URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 27 MAI 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când văd cum mulţi dintre compatrioţii noştri pun botul la toate prostiile despre conspiraţii, am bănuiala că anumite televiziuni urmăresc cu orice preţ tâmpirea privitorilor. Nici nu trebuie să se străduiască prea tare pentru a-i băga pe bieţii oameni în ceaţă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Pentru o perioadă, cel puțin, vom avea câte două fețe - una originală, unică, prin care ne-am construit identitatea vizuală de până acum, și una neutră, fadă, impersonală, care ne va transforma pe toți în clone. Dar, printre atâtea neajunsuri, masca de protecție ne-a lăsat totuși ochii liberi...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Majoritatea calculilor renali (aşa-zisele "pietre" ale rinichilor) sunt formate din săruri de calciu, magneziu, acid uric şi cistină. Calculii cu oxalat de calciu şi fosfat de calciu reprezintă împreună 75-85% din total. Litiaza calcică este mai frecventă la bărbaţi, în jurul vârstei de 30 de ani; de obicei, la cei cu un singur calcul vor exista în timp şi alţii, rata medie a apariţiei unei noi formaţiuni fiind de 2-3 ani; litiaza calcică este frecvent familială.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
22 Ianuarie 2016, 08:00

Ori masterat, ori retrogradat! Cele 101 primării din Bihor îi „vânează” pe funcţionarii cu poziţii de conducere fără masterate

Ori masterat, ori retrogradat! Cele 101 primării din Bihor îi „vânează” pe funcţionarii cu poziţii de conducere fără masterate DIPLOME DEGEABA. Funcţionarii din primării consideră că statul le pretinde mai mult decât directorii de servicii deconcentrate. Nici măcar şeful Inspectoratului Şcolar nu trebuie să aibă masterat sau studii post-universitare, în timp ce un simplu şef de birou cu doar 5 oameni în subordine, dintr-o comună, e obligat să se acopere cu diplome care nu-i folosesc la nimic
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Mai-marii fabricilor de diplome pot să-şi frece mâinile de satisfacţie: urmează încasări mari. Amânată din 1999, o prevedere din statutul funcţionarilor publici care obligă angajaţii din administraţie cu funcţii de conducere să aibă nu doar studii de licenţă, ci şi de masterat sau post-universitare, intră în vigoare anul acesta, după 17 ani de amânări.

În Bihor, primele victime vor fi 12 secretari de consilii locale, în legătură cu care legiuitorii au decis că nu contează să aibă cunoştinţe, ci diplome. Aşa că, pe viitor, cine vrea să fie şef va trebui să devină întâi "dottore"...

"Razia" Prefecturii

La început de an, Prefectura a trimis tuturor primarilor o adresă neliniştitoare pentru secretarii de consilii. "În cele 101 unităţi administrativ-teritoriale sunt vacante 10 posturi de secretar, din cauza unor decese, demisii şi pensionări. Ca urmare, vor trebui organizate concursuri pentru acest post la Beiuş, Copăcel, Holod, Ineu, Husasău de Tinca, Şuncuiuş, Sârbi, Sântandrei, Vârciorog şi Tăuteu", spune şeful Serviciului Juridic al Prefecturii, Alice Lupeş (foto).

Cum instituţia va trebui să desemneze un reprezentant în comisiile de concurs, a verificat condiţiile legale pe care trebuie să le îndeplinească pretendenţii, ocazie cu care a constatat că o veche prevedere a Legii statutului funcţionarilor publici, a cărei aplicare a fost amânată repetat din 1999 până anul trecut, a intrat în vigoare acum. Este vorba despre articolul 57, aliniatul 7, conform căruia pentru funcţiile publice de conducere trebuie îndeplinite cumulativ două condiţii, şi anume cea a studiilor de specialitate (tehnice pentru ingineri, economice pentru finanţişti, juridice pentru jurişti etc), plus cea a studiilor de masterat sau postuniversitare în domeniile juridic, administrativ sau management.

"Am constatat că în cazul a 12 actuali secretari de UAT-uri aceste condiţii nu sunt îndeplinite", spune Lupeş, refuzând însă orice nominalizare, pentru ca persoanele vizate să nu afle din presă ce pericol le pândeşte. Nu de alta, dar cei care nu au asemenea diplome vor trebui fie să renunţe la posturi, urmând să devină simpli jurişti, fie să se înscrie la o universitate pentru a le procura.

Deocamdată, sunt vizaţi doar secretarii de consilii, pentru că Prefectura colaborează cu aceşti funcţionari juridici care avizează legalitatea actelor administrative, de la hotărârile CL până la dispoziţiile primarilor, dar pe lege vor trebui verificaţi toţi funcţionarii cu poziţii de conducere din toate administraţiile locale, sarcină de care vor răspunde edilii.

În favoarea "dinozaurilor"

Deşi şefa Serviciului Juridic refuză comentariile, obligarea funcţionarilor publici cu funcţii de conducere de a avea studii de masterat ori post-universitare e mai mult decât discutabilă. Necesitatea e îndoielnică prin însuşi faptul că legea face o discriminare între absolvenţii de facultăţi de dinaintea anului 2005, când sistemul de învăţământ universitar românesc s-a aliniat aşa numitului standard Bologna (cu studii de licenţă, de masterat şi de doctorat) şi respectiv de după acest an: dacă celor din prima categorie legea nu le impune diplome post-universitare sau de masterat, în schimb absolvenţii "pe stil Bologna" sunt obligaţi să le aibă. Practic, un absolvent al şcolilor de partid comunist dinainte de 1989, echivalate după 1990 cu facultăţile de Drept, nu are nicio bătaie de cap, în timp ce un jurist ieşit din facultate în urmă cu 5 ani are o obligaţie suplimentară.

Şi mai paradoxal e, însă, că obligaţia a fost impusă în ciuda faptului că secretarii UAT-urilor urmează anual cursuri de perfecţionare organizate de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, care eliberează diplome ce atestă pregătirea suplimentară şi continuă. Dacă statul cheltuie sume mari în acest scop, de ce îşi mai trimite amploaiaţii şi după alte diplome?

Ban la ban

Deşi niciun funcţionar nu vrea să vorbească deschis despre această problemă, toţi sunt nemulţumiţi. Motivul? Sunt convinşi că legea a fost făcută de parlamentari care sunt şi profesori universitari pentru ca universităţile, fie de stat, fie private, să aibă "materie primă" la nesfârşit. Căci, chiar şi în condiţiile demografiei tot mai scăzute şi redresării timide a învăţământului profesional, care îi lămureşte pe tineri că le e mai utilă o meserie decât o diplomă universitară, de industria diplomelor funcţionarii nu pot scăpa.

"Masteratul sau studiile post-universitare trebuie să le plătim din banii noştri, iar salariile în administraţie nu sunt, raportat la răspundere şi muncă, atât de mari pe cât se crede", spune un funcţionar nevoit să-şi procure o diplomă de masterat. Or, taxa de şcolarizare la Universitatea din Oradea e de minimum 2.700 lei pentru fiecare din cei doi ani de masterat, în timp ce la "Vasile Goldiş" din Marghita este de 2.600 lei dacă o plăteşti integral sau de 350 lei în 9 rate lunare, adică 3.150 lei pe an. Asta nemaipunând la socoteală "atenţiile" pentru profesorii de la care se aşteaptă, pur şi simplu, doar promovarea examenelor, căci - legaţi de serviciu - funcţionarii nici nu frecventează cursurile, nici nu catadicsesc să buchisească. În fond, de ce s-o facă, dacă tot ce se doreşte de la ei e diploma, fără să-i pese nimănui ce acoperire are?...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
2 Comentarii
After school
O masura binevenita,in conditiile in care statul nostru social asigura invatamint gratuit. In plus ,ar trebui instituit un impozit/taxa anuala invers proportional cu gradul de scolarizare,cu care s-ar putea mari lefurile cadrelor didactice."Nu stii,te-nvatam,nu poti,te-ajutam,nu vrei... te-obligam...contra cost".
Postat 22 Ianuarie 2016, 12:39 de excalibur
Neapărat masterand..
E!dacă e la modă,,să fim şi masteranzi,nu contează calitatea omului.Peste câţiva ani,va trebui să fim şi doctoranzi.Ţară cooooomplet intelectuală!La un momentdat şi ciobanilor le va trebui doctorate...Vrei să poţi practica ciobănia pe teritoriu românesc?Doctorand în oierit.Altfel nu!
Postat 22 Ianuarie 2016, 08:59 de crisan
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4172 RON
  • 1 EUR = 4.8415 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON