URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
18 Aprilie 2020, 18:07

Oradea ieri, Oradea azi: De la Muzeul Petöfi – Bălcescu la Palatul Copiilor

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1890. S-a născut un muzeu

După jumătatea secolului XIX, când arheologia și istoria au devenit științe consacrate, în multe orașe apăreau institute specializate în cercetarea trecutului și salvarea vestigiilor sale. Conectată evoluției occidentale în domeniu, Oradea a beneficiat de existența unei entități similare.

Bazele Societăţii de arheologie și istorie a comitatului Bihor și a orașului Oradea au fost puse în anul 1872. A fost condusă de personalități ale vremii, istorici și arheologi precum Dóry József, Rómer Flóris, Bunyitai Vince. Rolul său era de a descoperi și colecta bunuri arheologice și istorice din Bihor, pentru a fi prezervate și expuse în muzeul propriu.

Clădirea muzeului (azi Palatul Copiilor) a fost ridicată mai târziu, în 1896, și avea nouă săli, umplute cu o varietate de obiecte: de la picturi, goblenuri și covoare (multe provenite din colecția episcopului Ipolyi Arnold) la vase antice, mobilă și obiecte din aur. Biblioteca sa aduna, în 1908, peste 5.800 de volume puse la dispoziția publicului. Societatea și muzeul au funcționat până la naționalizarea din 1948, după care au fost transformate în Muzeul Petöfi - Bălcescu, promotor al ideologiei comuniste...

2020. Patrimoniu inestimabil

Expoziția de bază a Muzeului Petöfi - Bălcescu a fost organizată de către un istoric proletcultist, Solomon Știrbu, devenit conducătorul instituției.

Evoluția spre ceea ce astăzi este Muzeul Țării Crișurilor s-a accelerat după anul 1954. Baza sa a fost Muzeul Petöfi, devenit Muzeu Regional, la care s-au adăugat muzee memoriale: Ady Endre în 1955, Iosif Vulcan în 1964 și, mult mai târziu, Aurel Lazăr, în 2008.

Preluând vechiul patrimoniu și adăugând altul, pe această structură a fost creat Muzeul Țării Crișurilor, inaugurat în 1971 în Palatul Baroc. Colecțiile au sporit rapid, au apărut altele noi, la fel cum se formau noi specialiști.

Muzeul de azi, ce funcționează în clădirea fostei Garnizoane, păstrează 477.746 de piese din patrimoniul natural și uman al regiunii.

Împărțite pe secțiile de Arheologie, Artă, Etnografie, Istorie și Științele Naturii, bunurile pot fi admirate în cadrul expozițiilor temporare și de bază și sunt promovate prin lucrări științifice și cataloage. Din cele trei etaje, unul este pe cale de a primi vizitatori. De asemenea, curioşii pot descoperi vivariul (foto), cu două săli: acvarii și terarii.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6085 RON
  • 1 EUR = 4.973 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON