URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 26 FEBRUARIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Oamenii nu ar trebui să fie nervoşi neapărat pe scumpire, ci pe faptul că Primăria, tot din banii lor, a plătit în patru ani aproape 6 milioane de euro penalizări pentru că nu colectăm aşa cum ne cere UE. Aici sunt banii noştri! Ne plac fondurile nerambursabile, dar detestăm să respectăm condiţiile de aderare asumate de Statul Român.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Diferenţa dintre Forin Cîţu şi Ludovic Orban e precum aceea dintr-un rocker veritabil şi ceea ce ilustrează porecla de Şică Mandolină ce s-a lipit de şeful liberalilor, de când cu prestaţiile sale artistice îndoielnice de prin emisiunile TV, menite să mai aducă o brumă de popularitate. E diferenţa între sunetul grav al unei chitare electrice şi acordul fals al unei mandoline prost manevrate, de un artist preocupat mai degrabă de reacţiile publicului decât de sonorităţile propriei creaţii...
Zic şi eu
Adrian Cris
E momentul să ne gândim la deschidere, nu la noi închideri. Nu doar pentru că economiile se clatină şi oamenii o iau razna, ci şi pentru că, pur şi simplu, situaţia epidemiologică s-a îmbunătăţit. De la peste 10.000 noi cazuri descoperite zilnic în toamnă, am coborât la 2.000-3.000/zi, cu mai puţin de 1.000 de pacienţi în ATI şi sub 100 de decese. În Oradea, de la 450 de pacienţi, în spitalul Covid sunt mai puţin de 200...
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Înainte de a fi nemulţumiţi de această nouă scumpire, ar trebui să înţelegem că ridicarea, transportarea, depozitarea şi reciclarea deşeurilor pe care le producem sunt operaţiuni din ce în ce mai costisitoare. În plus, cred că sunteţi cu toţii conştienţi că producem tot mai multe deşeuri şi pe undeva era normal să ni se ceară mai mulţi bani pentru a fi scăpaţi de ele. Dacă ar fi să plătim după cât poluăm, ar trebui să plătim facturi de 10 ori mai mari...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre faptul că elevii pot din nou să meargă la școală în format fizic?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În data de 3 februarie a.c. a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2021 prin care a fost modificat Codul administrativ în sensul în care funcţiile de prefect sunt definite ca funcţii de demnitate publică (politice), prefecţii nemaifiind înalţi funcţionari publici.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Astmul bronşic este o afecţiune a căilor respiratorii caracterizată printr-o reactivitate crescută a acestora la o multitudine de stimuli. Clinic se caracterizează prin paroxisme de dispnee (greutate în respiraţie apărută în crize), tuse şi wheezing (respiraţie ”şuierătoare”). Boala este episodică, manifestările acute alternând cu perioade asimptomatice.
18 Aprilie 2020, 18:07

Oradea ieri, Oradea azi: De la Muzeul Petöfi – Bălcescu la Palatul Copiilor

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1890. S-a născut un muzeu

După jumătatea secolului XIX, când arheologia și istoria au devenit științe consacrate, în multe orașe apăreau institute specializate în cercetarea trecutului și salvarea vestigiilor sale. Conectată evoluției occidentale în domeniu, Oradea a beneficiat de existența unei entități similare.

Bazele Societăţii de arheologie și istorie a comitatului Bihor și a orașului Oradea au fost puse în anul 1872. A fost condusă de personalități ale vremii, istorici și arheologi precum Dóry József, Rómer Flóris, Bunyitai Vince. Rolul său era de a descoperi și colecta bunuri arheologice și istorice din Bihor, pentru a fi prezervate și expuse în muzeul propriu.

Clădirea muzeului (azi Palatul Copiilor) a fost ridicată mai târziu, în 1896, și avea nouă săli, umplute cu o varietate de obiecte: de la picturi, goblenuri și covoare (multe provenite din colecția episcopului Ipolyi Arnold) la vase antice, mobilă și obiecte din aur. Biblioteca sa aduna, în 1908, peste 5.800 de volume puse la dispoziția publicului. Societatea și muzeul au funcționat până la naționalizarea din 1948, după care au fost transformate în Muzeul Petöfi - Bălcescu, promotor al ideologiei comuniste...

2020. Patrimoniu inestimabil

Expoziția de bază a Muzeului Petöfi - Bălcescu a fost organizată de către un istoric proletcultist, Solomon Știrbu, devenit conducătorul instituției.

Evoluția spre ceea ce astăzi este Muzeul Țării Crișurilor s-a accelerat după anul 1954. Baza sa a fost Muzeul Petöfi, devenit Muzeu Regional, la care s-au adăugat muzee memoriale: Ady Endre în 1955, Iosif Vulcan în 1964 și, mult mai târziu, Aurel Lazăr, în 2008.

Preluând vechiul patrimoniu și adăugând altul, pe această structură a fost creat Muzeul Țării Crișurilor, inaugurat în 1971 în Palatul Baroc. Colecțiile au sporit rapid, au apărut altele noi, la fel cum se formau noi specialiști.

Muzeul de azi, ce funcționează în clădirea fostei Garnizoane, păstrează 477.746 de piese din patrimoniul natural și uman al regiunii.

Împărțite pe secțiile de Arheologie, Artă, Etnografie, Istorie și Științele Naturii, bunurile pot fi admirate în cadrul expozițiilor temporare și de bază și sunt promovate prin lucrări științifice și cataloage. Din cele trei etaje, unul este pe cale de a primi vizitatori. De asemenea, curioşii pot descoperi vivariul (foto), cu două săli: acvarii și terarii.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.9845 RON
  • 1 EUR = 4.8725 RON
  • 1 HUF = 0.0135 RON