URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 03 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Anul trecut, premierul Marcel Ciolacu a declarat că s-a terminat epoca construirii stadioanelor, în condițiile în care visteria e goală, iar autostrăzi și spitale nu prea avem. Partea proastă este că Oradea avea spre avizare proiectul noului stadion și abia acum vedem ce daune ne-au provocat procesele cu proprietarii de terenuri din zonă.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
E sufocarea pe care o simţi în lipsa libertăţii, obrazul ce-ţi arde încă sub palma securistului care ţi-a curmat cuvântul, ruşinea că te-ai născut într-un loc atât de cenuşiu. E despre "vom muri şi vom fi liberi", "dreptate, ochii plânşi cer să te vadă" sau "mai bine golan...". E despre mulţumirile primite de la omul simplu, care a găsit în tine singurul ascultător şi reazem, înfruntând "sistemul". Despre orele de nesomn...
Zic şi eu
Adrian Cris
Vă imaginați o campanie - încă una după cea din 2012 - în care Bolojan să ne roage să luăm un vomitiv, dar să votăm totuși lista comună PSD-PNL pentru europarlamentare? Sau că prin mai-iunie, el, de mână cu Mohan și Birta laolaltă cu Madar, vor încerca, dimineața, să convingă oamenii să voteze USL2 la europarlamentare, iar apoi, după-amiaza, să se bată pe Consiliul Județean și pe Primărie?
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
La o primă vedere întrebarea pare tembelă. Și la o a doua sau a zecea vedere, tot tembelă rămâne. Problema este, însă, că această întrebare a fost formulată de către doi judecători ai unei curți de apel și adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
10 Decembrie 2023, 09:01

Oraș în grevă: Vă deranjează protestele și grevele de azi? Să vedeți cum era în Oradea acum 100 de ani! (FOTO)

Oraș în grevă: Vă deranjează protestele și grevele de azi? Să vedeți cum era în Oradea acum 100 de ani! (FOTO) LINIȘTE ÎN CENTRU. În plină criză economică mondială în anii 1930, centrul Oradiei rămăsese animat. „Lumea bună” frecventa terasele și magazinele, fiind puțin afectată de creșterea șomajului și neavând de-a face cu grevele simplilor muncitori
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Anii 1920 şi 1930 au fost asemănători economic. Ambele decenii au început cu câte o criză, întâi ca urmare a Primului Război Mondial, apoi a marelui crah mondial. Jumătatea ambelor decenii a fost una de creştere economică, dar finalul anilor '20 a marcat începutul crizei mondiale, iar către 1940 regimul autoritar al Regelui Carol al II-lea împingea economia ţării în degringoladă. 

BIHOREANUL vă prezintă câteva dintre conflictele de muncă ale vremii, provocate de instabilitatea primei treimi a secolului trecut.

"Oradea Mare decade"

Începutul secolului XX e cunoscut drept "La Belle Époque"-ul orădean, o perioadă de dezvoltare industrială şi comercială. Primul Război Mondial a frânat lucrurile, pentru ca unirea unei părţi a vechiului comitat Bihor cu Regatul României să schimbe contextul economic local, atât geografic, prin apariţia graniţei de vest, cât şi normativ, prin alinierea la legislaţia românească.

Tranziţia de la coroana austro-ungară la leul românesc a fost anevoioasă, comercianţii fiind obligaţi să primească plata în coroane până în 9 septembrie 1920, iar termenul pentru schimbarea lor în lei era 10 septembrie. Firmele au rămas cu bani pe stoc, surplus pentru care primeau un cec, rezultând o criză de lichiditate. Totodată, paritatea de 1 leu pentru 3-3,5 coroane le-a sărăcit. Acestea, împreună cu impunerea de către Primărie a unor preţuri maximale pentru produsele alimentare, au generat o criză fără precedent.

Ziarul Dimineaţa, de centru-stânga, prezenta Oradea anului 1920 în termeni sumbri: "Teatrele sunt goale şi oamenii cari au bani se duc în piaţă ca să se aprovizioneze şi nu găsesc nimic", scria corespondentul gazetei. "Oradea Mare decade", anunţa el, motivând că apăreau "nemulţumiri în toate straturile sociale", de pildă muncitorii cereau să fie plătiţi în lei, dar "cât li s’a plătit înainte în coroane". 

În 1921 efectele erau vizibile: mai multe fabrici îşi reduseseră activitatea, de pildă cea de ghete păstrând doar 30 de angajaţi din 400, cele de spirt fiind chiar închise. Morile, în lipsă de materii prime, au concediat sute de lucrători.

Pentru lefuri mai mari

În acest context au apărut agitaţii şi conflicte de muncă, impulsionate şi exploatate de socialiştii şi comuniştii orădeni, tot mai vocali. Fabricanţii de produse chimice şi-au constituit un sindicat în 1921. În august 1923 avea loc prima grevă majoră din Oradea interbelică, peste 4.000 de muncitori metalurgişti oprind lucrul şi cerând salarii mai mari. Lucrătorii de la Phoebus, una din cele mai mari fabrici din domeniu, primiseră cu o lună în urmă promisiunea creşterii veniturilor, dar au aderat şi ei la greva care a ţinut opt zile. Majoritatea intraseră în Uniunea muncitorilor chimişti, metalurgişti şi petrolişti din România, făcând anual greve pentru majorări salariale.

În total, în 1923 au fost 32 de conflicte de muncă în Oradea, dintre care 28 pentru creşterea salariilor. În anul următor, din 47 de conflicte, 22 au avut acelaşi motiv, iar restul pentru respectarea sau înnoirea contractelor colective de muncă. În 1926, numărul grevelor scădea la 36.

După metalurgişti, au urmat tipografii. În 1925 cereau spor de salariu, în iunie oprind lucrul, astfel că ziarele orădene nu au apărut timp de câteva zile. Gazetarii au făcut şi ei o grevă, încheiată cu un duel cu pistoalele între George Peredy, preşedintele Sindicatului ziariştilor din Oradea, şi Neumann Károly, directorul ziarului Nagyváradi Napló. Primul a ratat, în timp ce al doilea a tras în sus.

Greva pâinii

Din cauza scumpirii materiilor prime şi a energiei, către 1927 preţurile urcaseră mult. Ziarul Dimineaţa făcea o comparaţie între preţurile din Oradea şi cele din Budapesta, arătând că un palton costa aici triplu, o pălărie - de patru ori mai mult, iar o masă la un restaurant, dublu. Pâinea şi carnea erau şi ele scumpe, astfel că Primăria le-a limitat preţurile. Măsura ar fi trebuit să ajute populaţia, dar i-a ruinat pe brutari şi pe măcelari, obligaţi să vândă mai ieftin decât produceau, plătind chirii şi impozite mari.

În timpul crizei economice globale din 1929-1933, preţul pâinii era ridicat, deşi cel al grâului scăzuse. Brutarii din Oradea voiau program de lucru redus de la 12-14 ore pe zi la 8, duminici libere şi lefuri mai mari. Fiindcă nu le-au primit, în aprilie 1931 au declanşat grevă. Pentru ca populaţia să nu fie afectată, autorităţile au trimis soldaţi în brutării ca să facă pâine. Pe alocuri, conflictul escalada. În brutăria Bleck a intervenit Poliţia pentru a calma greviştii care-şi luaseră la bătaie colegii care continuau să lucreze.

Greva s-a aplanat, dar a reizbucnit în august, pe motiv că brutarii nu puteau suporta taxa de timbru pe pâine fără să scumpească marfa. De data aceasta, Primăria a cerut ajutorul manutanţei (brutăria armatei) pentru a produce pâine pentru întreg oraşul. Greva s-a încheiat după trei zile, Gazeta de Vest (foto sus) arătând că Primăria era dispusă să modifice preţul maximal al pâinii în funcţie de cel al grâului.

De la Griviţa la Oradea 

În timpul crizei economice, grevele s-au succedat an de an. Cerând lefuri mai mari şi ajutor în producţie, muncitorii fabricii de ghete We-Ego au oprit lucrul în august 1932, după o săptămână alăturându-li-se angajaţi ai altor şase astfel de fabrici, în total 1.500 de oameni.

Cunoscută mai ales datorită propagandei comuniste, care a susţinut că avea caracter "revoluţionar" şi a arogat calitatea de organizator Partidului Comunist, aflat în ilegalitate, greva ceferiştilor din 16 februarie 1933 (foto) a avut ecou şi în Oradea. 

Sub spectrul unei curbe de sacrificiu a Guvernului, care le-ar fi redus salariile, ceferiştii de la Griviţa, Bucureşti, au declarat grevă generală. Încăierările muncitorilor cu jandarmii şi militarii au forţat Parlamentul să decreteze stare de asediu, presa învinovăţind comuniştii instruiţi la Moscova de agravarea lucrurilor. Greva a fost înăbuşită, au fost reţinuţi cam 2.000 de muncitori, fiind persoane rănite, din ambele tabere.

În februarie, comuniştii orădeni întruniţi într-o casă conspirativă din strada Păcii, aproape de gară, pregăteau greve ale ceferiştilor, proteste pe peroanele gării şi acţiuni de solidarizare cu cei de la Griviţa. În noaptea de 13/14 februarie 1933, peste 100 de comunişti şi simpatizanţi au fost arestaţi în atelierele feroviare şi fabricile din oraş. În 16 februarie, sute de muncitori au protestat pe străzi, iar în 20 februarie au fost declanşate greve în 12 fabrici. Trupe de jandarmi şi militari au fost trimise prin oraş şi în fabrici pentru menţinerea ordinii.

Totul pentru leafă

Şi alte categorii de lucrători au ales soluţia grevei, inclusiv în anii de creştere economică. În 1934, constructorii orădeni au oprit lucrul, cerând salarii mărite, timp de lucru de 8 ore, concedieri doar după preaviz şi interzicerea la muncă a consumului de băuturi alcoolice. Lucrările publice din oraş erau întârziate, fiindcă Primăria nu avea destui bani pentru a le plăti.

O majorare de 20% a salariilor au cerut şi tâmplarii în vara lui 1935. Fiindcă patronii nu au acceptat, au intrat în grevă. Şi mai mult, 25-35%, au cerut cizmarii în martie 1936, lucru imposibil pentru unele firme, aşa că şi ei au oprit lucrul. Tot atunci, muncitorii fabricilor de ghete au ţinut o nouă grevă de 4 zile, de acea dată inclusiv patronii ameninţând cu închiderea fabricilor. Chelnerii au pichetat restaurantele, cerând un spor de 15% la lefuri, dar şi... desfiinţarea bacşişului.

În iunie 1937, tinichigiii şi instalatorii orădeni prezentau Inspecţiei muncii un memoriu privind încheierea de noi contracte colective de muncă şi un spor de 20% la salarii, iar pentru că nu au ajuns la compromis cu patronii, au intrat în grevă.

Numeroasele conflicte de muncă din Oradea interbelică arată o economie locală agitată, care se maturiza greu. Densitatea lor afecta activitatea firmelor, iar autorităţile se tot aflau în situaţia de a găsi căi de rezolvare a efectelor...


ŞOMERII ORADIEI
O problemă permanentă

Problemele economice din Oradea au determinat un şomaj constant. În 1927, în oraş erau cam 8.000-9.000 de şomeri, pentru care Primăria căuta soluţii astfel încât să le uşureze situaţia, fie prin diverse scutiri şi ajutoare, fie prin plasarea în munci remunerate. 

Doar în 1929, administraţia locală a distribuit 400.000 de lei către şomeri şi a întreţinut cinci bucătării populare, cu peste 3.000 de familii beneficiare. În 1930, numărul şomerilor creştea, aceştia protestând în faţa Primăriei pentru a cere nu doar ajutor în lemne de foc, ci şi în bani. În iarna 1930-1931, în Bihor erau 18.000 de şomeri, foarte mulţi ţinând cont că Oradea avea 80.000 de locuitori, dintre care cam jumătate erau apţi de muncă. 

Ajutoarele oferite de Primărie nu ajungeau pentru toată lumea: în 1932, din 7.000 de şomeri şi săraci, 700 nu au primit bani, făină, untură sau lemne. Majoritatea locuiau în cartiere mărginaşe, precum Ioşia (foto), Râtul Comandantului, Grădini, Păsărilor. 

Pentru a strânge bani, Primăria a pus taxe speciale pe veniturile cârciumilor, restaurantelor şi cinematografelor, inclusiv ajutorul de primar Andrei Crăciun arătându-se dispus să contribuie din salariul propriu la fondul de şomaj. Până în 1935 numărul şomerilor a scăzut la 1.500, aceştia având dreptul la câte 100 de lei, un metru cub de lemne pe familie şi bonuri pentru cantinele populare.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
6 Comentarii
wikipedia
La un moment dat, demult, am gasit si eu ceva statistici, cica la 1918 erau in oradea cca 90% unguri, din care vreo 20% jidani. Jews. Art-nouveau-l din oradea li se datoreaza. Din povesti, se pare ca la fabrica de confectii de pe Alecsandri, ridicata de comunisti dupa ww2, prin anii 50-60' nu te angajai daca nu stiai ungureste. Dupa 1970, s-a populat orasul cu cetateni de la sate, bagati in cartiere de blocuri, mina de lucru in fabricile comuniste. Perioada 1970-90' fiind denumita "Epoca de Aur". Parol
Postat 11 Decembrie 2023, 17:38 de excalibur
@redactie
la cat mai multe articole despre Oradea/Bihorul de acum 100 de ani. Cum istoria tinde sa se tot repete, poate mai invata careva din ea.... :)
Postat 11 Decembrie 2023, 14:45 de mitru
@AnaConda
Datele din 1919 sunt aproximative... pana atunci recensamintele se faceau dupa criterii confesionale, nu etnice. Se estima ca Oradea a avut 68.000 locuitori, din care 8500 romani, 40.000 unguri, 18.000 evrei. La nivel de judet, se estima 60% romani, 30% unguri, aproape 10% evrei, si altii. Primul recensamant real a fost in 1930, cand Oradea avea 82.000 locuitori, din care 22.500 romani, 42.500 unguri, 14.500 evrei. La nivel de judet, proportiile sunt aproape identice cu cele din 1920.
Postat 11 Decembrie 2023, 14:42 de mitru
Serios
Am pus o intrebare la modul serios dar vad ca nu imi poate da nimeni un raspuns documentat!! Poate... totusi... Nu de like sau de unlike am nevoie!!
Postat 11 Decembrie 2023, 09:29 de AnaConda
Intreb, nu dau cu paru'!!!
Cati romani vietuiau in Oradea 1n 1919? Are cineva vreo statistica credibila, documentata!!
Postat 10 Decembrie 2023, 11:38 de AnaConda
O ȋntrebare pt toaşu cu propaganda:
Sa ne spuna cum au sabotat (nu numai in perioada interbelica ci si dupa, chiar azi!) Statul Roman ungurii si evreii traitori pe aici? Despre bolsevici nu mai spun!
Postat 10 Decembrie 2023, 10:10 de pinonel
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5823 RON
  • 1 EUR = 4.969 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON