URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 23 OCTOMBRIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Un eveniment unic în viaţă, care ar fi trebuit să rămână pe veci în memoria tinerilor căsătoriţi, s-a transformat într-un coşmar. Mi-am imaginat cum trebuie să fi gândit protagoniştii nunţii de pomină care s-a lăsat cu percheziţii la fostul comisar şef Eugen Boc şi cu Covid la nora acestuia.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Obsesia asta a multora, că presa face și desface lucruri la modul absolut, mi-a amintit de o întâmplare relatată cândva de Ilie Bolojan, care nu văd de ce n-ar fi cunoscută acum de toată lumea. S-a întâmplat, acum câțiva ani, ca primarul Oradiei să fie convocat la o discuție de șefii Consiliului Județean, Pasztor Sandor și Ioan Mang, pentru a discuta, cu ziarul BIHOREANUL pe masă, anumite articole...
Zic şi eu
Adrian Cris
Nu ştiu ce şanse rămân, după ultima decizie a Curții Constituționale, ca alegerile legislative să fie la termen, aşa încât actualii parlamentari să nu-şi depăşească mandatele constituţionale. Deşi, potrivit Constituţiei, prelungirea acestora e posibilă doar în anumite condiţii (stare de război, de calamitate, de urgenţă) care, slavă Domnului, nu există, CCR a ajutat din nou PSD, dornic ca scrutinul, cu orice preţ, să aibă loc cât mai târziu.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Alegerile interne în PNL Bihor au murit, s-a votat fără comentarii lista impusă de șefu'. Desființarea competiției interne într-un partid poate fi catalogată drept aroganță bazată pe putere și, adeseori, este primul pas către pierzanie. Nu comentez lista lui Bolojan și nici competențele membrilor ei, care sunt convins că se vor descurca în Parlament, ci doar moartea unui principiu simplu, însă esențial, care stătea cândva la baza funcționării partidelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre rezultatul alegerilor locale?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Codul administrativ prevede ce drepturi și ce obligații au consilierii locali și județeni, primarul, viceprimarul și președintele consiliului județean. Iată care sunt acestea...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În cursul evoluţiei bolii, după faza septicemică urmează faza organică, în care reapare febra, simultan cu instalarea unor sindroame diferite. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt meningita leptospirotică, sindromul hepatorenal, manifestări hemoragice limitate sau grave şi insuficienţa renală.
30 Ianuarie 2016, 18:29

Oradea ieri, Oradea azi: Parcul 1 Decembrie

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1904. Piaţa Mare a oraşului

Pentru protejarea fortăreţei orădene, autorităţile habsburgice au lăsat în jurul Cetăţii mai multe terenuri libere. După anul 1700, când rolul militar al acesteia a dispărut, ele au fost ocupate de locuinţe sau suprafeţe comerciale şi recreative. Astfel, de la actuala stradă Independenţei până la strada Sucevei, la începutul secolului al XX-lea funcţiona Piaţa Mare a oraşului.

O dată pe săptămână, aici se ţinea târgul de vite, iar în perioada industrializării imediat ulterioare existau câteva căi ferate şi platforme pentru descărcarea mărfurilor aduse pe liniile industriale cu ajutorul locomotivelor electrice. În anii interbelici, destinaţia a rămas aceeaşi, dar denumirea i-a fost schimbată în Piaţa Mihai Viteazul. În colţul sud-estic, aproape de vechea uzină electrică, existau câteva gherete improvizate ca locuinţe.

Pe acel loc a fost construit în anii ´60 ansamblul de blocuri în sistem cvartal. Zona era părăginită, frecventată de pungaşi, comercianţi ambulanţi şi chilipirgii de tot felul. În perioada horthystă (1940-1944) locul a purtat denumirea Piaţa Mussolini, dar cu aceeaşi destinaţie, de piaţă şi bazar.

2004. Parc modernizat

După 1948, pe amplasamentul pieţei a apărut ideea amenajării unui parc public. Proiectul, organizat doar pe un sfert din actuala sa suprafaţă, a fost prezentat publicului în anul 1950. Amenajările au fost făcute cu muncă voluntară şi au fost încheiate de 1 Mai.

Parcul cuprindea o sală de expoziţii, alei, bănci şi numeroase aranjamente florale. Noua oază de verdeaţă din centrul urbei a primit denumirea Parcul 23 August, fiind locul de desfăşurare a mitingurilor populare de 1 Mai şi 23 August în anii ´50. Statuia Ostaşului Român, operă a sculptorului Iulia Oniţa, a fost dezvelită în 1958.

Tot cu ajutorul muncitorilor din fabrici, veniţi la muncă voluntară, a fost realizată şi extinderea parcului în 1962, el încetând să fie locul de derulare a adunărilor populare. Cu excepţia construirii celor două fântâni arteziene, în perioada comunistă nu a mai fost adusă nicio modificare parcului.

Din cauza lipsei de investiţii, acesta şi-a pierdut farmecul de odinioară, primele acţiuni de modernizare fiind demarate imediat după anul 2000. Atunci s-a realizat înlocuirea pavajului, modernizarea iluminatului public, respectiv reconstruirea fântânilor arteziene şi amenajarea peisagistică, parcul redenumit între timp 1 Decembrie menţinându-şi aspectul până azi.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1185 RON
  • 1 EUR = 4.873 RON
  • 1 HUF = 0.0134 RON