Oraș la apă: Oradea se inundă la fiecare ploaie serioasă pentru că are o rețea de canalizare pluvială modestă (FOTO)

În zece minute după începerea unei ploi mai abundente, în dispeceratul Companiei de Apă Oradea încep să sune telefoanele. După alte zece minute, haosul e total. 

"Trecerea pe sub podul de cale ferată din Bulevardul s-a umplut de apă...", "Strada Aleşdului este inundată...", "Pe strada Armatei Române nu se mai vede carosabilul...", "Parcarea din strada Italiană este acoperită de mizerii...". Infrastructura oraşului îşi arată limitele. Pentru că Oradea are doar mai puţin de o treime din necesarul de canalizare pluvială!

"Evitaţi deplasările!"

Excepţiile au devenit normă. În ultima perioadă, avertizările meteorologice privind alerte de ploi torenţiale, transmise inclusiv prin sistemul Ro-Alert, sunt ceva obişnuit. Cel mai recent, pe 11 iunie, Inspectoratul de Stat pentru Situaţii de Urgenţă Bihor a transmis trei avertizări în nici trei ore. "Evitaţi deplasările şi luaţi măsuri de autoprotecţie!", avertiza ISU. 

Ploaia abundentă, de peste 40 litri/mp, a acoperit în câteva minute aproape toată Oradea. "Lac în Parcul Ţăranilor", "Strada Bistriţei este plină de mizerie cu miros de fecale", "Apa adunată din strada Narciselor rămâne în faţa casei", s-au plâns locuitori din toate colţurile oraşului la dispeceratul Companiei de Apă şi prin aplicaţia Oradea City Report. 

Lumea apelor

Pompierii au fost solicitaţi pe 14 artere pentru decolmatarea reţelelor, evacuarea apelor şi îndepărtarea copacilor căzuţi. "Dacă anii trecuţi apăreau inundaţii în zona stadionului, în strada Olimpiadei şi în faţa magazinului Crişul, acum suntem chemaţi să intervenim pe străzile de la baza dealurilor, în cartierul Oncea şi la ieşirile din oraş, în zona de sub podurile CFR de pe bulevardele Dacia şi Ştefan cel Mare", spune purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, lt. col. Camelia Roşca (foto).

Apele au inundat străzi din tot oraşul, în Rogerius (Calea Borşului, Italiană, Podului), Nufărul (parcarea Lotus Center), Cantemir (Biruinţei, Mircea Eliade) şi Dragoş Vodă (Ion Buşiţia, Ion Mincu), până în Dorobanţilor (Privighetorii), Episcopia (Matei Corvin), Oncea (Aurel Covaci) şi Tokai (Aleşdului), cu străzile adiacente. Iar lista poate continua...

A crescut oraşul

Directorul CAO, Lucian Chindlea (foto), spune că revărsările de apă provocate de ploile torenţiale sunt imposibil de evitat. "Nicăieri în lume reţeaua de canalizare a unei localităţi nu se dimensionează pentru ploi accidentale, de peste 40 l/mp, cum am avut acum, ci în funcţie de media precipitaţiilor", spune Chindlea.

Chiar şi aşa, în ultimii ani, CAO foloseşte reţele tot mai mari. "Dacă înainte foloseam conducte pluviale cu diametru de 300 milimetri sau de 500 mm, de câţiva ani le dimensionăm şi la 1.000 mm. Cantităţile de apă pluvială sunt tot mai mari", spune şi coordonatoarea compartimentului de proiectare al CAO, Mihaela Ciuclea.

Dincolo de fenomenele extreme, motivul ţine de întinderea zonelor urbanizate. "Oradea a crescut foarte mult în ultimii ani. Străzile de pe deal sunt asfaltate, spaţiile verzi care absorb apa sunt tot mai puţine, aşa că apa de pe acoperişuri şi străzi se scurge toată în canalizare", spune Ciuclea.

Dacă spaţiile verzi eliberează în canalizare doar 10% din apele pluviale, zonele asfaltate descarcă în reţea 90%, iar reţelele nu mai fac faţă.

Lipsesc reţele

Principala cauză a inundării străzilor o constituie, totuşi, lipsa canalizărilor pluviale. "Problema Oradiei este că nu există sistem divizor în tot oraşul, adică reţelele de apă pluvială nu sunt separate peste tot de cele menajere. Apa de ploaie de pe acoperişuri, curţi şi străzi se varsă în canalizările menajere. La ploile «de calcul» reţelele rezistă, dar la cele torenţiale dau pe dinafară", spune Lucian Chindlea.

Concret, în oraş sunt doar 197 km de conductă pluvială, iar necesarul este de trei ori mai mare, undeva la nivelul celor 658 km de reţea de canalizare menajeră. 

Pentru a acoperi deficitul, în zonele aglomerate CAO foloseşte 190 km de conducte în "sistem unitar", în care apele pluviale sunt conduse în canalizarea menajeră.

Problema este, însă, că la orice ploaie mai serioasă apa meteorică se amestecă cu cea uzată, cu dejecţii din sistemul menajer. "La precipitaţii mari, sistemul de canalizare este depăşit", recunoaşte directorul.

Un sistem "unitar"

Practic, cartiere întregi deversează apele pluviale de pe acoperişuri, străzi şi parcări în canalizarea menajeră. În Rogerius, unul dintre cele mai vechi cartiere, nu există deloc canalizare pluvială. Străzi precum Italiană, Podului şi altele descarcă apele în canalizarea menajeră, care la ploi abundente se revarsă. 

Un astfel de sistem de canalizare unitar funcţionează în zone din toate cartierele oraşului, de la Calea Bihorului, bulevardele Ştefan cel Mare şi Decebal, până la bulevardele Magheru şi Cantemir ori străzile Calea Aradului, Blajovici şi Octavian Goga. 

În plus, toate localităţile din Zona Metropolitană, care îşi varsă apele în staţia de epurare din Oradea, folosesc tot reţele unitare, pentru că nici ele nu au canalizare pluvială. Aşa că urmările sunt amplificate...

Lucrări "cu picătura"

Evident, soluţia pentru eliminarea revărsărilor de ape este realizarea de reţele pluviale. În prezent, însă, nimeni nu ştie cât ar costa o astfel de investiţie. Un studiu al CAO de la sfârşitul anilor ʼ90 estima necesarul investiţiilor în reţelele de canalizare ale oraşului la 50 milioane euro.

Efortul financiar e cu atât mai mare cu cât reţelele pluviale nu primesc finanţare din fonduri europene. UE vrea să vadă finalizate întâi conductele de apă şi de canalizare menajeră. "Investiţiile pe reţele pluviale se fac exclusiv din bugetele locale, iar primarii vor întâi să îşi tragă apă, să bage canalizare menajeră şi să asfalteze", explică directorul CAO.

În Oradea, investiţiile în reţelele pluviale se fac punctual, odată cu construirea noilor dezvoltări imobiliare sau cu ocazia altor săpături. Aşa s-a întâmplat la construcţia blocurilor din strada Traian Blajovici sau la amenajarea noului campus universitar din strada Făgăraşului, unde apele pluviale sunt colectate separat în Peţa. La fel, municipalitatea a făcut reţele pluviale noi în străzile din zona Horea şi Armatei Române, iar acum amplasează altele noi cu ocazia înlocuirii conductelor de pe tronsonul Parcul Bălcescu - strada Evreilor Deportaţi.

Totuşi, ziua în care oraşul va avea reţele pluviale peste tot e departe, iar până atunci mizeria menajeră va ieşi la suprafaţă la fiecare ploaie mai puternică. Aşa că orădenii vor fi nevoiţi să facă "valuri" în continuare...

"Un cartier cum este Rogerius, care nu are canalizare pluvială, este problematic. Nu poţi să spargi simultan toate străzile pentru a face reţele de pluvial. Trebuie să te corelezi cu alte investiţii şi să ai pregătite fondurile pentru astfel de lucrări"

– Lucian Chindlea, directorul CAO

ZONE "INUNDABILE"

Pericolul apelor

După ploi abundente, echipele de intervenţie ale ISU şi CAO intervin pentru decolmatarea gurilor de canal ca să uşureze evacuarea apelor. "Apele aduc cu ele pietriş, nisip şi mizerii care acoperă gurile de canalizare", spune purtătorul de cuvânt al CAO, Alin Sas (foto).

Pompierii şi-au făcut deja planuri de intervenţie pe 25 de străzi cu probleme. Pe malul drept al Crişului Repede, lista cuprinde, printre altele, zone precum: podurile CFR din Bd. Ştefan cel Mare şi Calea Borşului, intersecţia Dacia - Decebal şi străzi ca Apelor, Depoului, Şanţului ori  Sovata.

Pe malul strâng, inundaţiile apar cel mai des pe Bd. Averescu la podul CFR şi pe străzi ca Aleşdului, Agricultorilor, Ciheiului, Oneştilor şi Nojoridului.