URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 12 AUGUST 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Am o mare admiraţie pentru cei care nu cred în Covid, care nu dau doi bani pe regulile stabilite de Guvern şi care au reuşit să afle, prin propriile mijloace, că Uniunea Europeană ne dă bani grei, chipurile,  pentru fiecare mort care ar fi decedat din cauza coronavirusului...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
I-am zis-o, încă din faza în care încă oscila (sau nu voia să confirme ce plănuiește), că e condamnat să candideze la Consiliul Județean. Bolojan era condamnat să preia Județul fiindcă doar el poate să repare, într-un timp record și cu barda, ceea ce au stricat acolo o serie de nepricepuți, corupți și ticăloși, dintre care nu cei din urmă sunt chiar înaintașii săi liberali (liberali după carnetul de partid, căci nu aveau decât anvergura unor popi de țară).
Zic şi eu
Adrian Cris
Am ajuns de unde am plecat, dar cu un preţ mare: resurse materiale şi umane irosite, doar pentru că nu vrem să purtăm o mască, să nu ne îmbulzim unii în alţii şi să ne spălăm pe mâini.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Cu cariera politică limitată de la centru, Ilie Bolojan pare să-şi fi atins poziţia maximă în partid. Popularitatea sa la nivel naţional ca primar harnic acţionează parcă împotriva sa în PNL. Sondajele spun că nu ar fi avut probleme să câştige un nou mandat la primărie şi să tragă după el o majoritate confortabilă în Consiliul Local, dar nu cred că-şi doreşte să ajungă cel mai longeviv primar din România...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre candidatura surpriză a lui Ilie Bolojan la președinția Consiliului Județean Bihor?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam săptămâna trecută, Legea nr. 136/2020, cunoscută popular ca legea carantinei şi izolării la domiciliu, adoptată în urma unei decizii din 25 iunie 2020 a Curţii Constituţionale, prevede că izolarea unei persoane fără acordul acesteia se poate dispune doar pentru 48 de ore, într-o unitate sanitară sau, după caz, într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Consumul de apă poate avea o influenţă nefavorabilă asupra organismului atunci când apa conţine agenţii patogeni ai bolilor infecţioase, când are o compoziţie deosebită de cea a apei potabile şi când apa are gust sau miros ce o fac improprie consumului. Aceste modificări ale normelor de potabilitate pot fi determinate cel mai des de caracteristicile solului străbătut de către ape şi impurificării cu ape uzate fecaloid-menajere sau industriale.
30 Ianuarie 2016, 18:29

Oradea ieri, Oradea azi: Parcul 1 Decembrie

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1904. Piaţa Mare a oraşului

Pentru protejarea fortăreţei orădene, autorităţile habsburgice au lăsat în jurul Cetăţii mai multe terenuri libere. După anul 1700, când rolul militar al acesteia a dispărut, ele au fost ocupate de locuinţe sau suprafeţe comerciale şi recreative. Astfel, de la actuala stradă Independenţei până la strada Sucevei, la începutul secolului al XX-lea funcţiona Piaţa Mare a oraşului.

O dată pe săptămână, aici se ţinea târgul de vite, iar în perioada industrializării imediat ulterioare existau câteva căi ferate şi platforme pentru descărcarea mărfurilor aduse pe liniile industriale cu ajutorul locomotivelor electrice. În anii interbelici, destinaţia a rămas aceeaşi, dar denumirea i-a fost schimbată în Piaţa Mihai Viteazul. În colţul sud-estic, aproape de vechea uzină electrică, existau câteva gherete improvizate ca locuinţe.

Pe acel loc a fost construit în anii ´60 ansamblul de blocuri în sistem cvartal. Zona era părăginită, frecventată de pungaşi, comercianţi ambulanţi şi chilipirgii de tot felul. În perioada horthystă (1940-1944) locul a purtat denumirea Piaţa Mussolini, dar cu aceeaşi destinaţie, de piaţă şi bazar.

2004. Parc modernizat

După 1948, pe amplasamentul pieţei a apărut ideea amenajării unui parc public. Proiectul, organizat doar pe un sfert din actuala sa suprafaţă, a fost prezentat publicului în anul 1950. Amenajările au fost făcute cu muncă voluntară şi au fost încheiate de 1 Mai.

Parcul cuprindea o sală de expoziţii, alei, bănci şi numeroase aranjamente florale. Noua oază de verdeaţă din centrul urbei a primit denumirea Parcul 23 August, fiind locul de desfăşurare a mitingurilor populare de 1 Mai şi 23 August în anii ´50. Statuia Ostaşului Român, operă a sculptorului Iulia Oniţa, a fost dezvelită în 1958.

Tot cu ajutorul muncitorilor din fabrici, veniţi la muncă voluntară, a fost realizată şi extinderea parcului în 1962, el încetând să fie locul de derulare a adunărilor populare. Cu excepţia construirii celor două fântâni arteziene, în perioada comunistă nu a mai fost adusă nicio modificare parcului.

Din cauza lipsei de investiţii, acesta şi-a pierdut farmecul de odinioară, primele acţiuni de modernizare fiind demarate imediat după anul 2000. Atunci s-a realizat înlocuirea pavajului, modernizarea iluminatului public, respectiv reconstruirea fântânilor arteziene şi amenajarea peisagistică, parcul redenumit între timp 1 Decembrie menţinându-şi aspectul până azi.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1033 RON
  • 1 EUR = 4.8347 RON
  • 1 HUF = 0.014 RON