Oradea ieri, Oradea azi: Parcul 1 Decembrie

1904. Piaţa Mare a oraşului

Pentru protejarea fortăreţei orădene, autorităţile habsburgice au lăsat în jurul Cetăţii mai multe terenuri libere. După anul 1700, când rolul militar al acesteia a dispărut, ele au fost ocupate de locuinţe sau suprafeţe comerciale şi recreative. Astfel, de la actuala stradă Independenţei până la strada Sucevei, la începutul secolului al XX-lea funcţiona Piaţa Mare a oraşului.

O dată pe săptămână, aici se ţinea târgul de vite, iar în perioada industrializării imediat ulterioare existau câteva căi ferate şi platforme pentru descărcarea mărfurilor aduse pe liniile industriale cu ajutorul locomotivelor electrice. În anii interbelici, destinaţia a rămas aceeaşi, dar denumirea i-a fost schimbată în Piaţa Mihai Viteazul. În colţul sud-estic, aproape de vechea uzină electrică, existau câteva gherete improvizate ca locuinţe.

Pe acel loc a fost construit în anii ´60 ansamblul de blocuri în sistem cvartal. Zona era părăginită, frecventată de pungaşi, comercianţi ambulanţi şi chilipirgii de tot felul. În perioada horthystă (1940-1944) locul a purtat denumirea Piaţa Mussolini, dar cu aceeaşi destinaţie, de piaţă şi bazar.

2004. Parc modernizat

După 1948, pe amplasamentul pieţei a apărut ideea amenajării unui parc public. Proiectul, organizat doar pe un sfert din actuala sa suprafaţă, a fost prezentat publicului în anul 1950. Amenajările au fost făcute cu muncă voluntară şi au fost încheiate de 1 Mai.

Parcul cuprindea o sală de expoziţii, alei, bănci şi numeroase aranjamente florale. Noua oază de verdeaţă din centrul urbei a primit denumirea Parcul 23 August, fiind locul de desfăşurare a mitingurilor populare de 1 Mai şi 23 August în anii ´50. Statuia Ostaşului Român, operă a sculptorului Iulia Oniţa, a fost dezvelită în 1958.

Tot cu ajutorul muncitorilor din fabrici, veniţi la muncă voluntară, a fost realizată şi extinderea parcului în 1962, el încetând să fie locul de derulare a adunărilor populare. Cu excepţia construirii celor două fântâni arteziene, în perioada comunistă nu a mai fost adusă nicio modificare parcului.

Din cauza lipsei de investiţii, acesta şi-a pierdut farmecul de odinioară, primele acţiuni de modernizare fiind demarate imediat după anul 2000. Atunci s-a realizat înlocuirea pavajului, modernizarea iluminatului public, respectiv reconstruirea fântânilor arteziene şi amenajarea peisagistică, parcul redenumit între timp 1 Decembrie menţinându-şi aspectul până azi.