URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 27 MAI 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când văd cum mulţi dintre compatrioţii noştri pun botul la toate prostiile despre conspiraţii, am bănuiala că anumite televiziuni urmăresc cu orice preţ tâmpirea privitorilor. Nici nu trebuie să se străduiască prea tare pentru a-i băga pe bieţii oameni în ceaţă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Pentru o perioadă, cel puțin, vom avea câte două fețe - una originală, unică, prin care ne-am construit identitatea vizuală de până acum, și una neutră, fadă, impersonală, care ne va transforma pe toți în clone. Dar, printre atâtea neajunsuri, masca de protecție ne-a lăsat totuși ochii liberi...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Majoritatea calculilor renali (aşa-zisele "pietre" ale rinichilor) sunt formate din săruri de calciu, magneziu, acid uric şi cistină. Calculii cu oxalat de calciu şi fosfat de calciu reprezintă împreună 75-85% din total. Litiaza calcică este mai frecventă la bărbaţi, în jurul vârstei de 30 de ani; de obicei, la cei cu un singur calcul vor exista în timp şi alţii, rata medie a apariţiei unei noi formaţiuni fiind de 2-3 ani; litiaza calcică este frecvent familială.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
30 Ianuarie 2016, 18:29

Oradea ieri, Oradea azi: Parcul 1 Decembrie

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1904. Piaţa Mare a oraşului

Pentru protejarea fortăreţei orădene, autorităţile habsburgice au lăsat în jurul Cetăţii mai multe terenuri libere. După anul 1700, când rolul militar al acesteia a dispărut, ele au fost ocupate de locuinţe sau suprafeţe comerciale şi recreative. Astfel, de la actuala stradă Independenţei până la strada Sucevei, la începutul secolului al XX-lea funcţiona Piaţa Mare a oraşului.

O dată pe săptămână, aici se ţinea târgul de vite, iar în perioada industrializării imediat ulterioare existau câteva căi ferate şi platforme pentru descărcarea mărfurilor aduse pe liniile industriale cu ajutorul locomotivelor electrice. În anii interbelici, destinaţia a rămas aceeaşi, dar denumirea i-a fost schimbată în Piaţa Mihai Viteazul. În colţul sud-estic, aproape de vechea uzină electrică, existau câteva gherete improvizate ca locuinţe.

Pe acel loc a fost construit în anii ´60 ansamblul de blocuri în sistem cvartal. Zona era părăginită, frecventată de pungaşi, comercianţi ambulanţi şi chilipirgii de tot felul. În perioada horthystă (1940-1944) locul a purtat denumirea Piaţa Mussolini, dar cu aceeaşi destinaţie, de piaţă şi bazar.

2004. Parc modernizat

După 1948, pe amplasamentul pieţei a apărut ideea amenajării unui parc public. Proiectul, organizat doar pe un sfert din actuala sa suprafaţă, a fost prezentat publicului în anul 1950. Amenajările au fost făcute cu muncă voluntară şi au fost încheiate de 1 Mai.

Parcul cuprindea o sală de expoziţii, alei, bănci şi numeroase aranjamente florale. Noua oază de verdeaţă din centrul urbei a primit denumirea Parcul 23 August, fiind locul de desfăşurare a mitingurilor populare de 1 Mai şi 23 August în anii ´50. Statuia Ostaşului Român, operă a sculptorului Iulia Oniţa, a fost dezvelită în 1958.

Tot cu ajutorul muncitorilor din fabrici, veniţi la muncă voluntară, a fost realizată şi extinderea parcului în 1962, el încetând să fie locul de derulare a adunărilor populare. Cu excepţia construirii celor două fântâni arteziene, în perioada comunistă nu a mai fost adusă nicio modificare parcului.

Din cauza lipsei de investiţii, acesta şi-a pierdut farmecul de odinioară, primele acţiuni de modernizare fiind demarate imediat după anul 2000. Atunci s-a realizat înlocuirea pavajului, modernizarea iluminatului public, respectiv reconstruirea fântânilor arteziene şi amenajarea peisagistică, parcul redenumit între timp 1 Decembrie menţinându-şi aspectul până azi.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4172 RON
  • 1 EUR = 4.8415 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON