URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 25 SEPTEMBRIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Mi-ar fi plăcut să asist la o dezbatere publică a candidaţilor la Primăria Oradea. Dacă mulţi ar fi fost curioşi să vadă cum îl încolţesc chalengerii pe favoritul Florin Birta, eu aş fi vrut să aflu şi alte lucruri care pot determina viitorul urbei. Am constatat, din programele prezentate, că niciun candidat n-a spus clar ce va face cu proiectele în derulare, cu cele ce urmează să înceapă şi cu cele aflate doar în faza de început. Să fie acesta un semn că distinşii contracandidaţi ai liberalilor nici nu-şi imaginează să ajungă la butoanele Primăriei?
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Asta e senzaţia mea, la finele unei campanii electorale "pandemice", cu totul atipice, lipsite de culoarea, zgomotul şi gargara mitingurilor mari, dar şi de dezbaterile dintre candidaţi, care ni i-ar fi putut prezenta în adevărata lor splendoare, cu sclipirile sau, dimpotrivă, stângăciile şi limitele lor.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oricât de greu ar pica unora, pronostichez că în bătălia pentru Primăria Oradea şi pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Bihor zarurile au fost aruncate. Cred, deci, cu variate argumente - politice, administrative, psiho-sociale, electorale - că viitorul primar se numeşte Florin Birta, iar viitorul preşedinte de judeţ Ilie Bolojan.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
În curând, numărul oamenilor care vorbesc va bate numărul celor care ascultă, iar într-un final târziu al umanității, numărul celor care nu vor avea nimic de spus va fi tot mai aproape de zero. Trăim vremuri în care aproape nimeni nu mai ascultă ce are de spus altcineva, cel mult tace până când celălalt se oprește din vorbit, pentru ca apoi să-și dea drumul la gură.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Pe cine veţi vota în funcţia de primar al Oradiei pentru mandatul 2020-2024?










De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Potrivit acestui cod, autonomia locală se exercită de către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor. În condiţiile legii, se pot constitui autorităţi ale administraţiei publice locale şi la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, cum este situația Municipiului București, împărțit în sectoare.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Leptospiroza este una dintre cele mai răspândite zoonoze (boli infecţioase ale animalelor care se pot transmite la om), existând cazuri în toate continentele, dar mai ales la tropice. Există cazuri de boală şi la noi. Boala este produsă de leptospire, care aparţin grupului de spirochete (bacterii spiralate), responsabile şi de alte boli, cum ar fi sifilisul, febra recurentă şi altele.
18 Aprilie 2020, 18:07

Oradea ieri, Oradea azi: De la Muzeul Petöfi – Bălcescu la Palatul Copiilor

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1890. S-a născut un muzeu

După jumătatea secolului XIX, când arheologia și istoria au devenit științe consacrate, în multe orașe apăreau institute specializate în cercetarea trecutului și salvarea vestigiilor sale. Conectată evoluției occidentale în domeniu, Oradea a beneficiat de existența unei entități similare.

Bazele Societăţii de arheologie și istorie a comitatului Bihor și a orașului Oradea au fost puse în anul 1872. A fost condusă de personalități ale vremii, istorici și arheologi precum Dóry József, Rómer Flóris, Bunyitai Vince. Rolul său era de a descoperi și colecta bunuri arheologice și istorice din Bihor, pentru a fi prezervate și expuse în muzeul propriu.

Clădirea muzeului (azi Palatul Copiilor) a fost ridicată mai târziu, în 1896, și avea nouă săli, umplute cu o varietate de obiecte: de la picturi, goblenuri și covoare (multe provenite din colecția episcopului Ipolyi Arnold) la vase antice, mobilă și obiecte din aur. Biblioteca sa aduna, în 1908, peste 5.800 de volume puse la dispoziția publicului. Societatea și muzeul au funcționat până la naționalizarea din 1948, după care au fost transformate în Muzeul Petöfi - Bălcescu, promotor al ideologiei comuniste...

2020. Patrimoniu inestimabil

Expoziția de bază a Muzeului Petöfi - Bălcescu a fost organizată de către un istoric proletcultist, Solomon Știrbu, devenit conducătorul instituției.

Evoluția spre ceea ce astăzi este Muzeul Țării Crișurilor s-a accelerat după anul 1954. Baza sa a fost Muzeul Petöfi, devenit Muzeu Regional, la care s-au adăugat muzee memoriale: Ady Endre în 1955, Iosif Vulcan în 1964 și, mult mai târziu, Aurel Lazăr, în 2008.

Preluând vechiul patrimoniu și adăugând altul, pe această structură a fost creat Muzeul Țării Crișurilor, inaugurat în 1971 în Palatul Baroc. Colecțiile au sporit rapid, au apărut altele noi, la fel cum se formau noi specialiști.

Muzeul de azi, ce funcționează în clădirea fostei Garnizoane, păstrează 477.746 de piese din patrimoniul natural și uman al regiunii.

Împărțite pe secțiile de Arheologie, Artă, Etnografie, Istorie și Științele Naturii, bunurile pot fi admirate în cadrul expozițiilor temporare și de bază și sunt promovate prin lucrări științifice și cataloage. Din cele trei etaje, unul este pe cale de a primi vizitatori. De asemenea, curioşii pot descoperi vivariul (foto), cu două săli: acvarii și terarii.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1883 RON
  • 1 EUR = 4.8722 RON
  • 1 HUF = 0.0133 RON