Pensionare de onoare: Inspecţia Judiciară acuză stilul de conducere al şefei Curţii de Apel Oradea

Lunea trecută, în Monitorul Oficial a fost publicat decretul prin care preşedinta Curţii de Apel Oradea, Dana Cigan, este eliberată din funcţie. Judecătoarea a abandonat magistratura la cerere, prin pensionare cu un deceniu înaintea limitei de vârstă, la mai puţin de un an după ce tocmai câştigase al doilea mandat.

Motivul a refuzat să-l dezvăluie. Însă, coincidenţă sau nu, cererea de pensionare a făcut-o cu doar două zile înainte ca inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii să-i ceară printr-un raport oficial revocarea din funcţie, pentru grave probleme de management şi de conduită, după ce unii colegi au acuzat-o că "se poartă ca şi cum Curtea ar fi instanţa ei".

Raport în detaliu

Raportul Inspecţiei Judiciare care a provocat pensionarea Danei Cigan a fost întocmit după un control desfăşurat în perioada 17 martie-4 aprilie în toate instanţele de pe raza Curţii de Apel Oradea. Întins pe câteva sute de pagini, documentul face o diagnosticare în detaliu a Justiţiei locale, pornind de la respectarea circuitului dosarelor, a termenelor de pronunţare, a modului de redactare şi de comunicare a hotărârilor, până la maniera în care judecătorii şi grefierii respectă regulamentele interne şi la eficienţa şefilor instanţelor, adică felul în care aceştia îşi îndeplinesc obligaţiile asumate odată cu funcţiile.

Probleme s-au găsit cu duiumul. Unele, până acum neştiute, ca de pildă faptul că doi hoţi trimişi în judecată de procurori, unul la Oradea şi celălalt la Marghita, au scăpat anul trecut din arest înainte să fie condamnaţi deoarece magistraţii uitaseră să le prelungească mandatele de arestare. Sau că un complet al Curţii de Apel a greşit la redactarea unei hotărâri, scriind "pedeapsă privativă de libertate" în loc de "închisoare cu suspendarea executării". În toate cazurile, inspectorii au anunţat că vor face verificări suplimentare, pentru a vedea dacă "există indicii ale unor abateri disciplinare".

Verdict: delăsare

Alte aspecte negative evidenţiate în raport sunt cunoscute opiniei publice. E vorba de două dintre scandalurile de corupţie care au zguduit Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea: cazul judecătorului Mircea Puşcaş, care vindea sentinţele ca la tarabă, şi cel al reţelei care, contra cost, fabrica sentinţe în baza cărora peste 1.000 de maşini second hand au fost scutite de la plata taxei de poluare.

În acest din urmă dosar sunt anchetaţi de DNA Oradea, printre alţii, cinci grefiere care au măsluit sentinţele şi doi judecători care semnaseră actele "ca primarul", legiferând astfel falsurile, toţi de la Tribunal. Cum s-a ajuns aici? Chiar nu supraveghea nimeni activitatea grefierilor? Inspectorii CSM susţin că o parte din vină o poartă conducerea Curţii de Apel, care ar fi trebuit să supravegheze şi să controleze periodic activitatea instanţelor din subordine, dar a făcut-o rar şi superficial.

"De-a lungul timpului (2013-2014) nu au fost realizate controale periodice la Tribunal şi nici la alte instanţe, ocazie cu care s-ar fi putut identifica unele disfuncţionalităţi şi vulnerabilităţi". De altfel, acest lucru a făcut ca nici măcar în cazul falsurilor să nu se poată lua măsuri disciplinare împotriva tuturor autorilor: din cele cinci grefiere doar două au fost eliminate din sistem, pentru celelalte trei şefii Curţii neîncepând nicio cercetare, ceea ce a făcut să fie salvate de prescrierea răspunderii.

Şefă mare fără şefi mici

Inspectorii CSM spun că preşedinta Curţii, Dana Cigan, este lipsită de iniţiativă, de implicare şi de transparenţă, având o atitudine tiranică faţă de unii colegi, de ale căror păreri nu ţine seama. Acesta e motivul pentru care, după cum au declarat magistraţii audiaţi, nimeni nu s-a înscris la concursurile pentru funcţiile de şefi de secţii ale instanţei, rămase vacante din ianuarie 2011 (secţia Contencios administrativ), respectiv februarie 2013 (Civilă şi Penală). "Atribuţiile specifice acestor funcţii au fost repartizate prin ordine de serviciu aproape tuturor judecătorilor, lipsind orice criterii de repartizare echilibrată", se arată în raportul inspectorilor.

Lui Cigan i se reproşează, de asemenea, faptul că în cel puţin două cazuri a convocat şedinţele colegiului de conducere în aceeaşi zi, deşi regulamentele prevăd convocarea cu cel puţin o zi înainte, dar şi că apoi semna de una singură hotărârile, fără a le comunica colegilor ca să le pună în aplicare.

Pe moşia lor...

O altă abatere se referă la judecătorul Gabriel Chifan de la Secţia Contencios, căruia Cigan i-a aprobat concedii fără plată din septembrie 2013 până în iunie 2015, sub pretextul rezolvării unor probleme personale, în realitate judecătorul fiind plecat într-o misiune UE în Kosovo pentru care nu ceruse aprobare din partea CSM! Or, aceasta era obligatorie, având în vedere că magistraţii, fie ei şi în concediu fără plată, nu pot desfăşura alte activităţi decât didactice.

Şi asta nu e tot. Cigan e acuzată şi că a dat mână liberă primului-grefier al Curţii, Camelia Basu, care, profitând de funcţie, a devenit un adevărat tartor faţă de restul grefierilor, fiind reclamată pentru "limbaj inadecvat, atitudine arogantă şi mod de adresare autoritar, pe alocuri jignitor şi intimidant". "Aprecierea (unora - n.r.) este că atât preşedintele Curţii, cât şi primul-grefier se poartă ca şi cum ar fi instanţa lor", precizează raportul Inspecţiei.

Favoritisme tolerate

Deşi stufos, documentul omite alte "scăpări", precum lipsa totală de reacţie a Danei Cigan în cazurile de corupţie ale judecătorilor Florica Roman, Denisa Vidican (de la Curte), Ovidiu Galea şi Raluca Cuc (de la Tribunal), toţi trimişi în judecată de DNA fiindcă ar fi contribuit la scăparea unui individ condamnat la închisoare cu executare, bazându-şi soluţiile pe acte false. Aceeaşi indiferenţă a manifestat-o Cigan şi în cazurile judecătorilor Mircea Puşcaş, inculpat în trei dosare de corupţie, şi Traian Munteanu, pensionat subit anul trecut, tocmai când a fost luat în vizor de DNA.

Asta chit că, după cum a constatat BIHOREANUL, Cigan avea destule informaţii despre problemele de integritate ale acestor magistraţi, dar a preferat să le ignore. A recunoscut-o chiar ea, în timpul cercetărilor disciplinare ale CSM asupra lui Puşcaş, declarând că a auzit de "diverse lucruri" în legătură cu faptele acestuia şi că acesta fusese favorizat ca să ajungă ajunge judecător la Curte.

"E dificil"

În faţa acelor inspectori de la CSM, Cigan a dat explicaţii sumare, scuzându-se că secţia penală a Curţii era una "foarte dificilă": "I-am lăsat (n.r. - pe judecători) să îşi rezolve problemele, în condiţiile în care atmosfera în cadrul secţiei era foarte dificilă, din cauza personalităţii puternice a doamnelor Ţarcă Gabriela şi Pătrăuş Mihaela".

O altă problemă omisă din raportul Inspecţiei Judiciare e scandalul mocnit din Tribunal, unde preşedinta secţiei penale, judecătoarea Crina Muntean, şi-a atras ostilitatea colegilor după ce, într-o declaraţie dată în cazul Puşcaş, vorbise despre traficul de influenţă din instanţele bihorene, ajungând să fie considerată o "paria" şi chiar revocată din colegiul de conducere al instanţei cu votul a 24 din cei 28 judecători, sub pretextul că are comportament "neadecvat".

De asemenea, Inspecţia nu a reţinut niciun cuvânt despre demersul controversat prin care magistraţii orădeni, la care s-a raliat inclusiv Cigan, ceruseră CSM să facă reguli prin care să nu poată fi luaţi la întrebări de procurori asupra deliberărilor pe care le fac. Finalitatea iniţiativei e cunoscută: CSM a decis că judecătorii pătaţi nu se pot ascunde sub secretul deliberărilor.

Las' să fie

Una peste alta, chiar şi cu lipsuri, controlul a lămurit de ce nu merg lucrurile corect în instanţele bihorene, inspectorii impunând şi un set de măsuri şi termene pentru aplicarea lor. Totodată, au propus şi sancţiuni, însă doar pentru două persoane, preşedinta şi grefiera şefă a Curţii, cerând schimbarea lor din funcţii. În asemenea condiţii, decizia Danei Cigan de a se pensiona subit poate fi considerată o "demisie de onoare", dar una foarte rentabilă: abandonând magistratura ca şefă, ea va avea o pensie lunară de peste 3.000 euro.

Singurii care ar fi putut s-o sancţioneze pe viitoarea fostă preşedintă a Curţii sunt membrii CSM, dar aceştia s-au debarasat de responsabilitate, luând act rapid de cererea de pensionare. De ce n-au amânat decizia până la analizarea raportului de control care urma să le fie prezentat de Inspecţia Judiciară? Purtătorul de cuvânt al CSM, Daniela Pantazi, nu are răspuns pentru această "scăpare", susţinând în schimb că decizia a fost strict legală. Cât a fost de morală nu mai contează...

Contactată de BIHOREANUL pentru a-şi exprima punctele de vedere, Dana Cigan a transmis prin Biroul de presă al Curţii că între control şi pensionarea sa n-ar exista nicio legătură şi a refuzat să dezvolte subiectul. În schimb, ea a ţinut să sublinieze că instanţa este una dintre cele mai performante din ţară: "Aşa cum presa a mai relatat şi cum se arată şi în Raport, în cursul anului 2013, Curtea de Apel Oradea, în ciuda deficienţelor prezentate de inspectori, a avut indicele de operativitate cel mai ridicat din ţară, fiind una din puţinele instanţe unde stocul de dosare a fost redus considerabil şi durata de soluţionare a scăzut simţitor".