URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 29 NOIEMBRIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
În primul rând, cred că ar trebui să definim ce însemnă drum de centură. O centură în adevăratul sens al cuvântului ar trebui să fie suficient de îndepărtată de oraş, încât, atunci când o străbaţi, abia să întrezăreşti localitatea pe care o ocoleşti. Practic, nici Oradea nu mai are centură, şoseaua e deja un inel interior al oraşului. Dar aşa cum e, centură sau nu, ne foloseşte de minune şi fără ea am fi fost cu nervii la pământ!
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Cum ar putea, oare, o clasă politică, clădită ea însăși pe impostură și mediocritate, să instituie norme și criterii de selecție pe care chiar ea le-ar pica, cu brio? Răspunsul este, totuși, la îndemână: prin simpla transparentizare, pe care o cerem cu toții, și noi, cei din mass-media, și generațiile mai tinere, și Uniunea Europeană, în care ne-am zorit să intrăm, atrași de avantaje, nu de rigori.
Zic şi eu
Adrian Cris
Ce-a făcut şeful CJ Bihor săptămâna trecută, când a prezentat cele 12 criterii pentru alocarea banilor către primăriile din judeţ, este începutul celei mai importante reforme administrative din ultimii 30 de ani. Poate singura pe bune, nu formală, pentru că ţinteşte la rădăcina relelor din administraţia noastră. Dacă va fi adoptat - şi va fi - setul de reguli va scoate Bihorul, pur şi simplu, din feudalismul politic în care băltesc, de fapt, toate judeţele, oraşele şi comunele României.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Perioada asta de mare încercare psihică scoate din oameni nu atât lucrurile bune, cât, mai ales, pe cele rele, în fruntea lor aflându-se perechea cea mai groaznică din bagajul uman - răutatea şi prostia. Autopropulsate de propriile lipsuri, acestea colindă mână în mână în spaţiul public, înjurând şi blestemând tot ceea ce nu este după chipul şi asemănarea lor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre modul în care își face campania electorală Viorel Cataramă, candidatul Pro România Bihor pentru Senat?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Având în vedere faptul că în curând chiar se vor desfăşura alegeri parlamentare în România, în ciuda crizei sanitare, cred că este important să se cunoască cele mai importante aspecte prevăzute în Constituţie în legătură cu rolul şi activitatea Parlamentului, precum şi cu statutul senatorilor şi deputaţilor. 
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Gripa este o boală respiratorie acută determinată de infecţia cu virusuri gripale. Boala afectează căile respiratorii superioare şi/sau inferioare şi este frecvent însoţită de febră, cefalee, dureri musculare şi astenie. Virusurile gripale aparţin familiei Orthomixoviridae, existând 2 genuri, unul care cuprinde virusurile gripale A şi B şi altul care cuprinde virusul gripal C.
18 Aprilie 2020, 18:07

Oradea ieri, Oradea azi: De la Muzeul Petöfi – Bălcescu la Palatul Copiilor

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1890. S-a născut un muzeu

După jumătatea secolului XIX, când arheologia și istoria au devenit științe consacrate, în multe orașe apăreau institute specializate în cercetarea trecutului și salvarea vestigiilor sale. Conectată evoluției occidentale în domeniu, Oradea a beneficiat de existența unei entități similare.

Bazele Societăţii de arheologie și istorie a comitatului Bihor și a orașului Oradea au fost puse în anul 1872. A fost condusă de personalități ale vremii, istorici și arheologi precum Dóry József, Rómer Flóris, Bunyitai Vince. Rolul său era de a descoperi și colecta bunuri arheologice și istorice din Bihor, pentru a fi prezervate și expuse în muzeul propriu.

Clădirea muzeului (azi Palatul Copiilor) a fost ridicată mai târziu, în 1896, și avea nouă săli, umplute cu o varietate de obiecte: de la picturi, goblenuri și covoare (multe provenite din colecția episcopului Ipolyi Arnold) la vase antice, mobilă și obiecte din aur. Biblioteca sa aduna, în 1908, peste 5.800 de volume puse la dispoziția publicului. Societatea și muzeul au funcționat până la naționalizarea din 1948, după care au fost transformate în Muzeul Petöfi - Bălcescu, promotor al ideologiei comuniste...

2020. Patrimoniu inestimabil

Expoziția de bază a Muzeului Petöfi - Bălcescu a fost organizată de către un istoric proletcultist, Solomon Știrbu, devenit conducătorul instituției.

Evoluția spre ceea ce astăzi este Muzeul Țării Crișurilor s-a accelerat după anul 1954. Baza sa a fost Muzeul Petöfi, devenit Muzeu Regional, la care s-au adăugat muzee memoriale: Ady Endre în 1955, Iosif Vulcan în 1964 și, mult mai târziu, Aurel Lazăr, în 2008.

Preluând vechiul patrimoniu și adăugând altul, pe această structură a fost creat Muzeul Țării Crișurilor, inaugurat în 1971 în Palatul Baroc. Colecțiile au sporit rapid, au apărut altele noi, la fel cum se formau noi specialiști.

Muzeul de azi, ce funcționează în clădirea fostei Garnizoane, păstrează 477.746 de piese din patrimoniul natural și uman al regiunii.

Împărțite pe secțiile de Arheologie, Artă, Etnografie, Istorie și Științele Naturii, bunurile pot fi admirate în cadrul expozițiilor temporare și de bază și sunt promovate prin lucrări științifice și cataloage. Din cele trei etaje, unul este pe cale de a primi vizitatori. De asemenea, curioşii pot descoperi vivariul (foto), cu două săli: acvarii și terarii.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0922 RON
  • 1 EUR = 4.8738 RON
  • 1 HUF = 0.0135 RON