URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 02 DECEMBRIE 2022
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Iohannis nu-l poate suporta pe Ilie Bolojan pentru că este un exemplu negativ. Adică tu să vii și sâmbăta la lucru, când alții abia miercuri ajung la serviciu de la ski, dar și asta numai pentru a avea de unde pleca joi la golf? Pentru președintele României se potrivește perfect bancul acela cu ardeleni care spune că de-aia mănâncă ei ciorba cu dumicați de pâine ca să nu deschidă gura de două ori.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
E sufocarea pe care o simţi în lipsa libertăţii, obrazul ce-ţi arde încă sub palma securistului care ţi-a curmat cuvântul, ruşinea că te-ai născut într-un loc atât de cenuşiu. E despre "vom muri şi vom fi liberi", "dreptate, ochii plânşi cer să te vadă" sau "mai bine golan...". E despre mulţumirile primite de la omul simplu, care a găsit în tine singurul ascultător şi reazem, înfruntând "sistemul". Despre orele de nesomn...
Zic şi eu
Adrian Cris
Aflat recent în Capitală, discutam la un moment dat cu colegi de breaslă din diferite colțuri de țară, la o cafea, pe terasa hotelului ultracentral ce ne găzduia. Sub ochii noștri se etalau mărcile a trei epoci. 
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Credeți că persoanele cu funcții publice ar trebui să fie obligate să-și declare, fără ocolișuri, apartenența la masonerie?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
La începutul acestui an, arătam că în data de 27 ianuarie 2022 Înalta Curte de Casație și Justiție „a pronunțat două decizii obligatorii absolut hilare, care aruncă în derizoriu unele dintre principiile fundamentale ale dreptului”. Prin una dintre ele s-a stabilit că o persoană care poartă mască în timp ce comite un furt într-un spațiu în care masca este obligatorie săvârșește forma calificată (deci agravată) a infracțiunii de furt.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Hipertensiunea arterială (HTA) este una dintre cele mai răspândite boli cardiovasculare şi reprezintă o problemă majoră de sănătate publică pentru că afectează arterele şi organe vitale ca inima, rinichii, creierul şi ochii, fiind responsabilă de aproximativ 75% din toate atacurile de cord şi accidentele vasculare.
18 Aprilie 2020, 18:07

Oradea ieri, Oradea azi: De la Muzeul Petöfi – Bălcescu la Palatul Copiilor

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1890. S-a născut un muzeu

După jumătatea secolului XIX, când arheologia și istoria au devenit științe consacrate, în multe orașe apăreau institute specializate în cercetarea trecutului și salvarea vestigiilor sale. Conectată evoluției occidentale în domeniu, Oradea a beneficiat de existența unei entități similare.

Bazele Societăţii de arheologie și istorie a comitatului Bihor și a orașului Oradea au fost puse în anul 1872. A fost condusă de personalități ale vremii, istorici și arheologi precum Dóry József, Rómer Flóris, Bunyitai Vince. Rolul său era de a descoperi și colecta bunuri arheologice și istorice din Bihor, pentru a fi prezervate și expuse în muzeul propriu.

Clădirea muzeului (azi Palatul Copiilor) a fost ridicată mai târziu, în 1896, și avea nouă săli, umplute cu o varietate de obiecte: de la picturi, goblenuri și covoare (multe provenite din colecția episcopului Ipolyi Arnold) la vase antice, mobilă și obiecte din aur. Biblioteca sa aduna, în 1908, peste 5.800 de volume puse la dispoziția publicului. Societatea și muzeul au funcționat până la naționalizarea din 1948, după care au fost transformate în Muzeul Petöfi - Bălcescu, promotor al ideologiei comuniste...

2020. Patrimoniu inestimabil

Expoziția de bază a Muzeului Petöfi - Bălcescu a fost organizată de către un istoric proletcultist, Solomon Știrbu, devenit conducătorul instituției.

Evoluția spre ceea ce astăzi este Muzeul Țării Crișurilor s-a accelerat după anul 1954. Baza sa a fost Muzeul Petöfi, devenit Muzeu Regional, la care s-au adăugat muzee memoriale: Ady Endre în 1955, Iosif Vulcan în 1964 și, mult mai târziu, Aurel Lazăr, în 2008.

Preluând vechiul patrimoniu și adăugând altul, pe această structură a fost creat Muzeul Țării Crișurilor, inaugurat în 1971 în Palatul Baroc. Colecțiile au sporit rapid, au apărut altele noi, la fel cum se formau noi specialiști.

Muzeul de azi, ce funcționează în clădirea fostei Garnizoane, păstrează 477.746 de piese din patrimoniul natural și uman al regiunii.

Împărțite pe secțiile de Arheologie, Artă, Etnografie, Istorie și Științele Naturii, bunurile pot fi admirate în cadrul expozițiilor temporare și de bază și sunt promovate prin lucrări științifice și cataloage. Din cele trei etaje, unul este pe cale de a primi vizitatori. De asemenea, curioşii pot descoperi vivariul (foto), cu două săli: acvarii și terarii.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.7383 RON
  • 1 EUR = 4.9184 RON
  • 1 HUF = 0.0121 RON