Nu rata noul BIHOREANUL tipărit!

Deşi politicienii se jură că au asigurat banii pentru reabilitarea DN 76 Oradea-Beiuş-Deva, constructorii dau o veste-şoc: pentru că nu sunt plătiţi, lucrările vor fi gata abia prin 2017-2018.

Pentru că a oprit asfaltarea de mântuială începută pe câteva sute de metri la ieşirea din Oradea spre Felix, CNADNR acuză Inspecţia în Construcţii de abuz, fiindcă ar întârzia lucrările pe cei 117 kilometri presăraţi cu mii de gropi şi sute de indicatoare, dar pe care muncitorii şi utilajele sunt de negăsit.

Dispar din nou amenzile!

Deşi Consiliul Local a hotărât reducerea lor la 45 lei, după "criza parcărilor" municipalitatea se răzbună pe orădeni aplicându-le amenzi de 75 lei.

Şefii Administraţiei Imobiliare Oradea şi-au etalat competenţa modificând în pripă şi pe negândite regulamentul de parcări, astfel încât din 7 august singura persoană care va mai putea da amenzi este doar... primarul Ilie Bolojan.

Toţi o apă şi-un pământ

În premieră, toate cele cinci partide din Consiliul Judeţean sunt la putere!

La doi ani după ce Cornel Popa a câştigat şefia CJ şi i-a luat ca secunzi pe Ioan Mang şi Alexandru Kiss, recenta alianţă PNL-PDL e obligată să-l schimbe pe unul din cei doi vicepreşedinţi, trimiţând în opoziţie fie PSD, fie UDMR, dar nu ştie cum s-o facă.

Româncă de vârf

La nici 25 de ani, o orădeancă a devenit primul român avocat la Curtea Penală Internaţională de la Haga, unde sunt judecate crimele împotriva umanităţii.

Absolventă a Colegiului Gojdu, licenţiată în Drept la Cluj, cu master în Drept Internaţional la Sorbona şi Haga, Maria Manolescu îl apără pe un parlamentar din Congo, colaborator al unui fost vicepreşedinte arestat pentru crime de război.

ORADEA NOASTRĂ

Sub cheie sau sub pământ?

În medie, orădenii aruncă lunar aproximativ 4.000 tone de deşeuri, din care o zecime sunt reciclabile. Obligaţiile europene sunt, însă, mai pretenţioase. Pentru ca oraşul să trimită la revalorificare o cantitate mai mare de deşeuri, dar şi pentru ca străzile să fie mai curate, Primăria recomandă tuturor asociaţiilor de proprietari să-şi închidă cu sisteme automate ţarcurile cu containere.

În alte oraşe, însă, moda este cu totul alta: containerele nu sunt puse sub lacăt, ci îngropate sub pământ, astfel încât cetăţenii să poată doar depune gunoaiele în ele, nu să le şi scoată, iar străzile să scape de duhori şi de aspectul inestetic.

INTERVIU

Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor: "Noi suntem utili comunităţii"

În 1975, după ce a absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie din Cluj, Aurel Chiriac a fost angajat la Muzeul Ţării Crişurilor. După nici două decenii, în 1994, a fost numit managerul Muzeului, iar primul său gând a fost să-l anime. Dar nu bine a început înmulţirea şi diversificarea evenimentelor, că acestea au şi trebuit restrânse. În 2006, Muzeul a pierdut definitiv Palatul Baroc în favoarea Episcopiei Romano-Catolice, iar de atunci instituţia e chiriaşă.

Acesta e cel mai mare regret al directorului: că Muzeul nu are propria casă. Expoziţiile sunt închise, iar inaugurarea noului sediu a întârziat deja cinci ani faţă de termenul stabilit.

TIME OUT

O zi japoneză

Deşi se află la mii de kilometri distanţă, în această săptămână Japonia va fi adusă în Oradea. Cu spiritul.

Cum obişnuieşte deja de două decenii, Rock Filarmonica orădeană organizează, pe 6 august, concertul "Give peace a chance", pentru a aminti de ororile petrecute în urmă cu 69 de ani, când oraşele Hiroshima şi Nagasaki au fost atacate cu bombe atomice. Un tribut victimelor va da şi Muzeul Ţării Crişurilor, care-i invită pe cei mici să descopere cultura japoneză, să facă origami şi să îmbrace kimonouri.