreţin există deja curse regulate spre acestă destinaţie. Şi nu numai!

În timp ce autorităţile noastre se mişcă greoi, vecinii maghiari au reuşit să transforme un vechi aeroport militar sovietic într-o veritabilă platformă multifuncţională, destinată nu doar transportului de călători, ci şi celui de mărfuri, cu legături la autostradă şi la calea ferată. În plus, în Aeroportul Debreţin a fost încorporat şi un incubator de afaceri, iar prin refacerea căii ferate industriale care deservea depozitul fostei baze militare, şi un terminal feroviar care are acces la reţeaua naţională de cale ferată. Vecinii au avut, cum s-ar zice, noroc cu ruşii...

Investiţii private

Nu s-au mulţumit, însă, doar cu atât. Investiţia pentru modernizarea şi dezvoltarea aeroportului a început în 2013 printr-un parteneriat între autorităţile publice cu Xanga Group, un conglomerat local de firme care a pus la bătaie 2,7 miliarde forinţi (9 milioane euro), din care jumătate fonduri UE.

Combinaţia a funcţionat, astfel că în nici 3 ani s-a reabilitat terminalul de călători, s-a reînnoit calea ferată industrială, lângă care s-a construit şi un terminal feroviar de 2.000 mp, plus alte 4.000 mp spaţii de depozitare, cu infrastructură pentru transferul containerelor. Operatorul terminalului feroviar este compania austriacă Rail Cargo, care asigură transportul containerelor sosite pe calea aerului până la trei porturi europene: Koper (Slovenia), Hamburg (Germania) şi Rotterdam (Olanda).

Zboruri, unul după altul

Scopul investiţiilor a fost de a crea un coridor pentru mărfurile din Asia spre Europa, care de pe Aeroportul Debreţin pot ajunge mai departe la destinaţie pe autostrada M3 sau pe calea ferată. În paralel, Xanga Group a construit şi un incubator de afaceri, cu 3.000 mp de birouri pentru firme şi reprezentanţe ale unor companii unde studenţii pot face practică în baza unui acord încheiat cu Universitatea locală.

Aeroportul a devenit interesant şi pentru companiile care operează curse de călători. Wizz Air, cea mai mare companie aeriană din Ungaria, care până în acest an zbura regulat din Debreţin spre Londra-Luton şi Eindhoven, va deschide în octombrie o cursă spre Milano-Bergamo, iar în decembrie altele trei, spre Paris-Beauvais (Franţa), Bruxelles-Charleroi (Belgia) şi Malmo (Suedia). Tot de atunci, va deveni una dintre bazele Wizz-Air, alături de Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Târgu Mureş.

În plus, din Debreţin călătorii pot ajunge vara spre Antalya (Turcia), Heraklion-Creta şi Corfu (Grecia) şi Burgas (Bulgaria) cu zboruri charter operate de Travel Service (Cehia), Freebird Airlines (Turcia) şi Bulgarian Air Charter.

Vital pentru oraş

Rezultatul? Dacă în 2012, Aeroportul din Debreţin avea doar 30.000 de călători, pentru 2015 este estimat un aflux de 150.000 clienţi. Iar dezvoltarea aeroportului a contribuit şi la cea a oraşului. Un detaliu elocvent este faptul că, printr-un acord încheiat cu  companiile Wizz Air şi Pharma Flight, Universitatea din Debreţin a deschis o şcoală de pilotaj, pregătind specialişti în aeronautică, mecanica aeronavelor şi controlori de trafic. Şi nu e tot, căci clădirea în care vor învăţa cadeţii va funcţiona şi ca centru de cercetare pentru îmbunătăţirea investigaţiilor privind siguranţa zborului.

În tot acest timp, la Oradea timpul s-a oprit parcă în loc. În condiţiile în care lucrările la aeroportul nostru se vor finaliza în toamnă, iar o licitaţie cere timp, mai ales dacă va fi şi contestată, există riscul ca noua infrastructură de 80 milioane lei (aproape 18 milioane euro) să nu folosească, cel puţin o vreme, decât curselor interne. Fără nicio deschidere spre lume...


ÎNCĂ INTENŢIE
Centrul intermodal, în proiect

Dacă vecinii din Debreţin l-au şi făcut, realizarea în Oradea a unor facilităţi care să permită transportul şi transferul mărfurilor atât aerian, cât şi feroviar şi rutier, se află abia la început.

Obiectivul e cuprins în Master Planul General de Transport al României pe perioada 2014-2020, ce relevă că în prezent aeroportul orădean are doar 60.546 pasageri pe an, făcând parte din categoria Smaller Regional (regional mic), după Major International Hub (Henri Coandă – cu peste 5 milioane pasageri), International Hub (Cluj şi Timişoara - până la 5 milioane) şi Regional Major (Târgu Mureş, Iaşi - între 1-5 milioane pasageri/an). MPGTR recunoaşte însă Oradiei un potenţial superior, de până la 650.000 pasageri pe an, suficient pentru a promova în categoria de Aeroport Regional (la fel ca Debreţinul), ceea ce-i va permite să acorde mai uşor subvenţii pentru noi curse, dar şi să beneficieze de finanţări UE de 5 milioane euro pentru construirea a încă unui terminal pentru pasageri şi a unuia pentru mărfuri. MPGTR prevede realizarea la Oradea a unui centru intermodal (cu platforme betonate de peste 3 hectare, dotate cu automacarale) pentru operarea transporturilor containerizate pe calea aerului, pe calea ferată şi pe şosea.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
4 Comentarii
Lucru manual...
E adevărat că Bucureștiul nu ne ajută deloc, însă ținând cont că suntem nații diferite, nu mă aștept ca unul precum afurisitul de Dragnea să vrea să lege Oradea (sau Ardealul în general) de București. Nici să n-o facă. Atâta mi-e dor de București, cât mi-e dor de propria durere de șale, așa că mă lipsesc. Problema mea nu e că Bucureștiul ne-a lăsat baltă că, deh, dacă suntem nații diferite, la ce să te aștepți? Problema mea e că noi, ardelenii, care ne ținem băieți inteligenți, suntem niște incapabili... Singuri ne-am făcut-o, adicătelea, cu mâna noastră. Eu nu reușesc să înțeleg cu de n-au reușit Oradea și Aradul să pună mână de la mână să facă o bucățică de autostradă de 100 de km care să lege Oradea de Arad, Timișoara, Deva, Sibiu etc? Că doar nu trebuia s-o treacă peste munți ca pe cea dinspre Cluj, ci trebuia s-o ducă agale, ca prin palmă, pe drum drept, prin pusta românească până spre Arad. Incapabili ce suntem... Asta ca să nu spun altfel...
Postat 14 Iulie 2015, 15:08 de Shogun
@Shogun
Cam da. Si la Oradea s-ar fi putut face si un terminal de marfuri, dar pentru asta ar trebui ca orasul sa fie conectat terestru cu alte noduri de transport. Insa noi n-avem sosele (de autostrada nici nu incape discutia), trenul circula cu viteze mai mici decat in perioada interbelica, n-avem linii electrificate...
Postat 14 Iulie 2015, 10:46 de anticomunist
Corectură
În loc de "nu țara e de bine" am vrut să scriu "nu țara e de vină". Deh, optimistul din mine...
Postat 14 Iulie 2015, 10:14 de Shogun
...
Și unii se supără când spun că suntem o nație de circari și criminali. Circari pentru că în 25 de ani n-am reușit să facem o autostradă ca lumea, aici în Ardeal (sau măcar o amărâtă de autostradă care să lege Oradea de Arad), niște linii ferate ca lumea sau un aeroport cât de cât. Criminali pentru că ne-am ucis peste 20 de milioane de prunci nenăscuți. Ne umflăm în pene că suntem români și-i scuipăm pe unguri... Acum știu de ce: ei tac și fac, în timp ce noi bombănim și nu facem nimic. Halal nație... Și acum să-mi sară în cap românii verzi că urăsc tot cei românesc și să iasă la înaintare cu listele de români inventatori și așa mai departe. Eu m-am săturat de discursuri idioate. Cert e că mă gândesc să plec din țara asta de doi lei. De fapt, nu țara e de bine, ci locuitorii ei, politicieni și oameni de rând.
Postat 14 Iulie 2015, 08:34 de Shogun
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1129 RON
  • 1 EUR = 4.8359 RON
  • 1 HUF = 0.014 RON